”Ministerul Justiției organizează, la sediul său din București, în perioada 28.12.2022 – 01.03.2023, selecția procurorilor în vederea formulării către președintele României a propunerii de numire pentru ocuparea funcției vacante de conducere de procuror – șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, funcție vacantă începând cu data de 25 septembrie 2020”.
Anunțul de la sfârșitul anului trecut fiind completat cu următoarele precizări:
”Procurorii pot depune cereri de înscriere, care trebuie să cuprindă precizarea funcției de conducere pentru care se depune candidatura, până la data de 7 februarie 2023, ora 12.00.
În perioada 24-27 februarie 2023, procurorii participanți la selecție vor susține, în fața ministrului Justiției și a comisiei de interviu, la sediul Ministerului Justiției din București, un interviu constând în susținerea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care candidează, verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare ale candidatului și evaluarea aspectelor legate de modul în care candidatul se raportează la valorile profesiei și ale funcției pentru care candidează.
Rezultatele selecției vor fi publicate pe pagina de internet a Ministerului Justiției la data de 1 martie 2023, iar propunerile motivate ale ministrului Justiției vor fi înaintate Secției pentru procurori a CSM la aceeași dată, în vederea emiterii avizului consultativ motivat al acesteia”.
De la Tate la Pîrlog…
Anunțul Ministerului Justiției din 28 decembrie, cu privire la scoaterea la concurs a șefiei DIICOT a fost urmată de o acțiune în forță a actualei echipe de conducere. Parcă prea mult mediatizata anchetă a ”cocalarilor Tate” fiind percepută, la un anumit nivel al sistemului, ca o banală operațiune de PR. Dar una cu nesperate rezultate mediatice, ce este drept… Iată însă că nici rivalii procurorilor din spatele Dosarului fraților Tate nu stau cu mâinile în sân… Pentru că, orice s-ar spune, miza șefiei DIICOT este una cu atât mai mare cu cât numirile de pe 1 martie vin exact la țanc… Înainte de decisivul an electoral 2024. Iar cum DNA este deja ”moartă în cotețul” Justiției, animalele politice știu foarte bine că doar DIICOT-ul le mai poate furniza ”sângele pe pereți” de care au nevoie pentru eliminarea rivalilor înainte de intrarea în cursa electorală. Astfel că, deși intrat într-un con de umbră după tentativa de puci eșuat de la DIICOT a fostului ministru USR-ist al Justiției, Stelian Ion, ”procurorul 10 August” Bogdan Pîrlog strânge în aceste zile rândurile ”radicalizaților” din structurile de Parchet și Poliție. Cele unde au rezistat ”cuiburile” useriste.
La ora actuală, la Resursele Umane ale MJ fiind așteptat și CV-ul care să înceapă cu… ”locotenent colonel magistrat Pîrlog Bogdan Ciprian, prim procuror militar adjunct, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București”.
Raportul nr. 6784
Însă pentru ca membrii comisiei de intervievare să aibă o bază de pornire ceva mai palpabilă cu privire la evaluarea activității care a solicitat ca Parchetele Militare să ancheteze civili pe timp de pace – asta dacă ”Procurorul antisistem” va mai insista cu înscrierea…- punem la dispoziția acestora și un set complet de documente oficiale, cu privire la Raportul nr. 6784. Documente care cu siguranță nu se găsesc și la ”dosarul de cadre” cu care procurorul Pîrlog vrea să tulbure apele la DIICOT. Pentru că, dacă înscrierea unui procuror totuși militar va fi respinsă, atunci adepții ”#rezist” ai acestuia pot declanșa ”Jihadul mediatic” prin încă loiala propagandă operativă…”
Deconturile de la Roma și Bruxelles
A. 29.10.2019. Invitație în calitate de copreședinte al Asociației „Inițiativa pentru Justiție” de a participa la Conferința „Universite Libre de Bruxelles”. Locotenent colonelul Pîrlog Bogdan Ciprian a întocmit un raport către generalul Gheorghe Cosneanu, prin care i-a solicitat să fie de acord a aproba deplasarea ca și misiune, deși nu avea nicio legătură cu specificul magistraturii militare ori a Ministerului Public. În virtutea relației de prietenie, șeful S.P.M., gen. Cosneanu a aprobat raportul atașat, iar prin intermediul col. Tudor Marian, fost șef la Resurse Umane și Financiar, actual adjunct al S.P.M., respectivul raport a fost transmis la Ministerul Apărării Naționale. Acolo unde, conform fișei cu avize atașată, raportul aprobat de gen. Cosneanu a fost aprobat atât de ofițerii din cadrul Direcției Generale Financiar-contabile, precum și de generalul Cătălin Ștefăniță Zisu, șeful C.L.I., de maior Geanina Moldoveanu, din cadrul Direcției Juridice, precum și de colonelul – magistrat Tudor Marian – S.P.M.
În condițiile în care, fără drept, procurorul Pîrlog Bogdan Ciprian a încasat, fără nicio legitimitate, contravaloarea diurnei, a indemnizației de deplasare și transport dus-întors cu avionul, plus cazare la hotel de 5 stele, prejudiciind astfel bugetul consolidat de stat cu suma de aproximativ 2.500 euro. Menționăm că respectivul raport nu a trecut și pe la Serviciul de Cooperare Internațională, Relații Internaționale și Programe. Deplasarea s-a efectuat fără avizul PG al PÎCCJ, nefiind emis niciun ordin în acest sens de către Procurorul General. Se încadrează la abuz în serviciu cu obținerea unor foloase necuvenite pentru sine (diurnă, transport, cazare) prin folosirea sintagmei „în misiune”.
B. Prin Raportul nr. 6748/VII/1/2019 din 07.11.2019, locotenent colonelul Pîrlog Bogdan Ciprian a participat în regim de ”misiune” la o conferință organizată de aceeași ULB, în perioada 21 – 22.11.2019, tot pe baza unei invitații în calitate de copreședinte al AIJ. În mod similar, prin complicitatea gen. Cosneanu, Pîrlog Bogdan Ciprian a beneficiat în mod nedrept de contravaloarea diurnei, indemnizației de deplasare, de transport și cazare, în cuantum de aproximativ 3.000 euro. Fără nicio justificare care să țină cont de calitatea sa de magistrat militar. Activitatea propriu – zisă la această manifestare a constituit-o de fapt protestul cu privire la modificarea Legilor Justiției, solicitând desființarea SIIJ și a Inspecției Judiciare.
În mod similar a mai participat în perioada 23 – 25.10.2019 la Conferința „Inteligența Artificială”, cheltuielile efectuate de acesta fără temei legal fiind de 2.000 euro”.
10.000 USD, decont C2
”În perioada 27 – 29 ianuarie 2019, Pîrlog Bogdan Ciprian s-a deplasat în localitatea Constanța, împreună cu polițista Marcu Lili, unde s-au cazat la Căminul Marinei Militare C2, camera 108. Cei doi au încasat diurnă iar Pîrlog Bogdan Ciprian și banii de transport, în cuantum de 7,5 l pe 100 km, dus-întors, decont pe mașina proprietate personală.
În perioada 05.07 – sfârșitul lunii septembrie a figurat plecat „în misiune”, sub propria semnătură și fără aprobarea șefului ierarhic, la Constanța – Mamaia. Motivarea fiind ancheta într-o cauză penală în care pretinșii făptuitori se aflau la o Unitate Militară din Tulcea.
Aceștia fiind chemați însă la Constanța pentru audieri. În scopul premeditat al activității ce îmbracă cel puțin forma unei abateri disciplinare, dacă nu infracțiune, Pîrlog Bogdan Ciprian i-a luat cu sine, prin rotație, pe polițiștii Ivan Andruț și Catană Adrian, asigurându-le cazare și masă la Căminul Marinei Militare C2. Acolo unde procurorul P.B.C. cât și cei doi polițiști și-au adus și familiile. S-a reținut că în toată această perioadă au fost blocate două apartamente în C2, unul pentru familia procurorului P.B.C. și celălalt, în sistem rotație, pentru cei doi polițiști de la Poliția Sector 6., inclusiv pentru finul său, (…), ofițer de poliție judiciară la Structura Centrală a DIICOT. Se impune a fi menționat că pentru cele două apartamente nu s-a achitat nimic, dat fiind că procurorul Pîrlog a prezentat „ordinul de misiune” semnat de el însuși iar la întoarcere acesta și-a aprobat singur rapoartele și notele de justificare ale deplasării.
De menționat incidentul raportat de adjunctul Căminului C2 provocat de ocuparea celor două locuri de parcare de autoturismele BMW ale procurorului P.B.C., între timp acesta achiziționând un alt autoturism BMW sport, negru, decapotabil,două uși, 275CP, la 0 km, cu nr. B –(…) –(…).
S-a constatat că în toată acea perioadă estivală ancheta era efectuată de către unul dintre cei doi polițiști aduși de la București, în Constanța, unde erau chemați militarii din Tulcea. P.B.C. trecea doar o dată pe zi, pentru a semna declarațiile, fără a participa însă la audieri, în rest fiind o prezență constantă la magazinul PX din cadrul Bazei Militare Americane de la Mihail Kogălniceanu. Pe parcursul perioadei estivale, P.B.C. a solicitat și primit contravaloarea de 600 lei/zi diurnă, inclusiv contravaloarea combustibilului dus-întors pe ruta București – Constanța, aspect confirmat de evidențele financiare ale S.M.P., P.B.C. decontând pentru perioada iulie – septembrie petrecută cu familia la Mamaia suma de 10.000 USD.
Ancheta invocată nu s –a finalizat însă cu întocmirea unui rechizitoriu, lt.col. P.B.C. dispunând clasarea militarilor cercetați, după ce aceștia au acceptat să acopere contravaloarea presupusului prejudiciu. Implicații – art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000 și art. 297/C.p.p.”.