Președintele Kazahstanului a demis guvernul, miercuri, 5 ianuarie, după ce anterior a declarat starea de urgență ca răspuns la protestele ample ale populației din cauza creșterii prețurilor la gazul petrolier lichefiat (GPL), o alternativă mai ieftină ca benzina.
Protestele au avut loc în special în capitala economică Almatî și în provincia sud-vestică Mangystau, riverană Mării Caspice şi foarte bogată în hidrocarburi.
„Nu răspundeți la provocări”
Un decret publicat pe site-ul prezidențial prevede că președintele Kasâym-Jomart Tokaev „a acceptat demisia” guvernului condus de prim-ministrul Askar Mamin. Vicepremierul Alikhan Smailov va prelua rolul de prim-ministru interimar până la formarea unui nou cabinet, se precizează.
1/2 Thounsands if not dozens of thousands people peacefully protesting in #Kazakhstan demanding "Shal, ket" ("Old man, go away") meaning dictator Nazarbayev must resign with all his cronies. @petras_petras @EamonGilmore @State_SCA @bbcrussian @euronews @rozathun @SenatorCardin pic.twitter.com/CWetLhMjee
— Daniyar (@DaniyarK1996) January 4, 2022
Doi jurnalişti AFP au numărat cel puţin 5.000 de participanţi la protestele de marţi. Protestatarii au fost văzuți atacând vehicule, inclusiv o mașină de pompieri. Poliția a folosit grenade paralizante și gaze lacrimogene pentru a-i împrăștia pe manifestanți.
Mai mulți protestatari și polițiști au fost internați în spital. Cu câteva ore înainte de demiterea guvernului, președintele Tokaev declarat stare de urgență în Almatî și în provincia Mangystau din 5 ianuarie până în 19 ianuarie.
El a cerut anterior încetarea protestelor într-un videoclip postat online. „Nu răspundeți la provocările venite din străinătate și din interiorul țării. Nu răspundeți la apelurile de a asalta clădirile oficiale. Este o infracțiune pentru care veți fi pedepsiți”, a spus șeful statului, în vârstă de 81 de ani, care conduce țara din 1989.
Protestele au început de duminică, după o creștere a prețurilor la gazul petrolier lichefiat (GPL), în orașul Janaozen, din vestul Kazahstanului, țară bogată în hidrocarburi, după ce prețul la GPL fusese ridicat, înainte de a se extinde în marele oraș regional Aktau, pe malurile Mării Caspice.
Preţul GPL fusese reglementat, dar oficialităţile au argumentat că preţurile scăzute în mod artificial fac ca producţia de GPL să nu mai fie fezabilă.
Autoritățile au încercat, marți seară, să calmeze situația, acordând o reducere a prețului GNL, fixându-l la 50 de tenge (0,1 euro) pe litru în regiune, față de 120 la începutul anului.
Cu toate acestea, această promisiune nu a dus la dispersarea manifestanților, care au cerut să vorbească cu președintele.
Tokaev a mai anunțat că o comisie guvernamentală a început să lucreze în Aktau și că va găsi o soluție „în interesul stabilității din țara noastră”. El a cerut protestatarilor să se comporte în mod responsabil, scrie AFP.
O economie dependentă
Janaozen a fost în trecut scena celor mai mari tulburări din Kazahstan de la independența sa de URSS în 1991. În 2011, cel puțin 14 muncitori dintr-un sit petrolier au fost uciși când poliția a reprimat o demonstrație împotriva condițiilor de muncă și a salariilor.
Regiunea Mangystau, unde se află orașul Janaozen, depinde de GPL ca principală sursă de combustibil pentru mașini și orice creștere a prețului acestuia duce la cea a produselor alimentare, deja în creștere de la începutul pandemiei de coronavirus.
Kazahstanul, cea mai mare economie din Asia Centrală obișnuită în trecut cu rate de creștere de două cifre, suferă de scăderea prețului petrolului și de criza economică din Rusia, care a dus la devalorizarea tenge-ului kazah și la o inflație abruptă.