„S-au constatat diferențe majore în privința securității în Europa”, a subliniat, miercuri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după o întâlnire la sediul Alianței cu delegația rusă, care ar fi trebuit să facă posibilă „inițiarea negocierilor cu Moscova privind situația din Ucraina. El a spus că diferențele cu Rusia vor fi greu de depășit.
Statele Unite și aliații săi europeni au constatat, miercuri, 12 ianuarie, un impas în încercările lor de a iniția negocieri cu Moscova pentru a evita un nou conflict în Ucraina, în cadrul unei reuniuni a consiliului NATO-Rusia de la Bruxelles.
„Ieșirea din criză ține de Rusia”
„Conversația a fost foarte sinceră, directă, profundă, intensă, dar în același timp a scos la iveală un număr mare de diferențe pe probleme fundamentale”, a confirmat viceministrul rus de Externe, Alexandr Grușko, în cadrul unui briefing de presă.
„Am spus sincer, direct, și fără ocolișuri că o înrăutățire în continuare a situației ar putea avea consecințe foarte grave și imprevizibile pentru securitatea europeană”, a insistat diplomatul rus.
„Am propus să avem mai multe întâlniri pentru a trata un set de probleme, dar Rusia nu a fost în măsură să agreeze această propunere, deși nu a respins-o”, a spus Stoltenberg „Riscul unui nou conflict armat este real. Ieșirea din criză ține de Rusia. Trebuie să se angajeze în detensionare”, a argumentat şeful NATO, scrie France 24.
Occidentalii acuză Moscova că a adunat în ultimele săptămâni circa 100.000 de soldați, tancuri și artilerie la granița cu Ucraina pentru a pregăti un atac împotriva acestei țări, intenție negata de autoritățile ruse.
Moscova afirmă că această desfășurare militară este o reacție la prezența considerată în creștere și amenințătoare a NATO în ceea ce ea consideră a fi zona sa de influență. Rusia refuză, de asemenea, orice extindere a NATO în țări situate în sfera sa de influență, precum Ucraina.
Miercuri, Alexandr Grușko a reiterat cererea de încetare a procesului de extindere a NATO în Est, însă aliații au reafirmat dreptul fiecărei țări europene de a-și alege propriile aranjamente de securitate.
Dialogul surzilor continuă la Viena
Dpă ce și-a intensificat presiunea militară asupra Ucrainei, Rusia cere „garanții” în scris pentru securitatea sa, care echivalează cu oprirea expansiunii NATO la granițele sale și limitarea activităților militare în țările care au aderat la Alianță după 1997
Rusia vrea să reconstituie sferele de influență geopolitice sovietice în Europa și să încerce o decuplare între Statele Unite și Europa. Aceste obiective sunt clar inacceptabile, a avertizat miercuri șeful diplomației europene Josep Borrell, într-o postare pe blogul său.
După Geneva și Bruxelles, secvența diplomatică urmează să continue joi la Viena cu o întâlnire a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), platforma de dialog Est-Vest rezultată în urma Războiului Rece.
Consolidarea prezenței militare aliate în țările baltice
În timp ce Consiliul NATO-Rusia se întrunea, șefa guvernului din Estonia, Kaja Kallas, a cărei țară a aderat la Alianță în 2004, împreună cu Lituania și Letonia, a confirmat că sunt în desfășurare discuții cu aliații pentru întărirea grupurilor de luptă desfășurate în prezent în aceste trei ţări baltice.
Dscutăm cu aliații noștri pentru a le crește prezența aici, pentru a avea un efect descurajant”, a spus Kallas într-un interviu pentru Reuters. „Dacă te uiți la o hartă, statele baltice sunt o peninsulă NATO și, prin urmare, avem îngrijorările”, a adăugat ea.
Potrivit unei surse diplomatice, oportunitatea creșterii forțelor NATO în țările baltice ar putea face obiectul unei discuții la o întâlnire a miniștrilor apărării din țările membre, în februarie.
În plus, se vorbește și despre consolidarea prezenței NATO în Balcani și regiunea Mării Negre, după un model identic cu cel instituit pentru țările baltice și Polonia. România ar fi pregătită pentru asta, dar nu Bulgaria, al cărei ministru al Apărării, Stefan Ianev, a spus că nu îi vede rostul, scrie Opex 360.
Între timp, forțele speciale americane sunt în proces de înființare a unui „cartier general” în Albania, țară aleasă din cauza posibilității pe care o oferă „de a se deplasa și a se antrena rapid în Balcani, în strânsă coordonare cu forțele aliate și partenere”.