„O veste cu implicații majore pentru securitatea țării”. După cum relatează South China Morning Post, așa descrie compania nucleară națională chineză descoperirea unor rezerve considerabile de uraniu în adâncul țării: două milioane de tone.
China ar putea pune mâna pe două milioane de tone de uraniu, de zece ori mai mult decât stocul său actual, ceea ce o pune la egalitate cu rivalul său, Australia, una dintre cele mai bogate națiuni în combustibil nuclear.
Energie și creșterea arsenalului nuclear
La fel ca multe alte țări, în special Franța, aprovizionarea cu uraniu a Chinei depinde în mare măsură de țări externe (Australia, Kazahstan și Canada, în special). Aproximativ o treime din consumul său de combustibil prețios provine din propriile sale mine, dar acestea sunt considerate relativ sărace și complexe de exploatat.
O astfel de descoperire este, într-adevăr, o veste importantă pentru China, atât pentru producția sa de electricitate nucleară, pe care mizează foarte mult, anunțând construcția a 150 de noi reactoare, cât și pentru arsenalul său atomic care, în ciuda dorințelor aparent de neproliferare, continuă să crească într-un ritm accelerat, scrie Korii.
După cum notează Interesting Engineering, descoperirea chineză nu este doar o veste bună din punct de vedere geostrategic, ci și o descoperire neașteptată pentru știință: aceste rezerve de uraniu au fost găsite la o adâncime de 3.000 de metri, ceea ce ar putea da peste cap unele cunoștințe geologice consacrate despre formarea metalului.
Unele dintre pungile de uraniu descoperite recent de China au fost găsite în zone cu activitate seismică ridicată, ceea ce, conform cunoștințelor actuale, ar trebui să facă imposibilă formarea metalului. Este posibil ca metalul să se fi format mai adânc în mantaua Pământului, înainte de a fi adus la suprafață și prins în mici buzunare de coliziunile tectonice.
Tehnica folosită de echipa condusă de Li Ziying, director al Institutului de Cercetare a Geologiei Uraniului din Beijing, a constat în căutarea unor variații infime de căldură datorate prezenței uraniului în sol, cu ajutorul unor senzori ultrasensibili dezvoltați pentru această ocazie.
Un ac atomic într-un car cu fân
Au fost apoi folosite burghie specializate pentru a căuta extracte din metalul suspectat la adâncimi mari. Echipa a dezvoltat, de asemenea, un model de inteligență artificială pentru a accelera căutarea prin direcționarea mai eficientă a acesteia.
Un ac atomic într-un car cu fân foarte mare: localizarea unuia dintre aceste buzunare „este la fel de complexă ca și găsirea unui CD într-o zonă de 10.000 de kilometri pătrați”, a declarat Li Ziying pentru o revistă științifică chineză. Este posibil ca aceste zone să nu fie doar chinezești: noile metode dezvoltate de Ziying și de echipa sa ar putea fi folosite în multe alte țări din întreaga lume pentru a descoperi stocuri de uraniu nesuspectate anterior.