Ungaria va ordona băncilor, asigurătorilor, companiilor aeriene și altor mari corporații să predea statului „profiturile suplimentare” pentru a finanța armata și protecția socială.
Ungaria intenționează să finanțeze armata și programele de securitate socială prin taxarea băncilor, companiilor de asigurări, companiilor aeriene, companiilor de energie și telecomunicații și altor companii, a anunțat miercuri premierul Viktor Orban.
Un fond de apărare și altul de urgență
Este prima sa acțiune în cadrul stării de urgență pe care Budapesta tocmai a decretat-o, invocând conflictul din Ucraina vecină. „Cerem și ne așteptăm ca cei care au făcut profituri suplimentare în această perioadă de război să ajute poporul și să contribuie la bugetul național de apărare”, a declarat Orban într-o postare pe Facebook.
Într-o postare ulterioară, Orban a afirmat că o „creștere drastică a prețurilor” se datorează conflictului în curs și „politicii de sancțiuni de la Bruxelles”, în timp ce „băncile și marile companii multinaționale” obțin profituri suplimentare datorită creșterii ratelor dobânzilor, scrie The Press United.
Pentru a finanța rețelele militare și de securitate socială, guvernul ungar a înființat două fonduri (unul de apărare, altul de urgență) și va „cere băncilor, asigurătorilor, marilor lanțuri comerciale, companiilor energetice și de retail, companiilor de telecomunicații și companiilor aeriene să depună o mare parte din profiturile lor suplimentare” în aceste fonduri. Acest regim va fi în vigoare pentru restul anilor 2022 și 2023, a adăugat Orban.
Budapesta a anunțat starea de urgență marți, la doar câteva ore după ce noul cabinet al lui Orban a depus jurământul. Parlamentul ungar a aprobat rapid un amendament constituțional care permite declararea stării de urgență în caz de război într-o țară vecină – în acest caz, Ucraina.
Multinaționalele, cele mai afectate
Suprataxarea propusă de Orban afectează în principal companiile multinaționale. Potrivit Bloomberg News, aceasta va contribui la consolidarea bugetului Budapestei din cauza embargoului de facto impus de UE. Bruxelles-ul impusese o înghețare a finanțării împotriva guvernului lui Orban după victoria zdrobitoare a acestuia în alegerile de luna trecută, invocând „preocupări legate de statul de drept”.
Reglementările privind înghețarea finanțării au fost adoptate de administrația UE pentru a exercita presiuni asupra guvernelor din Ungaria și Polonia ca să urmeze politicile Bruxelles-ului în ceea ce privește imigrația, sistemul judiciar, problemele LGBT și alte chestiuni în care Budapesta și Varșovia au avut disensiuni.