Datele de pe worlddata.info arată că temperatura medie globală a crescut, în ultimii 70 de ani, cu doar 1,1 grade Celsius. Mai mult, Africa și America Centrală au cele mai scăzute niveluri de creștere a temperaturii, cu mult sub pragul de 1,5 grade C, cerut prin Acordul de la Paris. În fapt, este destul de vizibilă o tendință de răcire a planetei, având în vedere scăderea temperaturilor în timpul sezonului cald.
Acordul de la Paris, din 2015, a instituit un plan de acțiune pentru limitarea încălzirii globale, un obiectiv pe termen lung fiind menținerea creșterii temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și continuarea eforturilor de a o limita la 1,5°C.
Datele oficiale de pe worlddata.info arată că, în ultimii 70 de ani, temperatura medie globală a crescut cu doar 1,1 grade Celsius. În Europa, de la o medie de 7,1 grade C în perioada 1954-1963, s-a ajuns la 8,7 grade C în perioada 2014-2023, creșterea fiind de 1,6 grade C. În Asia, America de Nord și Australia, creșterea între aceste perioade a fost de 1,2 grade C, în Africa, de 0,9 grade C, iar în America Centrală, de doar 0,6 grade C.
De altfel, între 1954 și 1993, cu toată industrializarea, creșterea temperaturii globale a fost nesemnificativă, de doar 0,1-0,2 grade C. În statistica celor mai calde luni, Europa a crescut de la o medie de 18 grade C în perioada 1954-1963, la 19,3 grade C, în perioada 2014-2023. În aceleași perioade, Asia a crescut de la 25,7 grade C, la 26,8 grade C, America de Nord, de la 23,5 grade C la 24,3 grade C, America Centrală, de la 28,4 grade C, la 29,8 grade C, Africa, de la 22,1 grade C, la 22,8 grade C, iar Australia, de la 25,0 grade C, la 26,4 grade C. În ce privește cele mai reci luni, aici creșterea temperaturii medii a fost mai importantă în Europa, cu 4,8 grade C, urmată de Australia, cu 3 grade C, America de Nord, cu 2,1 grade C, Asia, cu 1,5 grade C, Africa, cu 0,7 grade C, și America Centrală, cu 0,4 grade C.
”Cel mai cald din istorie”
Fiecare an care a trecut a fost clasificat de statisticienii de la meteorologie ca fiind cel mai cald din istorie, deși nimeni, din niciun colț al globului, nu a resimțit așa ceva. Modelele climatice au estimat că clima globală se va încălzi cu 1,1 – 6,4 °C în cursul secolului al XXI-lea, cu precizarea că aceste estimări vor varia din cauza faptului că nu poate fi prevăzută evoluția emisiilor de gaze care cauzează efectul de seră. Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a afirmat în cadrul summitului ONU din Dubai privind clima, COP28, că, în 2023, condițiile extreme înregistrate au „lăsat o amprentă de devastare și disperare”, precizând și că ritmul schimbărilor climatice a „crescut alarmant”, perioada 2011-2020 fiind cel mai cald deceniu înregistrat vreodată.
”Temperatura medie la suprafaţa globului a atins cote record în primele 11 luni ale anului, potrivit observatorului european Copernicus: din ianuarie până în noiembrie, mercurul a fost în medie cu 1,46 grade Celsius mai mare decât în perioada 1850-1900. Ca urmare, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată în ceea ce priveşte media anuală. În fiecare lună au fost înregistrate temperaturi record, noiembrie, fiind luna care a încheiat cea mai caldă toamnă boreală, din emisfera nordică, din timpurile moderne. Și pentru România, cu o temperatură medie de 12,5 grade și abatere termică de 2,3 grade față de normalul perioadei 1981 – 2010, 2023 a fost cel mai cald an din istorie”, a arătat Ministerul Mediului.
Schimbări climatice
Narativul oficial s-a trasformat, de ceva vreme, astfel că nu se mai vorbește despre încălzirea globală, având în vedere valurile de frig tot mai frecvente și în tot mai multe părți ale mapamondului, ci despre schimbările climatice, care ar produce fenomene extreme. Comisia Europeană explică necesitatea tranziției verzi prin faptul că ”schimbările climatice” costă vieți și bani.
”Cele mai recente rapoarte științifice arată schimbări fără precedent în climatul mondial. Încălzirea globală provoacă schimbări tot mai mari – și, în unele cazuri, ireversibile – ale curenților oceanici și ale modelelor de precipitații și ale vânturilor în toate regiunile lumii. Creșterea temperaturilor și a numărului de fenomene meteorologice extreme generează costuri uriașe pentru economia UE și afectează capacitatea țărilor de a produce alimente. În ultimii 40 ani, fenomenele meteorologice și climatice extreme au cauzat pierderi financiare de peste 487 de miliarde euro în UE”, se precizează într-un comunicat al Comisiei Europene.