Abordarea dura a FMI poate fi dezastruoasa in Romania, potrivit unui articol publicat de doi analisti ai Reuters pe blogul agentiei, care comenteaza ca „rigoarea excesiva” promovata de institutia financiara ar putea provoca daune pe termen lung.
Conditiile draconice impuse de FMI au dus la reducerea salariilor din sectorul public cu 25%, mai mult decat oriunde in alta parte. Premierul Emil Boc a demisionat, iar „fortele anti-reforma au prins curaj”, astfel incat raul provocat de rigoarea excesiva a Fondului ar putea fi de lunga durata, avertizeaza autorii articolului, Martin Hutchinson si Christopher Swann, care si-au exprimat punctul de vedere personal.
FMI a incercat intre timp sa isi atenueze imaginea fioroasa, iar directorul general Christine Lagarde a argumentat ca Fondul ar trebui sa fie mai putin dur, admitand ca „o consolidare prea rapida a bugetelor poate afecta redresarea si inrautati perspectivele pietei muncii”.
Din pacate, in tratamentul aplicat Romaniei FMI a revenit la reputatia sa de „vampir”, se arata in articol, care enumera intre masurile cerute de FMI desfiintarea a 100.000 de locuri de munca, reducerea salariilor si majorarea TVA, care au afectat direct populatia saraca. Astfel de masuri dure ar putea sa aiba insa un efect contrar. Prin intarirea fortelor politice anti-reforma, FMI ar putea indeparta Romania de strategiile pe care le incurajeaza, avertizeaza autorii. In mod evident, Romania nu are nevoie de masuri extreme. Deficitul de cont curent a atins 14,5% din PIB in 2007, dar problema a fost corectata cu o depreciere de 30% a leului, in perioada 2007-2009, in timp ce cheltuielile publice, de 36% din PIB, nu sunt excesive, noteaza cei doi analisti.
Austeritatea fiscala nu reuseste, pe de alta parte, sa rezolve problema coruptiei endemice si alte probleme structurale, care contribuie la mentinerea PIB-ului pe cap de locuitor pe penultimul loc in UE. FMI ar putea sa ajute tara sa scape de mostenirea regimului Ceusescu. In schimb, severitatea exagerata risca sa submineze democratia fragila din Romania, iar protestele de strada au contribuit la caderea guvernului.Asprimea FMI fata de Romania provoaca ingrijorarea ca Fondul opereaza cu standarde duble. Natiuni mai bogate, precum Irlanda si Portugalia, au beneficiat de termeni mai toleranti in acordurile de sprijin financiar.
Irlandei i s-a cerut sa reduca salariile angajatilor publici cu 10% si numarul angatilor cu 8.000 de persoane, in timp ce Portugalia scapat cu taieri ale salariilor de 5% si restrangerea personalului prin plecari naturale. FMI si-a atenuat conditiile cand a imprumutat statele mai bogate si, pentru a reusi in misiunea sa, ar putea fi nevoie sa ofere clientilor mai saraci un tratament similar, au conchis autorii articolului.