Klaus Iohannis s-a dezis de protocoalele din Justitie mai ceva decat de statul paralel, prin seaca afirmatie ca in mandatul sau nu s-a semnat niciun astfel de document care sa poata dovedi continuarea legaturilor oculte dintre procurori si ofiterii de informatii. Si aproape ca nici nu mai conteaza daca, in momentul acestei pronuntari publice, seful statului chiar credea acest lucru, dupa cum ne-au transmis acum fie si neoficial unii dintre consilierii sai, panicati ca avem dovada ”blatului” dintre procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar si directorul Serviciului Roman de Informatii, Eduard Hellvig. De fapt nu dovada, ci dovezile! Pentru ca Eduard Hellvig in data de 07.12.2016 si Augustin Lazar doar o zi mai tarziu, pe 08.12.2016 semnau doua documente care, odata dezvaluite acum, fie si la doi ani de la parafarea lor, arata mai mult decat orice monstruozitatea Justitiei din statul paralel. Iar pe 07.12.2016 Klaus Iohannis era Presedintele Romaniei, astfel ca acesta trebuie sa faca precizarile cuvenite, chiar daca habar nu a avut de cele doua protocoale dintre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii pe care le publicam astazi integral. Si cu atat mai mult daca a mintit oficial si cu buna stiinta atunci cand a declarat public ca in perioada mandatului sau nu s-a semnat niciun astfel de act de colaborare intre cele doua institutii.
Dar, uite ca pe data de 07.12.2016 sub numarul de inregistrare 3656 la SRI si pe data de 08.12.2016 sub numarul de inregistrare 9472 la Ministerul Public se semna ”Protocolul privind organizarea cooperarii intre Seviciul Roman de Informatii si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin, potrivit legii”. Iar la aceleasi date, dar sub numerele de inregistrare 9331 la SRI si 2440/C la Ministerul Public se semna si ”Protocolul privind cooperarea intre Serviciul Roman de Informatii si Ministerul Public pentru stabilirea conditiilor concrete de acces la sisteme tehnice ale Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor”. Doua protocoale pur si simplu socante nu doar prin prevederile ”concrete” privind formarea unor echipe mixte de ”filaj total” al romanilor, dar si pentru faptul ca au fost semnate la sfarsitul anului 2016, atunci cand pana si Klaus Iohannis, Augustin Lazar sau Eduard Hellvig condamnau protocoalele asemanatoare din … 2009. Fara a preciza insa ca, in deplina conspirativitate, ultimii doi tocmai ce se semnasera alte doua protocoale asemanatoare …
Vrajeala Constitutiei
Dupa cum dezvaluiam chiar zilele trecute, pe data de 15.07.2015, pe cand se afla la conducerea Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazar semna alaturi de judecatoarea Alexandra Iuliana Pastiu un protocol de colaborare cu institutia condusa de cea din urma, Curtea de Apel Alba Iulia.
Dezvaluire care a cutremurat deja opinia publica. Iata insa ca peste doar un an si dupa ce intre timp devenise ditamai procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar o comuite din nou, de aceasta data mult mai grav, punand practic Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie la dispozitia Serviciului Roman de Informatii. Interesant este si ca, de fiecare data, mai intai a semnat Eduard Hellvig iar de-abia a doua zi servilul ”nea Gusti” a dat si el cu batul ca primarul pe protocoalele probabil trimise de SRI in celebrele plicuri galbene ale generalului Dumitru Dumbrava. Insa spre deosebire de protocolul cu Curtea de Apel Alba Iulia, unde drept pretext s-a balmajit ceva cu ”facilitarea accesului procurorilor la aplicatia ECRIS”, de aceasta data directorul SRI si procurorul general au motivat semnarea celor doua protocoale direct ”in temeiul dispozitiilor Constitutiei Romaniei, republicata”!!! Adica tocmai a Constitutiei care garanteaza ca o asemenea incalcare grosolana a principiilor separarii puterilor in stat nu poate avea loc in cadru legal!
Pomana de la SRI!
Am luat decizia de a publica integral cele doua protocoale tocmai pentru a le putea citi direct orice roman si a trage concluzii fara a fi influentarea analistilor de serviciu. Totusi, cateva minime precizari se impun de la bun inceput, pentru a se intelege ”perversitatea” strategiei prin care SRI s-a conectat pur si simplu prin Protocolul de cooperare cu Parchetul lui Augustin Lazar la activitatea specifica a tuturor procurorilor din Romania. Astfel, la Capitolul II, punctul i) se strecoara ”acordarea cu titlul gratuit de catre Serviciu a asistentei in domeniul protectiei informatiilor clasificate, detinute si utilizate de Parchet, pentru prevenirea scurgerii de date si informatii cu acest caracter, colectarea, transportul si distribuirea in tara a corespondentei oficiale”. Si uite cum si-a facut SRI-ul ”pomana” cu Parchetul General ca, ”gratuit”, sa preia toate informatiile din dosare, inclusiv cele aflate in cercetare, detinute de catre procurorii din Romania!
Unii considerati probabil prea prosti pentru a comunica singuri intre ei sau cu alte autoritati ale statului, ca pana in acel moment! Si pe langa mentiunea de-a dreptul hilara de la capitolul 1, punctul b) conform careia principiile cooperarii se realizeaza cu respectarea principiului ”imperativului mentinerii increderii intre Parti, precum si a increderii publice in acestea”, in Protocolul privind ”organizarea cooperarii” mai sunt cuprinse si alte prevederi soc, cum ar fi : ”realizarea atributiilor organelor de cercetare penala speciale” ; ” abordarea pragmatica a metodelor concrete de lucru, care sa permita utilizarea optima a cunostintelor, expertizei si proceselor existente” ; ”asigurarea schimbului de informatii prin canale permanente de comunicare la toate nivelurile si protectia corespunzatoare a acestora” ; ” schimbul de informatii se realizeaza la sediul unitatilor centrale sau teritoriale ale Serviciului, la sediile structurilor/unitatilor Parchetului sau in locuri anume stabilite de sefii acestor unitati si conducatorii structurilor/unitatilor Parchetului, cu asigurarea conditiilor de confidentialitate” etc…
Organe de cercetare penala speciale!!!
Deci dupa ce SRI-ul se angajeaza doar sa preia ”gratuit” fluxul de informatii al Parchetului General si sa puna in acelasi regim la dispozitie ”traducatori” sau ”expertize de laborator”, ”Responsabilitatile Parchetului” se regasesc in intreaga Sectiune 1 a Capitolului 3. Si una dintre cele mai socante obligatii a procurorilor pusi de Augustin Lazar la dispozitia SRI-ului se regaseste la art. 7, alin. (2) : ”Parchetul coordoneaza prin intermediul procurorilor desemnati , conform prevederilor legale, activitatea organelor de cercetare penala speciale ale Serviciului”. Deci, din nou apar fantomaticele ”organe de cercetare penala speciale ale Serviciului”… La care se mai adauga, ce-i drept si art. 8 – ”In cadrul activitatilor de cooperare, Parchetul are obligatia de a nu deconspira cadrele si mijloacele tehnice ale Serviciului” si art. 9 alin (1) prin care ”Parchetul pune la dispozitia Serviciului, la cerere sau din oficiu, date si informatii care, prin natura lor, prezinta interes pentru contracararea sau prevenirea unor amenintari la adresa securitatii nationale” sau, prin alin. (2) – ” datele si informatiile referitoare la implicarea personalului acestuia in pregatirea sau savarsirea de infractiuni, daca prin aceasta nu se impiedica sau ingreuneaza aflarea adevarului in cauza”!!!
”Consilieri juridici” si ”momente operative”
Culmea este si ca printre ”Responsabilitatile Serviciului” prevazute in Sectiunea a 2-a a Capitolului III, cele de la art. 12 ii vin de asemenea ”manusa” SRI-ului : ” (1) Serviciul deruleaza activitati specifice organelor de cercetare penala speciale, prin consilierii juridici anume desemnati si ofiteri specializati, care isi indeplinesc atributiile specifice sub conducerea si controlul direct al procurorului desemnat” si (2) ” in cazurile complexe, privitoare la infractiunile contra securitatii nationale prevazute in titlul X din Codul penal, infractiunile de terorism si infractiunile savarsite de cadrele militare ale Serviciului, la solicitarea scrisa a Parchetului asigura participarea, prin ofiteri anume desemnati sa realizeze activitati de cercetare penala speciala, la intalniri de lucru cu reprezentanti ai organelor de aplicare a legii din alte tari ori a unor entitati juridice publice/private interne sau externe”! Si uite cum mai venim de acasa acasa cu explicatia de ce cam toate mandatele de interceptare se dadeau pe ”securitate nationala” si cam toate cazurile, pana si cele de marunta evaziune fiscala erau unele ”de terorism”, pentru ca ofiterii SRI sa poata sta la aceeasi masa cu procurorii si sa mearga si sa-i ”indrume” pe acestia in efectuarea cercetarii penale in aceste ”cazuri complexe”!
”Conditii concrete de acces”!
Si pentru ca racordarea Serviciului Roman de Informatii la ”portofoliul informativ” al procurorilor sa fie una totala, Eduard Hellvig si Augustin Lazar au semnat si un ”Protocol privind cooperarea intre Serviciul Roman de Informatii si Ministerul Public pentru stabilirea conditiilor concrete de acces la sisteme tehnice ale Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor”. Si unde, dincolo de ”bogatia” termenilor tehnici, initiatii sistemului cel putin s-ar putea apleca un pic mai mult, de exemplu, pe prevederile art. 6, alin. (2) din capitolul II: ” La solicitare, Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor acorda spijinul necesar pentru identificarea solutiei tehnice de interceptare, in cazul operatorilor de comunicatii care nu au functia de interceptare activa”. Culmea este insa ca aceasta consultanta tehnica nu mai este una ”in titlu gratuit”, ci pe ”bani multi” care intra in conturile Centrului din subordinea SRI cu fiecare noua actiune de cooperare, intrucat art. 5, punctul d) obliga Ministerul Public ” sa suporte cheltuielile aferente acordarii suportului tehnic pentru realizarea retelelor LAN in spatiile Serviciului Roman de Informatii destinate Ministerului Public , a retelelor LAN amplasate in sediile structurilor de Parchet si a retelelor de comunicatii necesare interconectarii structurilor de Parchet la sisteme tehnice ale Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor”!
Asa ca sa revenim ”la alta intrebare” : Klaus Iohannis era sau nu presedintele Romaniei pe 07.12.2016 si 08.12.2016 cand se semnau protocoalele intre SRI-ul condus de Eduard Hellvig si Parchetul General condus de Augustin Lazar? Era! Dar o fi stiut…?