Este încă săptămâna Luminată. Teoretic. Norii însă se adună deasupra Europei. Șomaj, inflație și creșterea datoriei publice. Investițiile cu costuri proaste, politic corecte pentru salvarea democrației și a pământului pe care calcă aleșii ei sunt un mediu favorabil. De multiplicare. Inflația scade mai încet decât previziunile. Se așteaptă înrăutățirea previziunilor dacă inflația continuă să fie indisciplinată. Economia lumii este încă în zona umbrelor, ne-o spunea acum o săptămână FMI. Datoriilor publice ale statelor li s-a defectat democratic frâna . Doar economia Chinei nedemocrată este un punct luminos pe harta economică a lumii. Economia verde devine un „partener strategic” al tensiunilor sociale din Europa. În România, voucherele-pomeni sunt folosite pe post de antidepresive.
FMI estimează pentru România o inflație de 10% și o încetinire a creșterii economice. De la prognoza de 3,1% la 2,4%. Până acum creșterea economică a fost cosmetizată prin creșterea prețurilor generate de prețurile artificiale, prin plafonare, din energie. Deficitul estimat de 7,9% în 2023 rămâne excesiv și în 2024, 7.7 % . Global nu exista speranțe ca inflația să se calmeze în majoritatea țărilor înainte de 2025. În zona euro inflația este estimată la 5,3% departe de nevoia sănătoasă de 3%. Este cea mai scăzută creștere economică mondială din 1990 încoace. Rămâne rongyao (slava) China.
Cresc dobânzile la bănci. Banii se scumpesc. În România, unde antreprenorii nu au capital, asta înseamnă costuri mari de finanțare și scăderea competitivității. Dacă FMI ne spune voalat că stabilitatea sistemului financiar global este șubredă, repercusiunile asupra reprezentanțelor din România nu sunt de neglijat. Asta se întâmplă când se încearcă implementarea capitalismului social. Nici în căruță, nici în teleguță. O posibilă recesiune mondială se ițește între umbre și lumini.
Pentru că prețul energiei curate umflă buzunarele unora și inflația. Când nu e soare nu se produce energie solară, când este soare producția este prea mare și nu poate fi transportată. Așa că după ce i-am îmbogățit pe chinezi, profitul investitorilor de la baza piramidei o să fie infim. Energia solară nu poate fi stocată. Pe termen mediu. Dar asta nu este știre de BN în „democrația” numerelor mari. Urmează concedierile masive în zona IT. Că inteligența artificială nu are nevoie de roboți umani. Criza globală a pensionarilor lovește bugetele țărilor care au avut aroganta de a cosmetiza social capitalismul
Soluții? Creșterea taxelor. Care să-i afecteze pe toți, mai puțin pe emanatorii de miracole virtuale. Efect: creșterea șomajului. Devine tot mai necesară intervenția băncilor centrale. Cu presiune pe băncile comerciale și pe fondurile de garantare. Efectele instabilității financiare vor produce de abia de acum încolo cutremure sociale serioase. Se amplifică pericolul crizei datoriilor suverane. Este nevoie de restructurări ale țărilor cu deficite excesive precum România. Chiar dacă marele nostru vizionar din deal ne spune ca nu vor fi tăieri de salarii sau locuri de muncă, uite că FMI ne spune că fără restructurări nu se poate evita recesiunea economică. Pe cine să mai asculți?
Aflu în timp ce scriu că vizita extrem de costisitoare a Familiei Călătoare a României are un scop. Costurile sunt secretizate. Pentru liniștea „găurilor” inexistente din buget. Se va negocia aderarea noastră la OECD! Deja mă trec fiori după „succesurile” privind aderarea noastră la Schengen și negocierea dezastrului tranziției grânelor ucrainene. S-a stins lumina sau eu orbesc?