Daca la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, s-a votat Unirea Transilvaniei cu Romania, iar la 24 Decembrie 1918, Regele Ferdinand I a ratificat Unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei, Satmarului si Maramuresului cu vechiul Regat al Romanie, ei bine consfiintirea Intregirii patriei a avut loc in urma semnarii Tratatului de la Trianon, din 4 iunie 1920. E foarte adevarat ca Unirea Basarabiei cu Romania a fost recunoscuta abia in toamna anului respectiv, iar SUA a acceptat-o abia in 1933. Din acest motiv, Pacea de la Versailles nu poate lipsi din celebrarea Centenarului Romaniei, in ciuda faptului ca pactul produce si astazi, la aproape 100 de ani de la semnarea lui, discutii aprinse, cu predilectie venite dinspre partea ungara. Analizand la rece, constatam ca Trianonul (intelegerea semnata intre Puterile Antantei invingatoare in primul razboi mondial si Ungaria, succesoarea Imperiului Dualist invins si destramat) a randuit granitele intre statele succesoare ale Austro-Ungariei, adica Austria si Ungaria, respectiv Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor, precum si Cehoslovacia, si intre Ungaria si Romania, pe de alta parte. Dincolo de recunoasterea Unirii Ardealului cu Romania, Tratatul de la Trianon, care a cuprins un preambul si 14 parti, in 364 de articole, a caror intindere acoperea 164 de pagini de tipar, a consfiintit si divizarea Banatului (intre Romania si Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor), asta in ciuda efortului depus de guvernul de la Bucuresti, care s-a bazat pe prevederile Tratatului semnat cu Puterile Antantei in 1916. In urma deciderii impartirii Banatului istoric, primul ministru Ion I. C. Bratianu a parasit lucrarile Conferintei de Pace de la Paris, iar in scurt timp a demisionat din fruntea cabinetului. Aceste tensiuni din timpul Conferintei de Pace de la Paris dovedesc faptul ca reprezentantii nostri nu au mers la tratative cu capul plecat si nici pentru a cersi favoruri teritoriale. Poporul isi exprimase deja dorinta de autodeterminare. De altfel, referindu-se la lupta diplomatica depusa de Ion I. C. Bratianu la Paris, Ion Andries remarca in „Foaia Nationala” ca atitudinea Romaniei „infirma o alta teza a propagandei ostile tarii, potrivit careia Romania Mare a aparut ca urmare a bacsisului dat de Antanta aliatului roman” si ca „lupta lui Bratianu la Paris pentru a face recunoscute drepturile Romaniei dezminte categoric aceasta afirmatie tendentioasa”. Tratatul de la Trianon a intrat oficial in vigoare la 26 iulie 1921, dupa ce a fost ratificat de majoritatea statelor semnatare.
Material realizat in cadrul „Bucuresti-Centenar” – Program Cultural derulat de Primaria Municipiului Bucuresti prin Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic