În urma unui „week-end într-o baie de sânge”, Organizația Națiunilor Unite a condamnat „cu tărie” violența împotriva protestatarilor opuși juntei militare și încălcarea continuă a drepturilor umanitare ale poporului birmanez.
„Cel puțin 138 de protestatari pașnici“ , inclusiv femei și copii, au fost uciși după lovitura de stat din 1 februarie din Myanmar, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al secretarului general al Organizației Națiunilor Unite (ONU), Stéphane Dujarric, citând cifre de la Biroul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului.
Acesta din urmă a reiterat apelurile secretarului general, Antonio Guterres, ca „comunitatea internațională, inclusiv actorii regionali, să se unească în solidaritate cu poporul birmanez”.
În timpul unei conferințe de presă, Dujarric a denunțat un „week-end într-o baie de sânge”, cu optsprezece persoane ucise sâmbătă și treizeci și opt duminică.
„Secretarul general condamnă cu tărie violența împotriva protestatarilor pașnici și încălcarea persistentă a drepturilor umanitare cele mai elementare ale birmanezilor”, a continuat el.
Luni, în ciuda represiunii ucigașe din ziua precedentă, protestatarii au ieșit în stradă și cel puțin unsprezece protestatari opuși juntei au fost uciși.
La Washington, diplomația americană a denunțat ororile. „Forțele de securitate birmaneze își atacă literalmente propria populație, ucigând zeci de oameni în toată țara” a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, dnunțând o atitudine „imorală și de neapărat”.
Peste 2.000 de arestări
În același timp, răspunsul armatei continuă în domeniul juridic: Asociația pentru Asistența Prizonierilor Politici (AAPP) a înregistrat peste 2.000 de arestări, inclusiv a lui Aung San Suu Kyi , 75 de ani, încă ținută într-un loc secret. Fosta șefă de facto a guvernului civil trebuia să se prezinte în fața justiției, luni, prin videoconferință, însă ședința a trebuit amânată din cauza lipsei conexiunii la internet, a declarat avocatul său, Khin Maung Zaw. În cele din urmă ședința va avea loc pe 24 martie.
Aung San Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1991, se confruntă cu cel puțin patru acuzații, vagi și arbitrar: importul ilegal de walkie-talkie, nerespectarea restricțiilor coronavirusului, încălcarea legii telecomunicațiilor și incitarea la „tulburări publice”.
De asemenea, armata o acuză de corupție, susținând că a strâns 600.000 de dolari și a primit mai mult de 11 kilograme de aur mită.
Fabricile chineze, incendiate de protestatari
În ciuda represiunii, adversarii juntei nu depun armele. Tensiunea a fost deosebit de puternică duminică în Hlaing Tharyar, o suburbie industrială din Yangon, unde protestatarii au incendiat mai multe fabrici chineze. Douăzeci și doi de protestatari au fost uciși de poliție.
32 de fabrici în care a investit China au fost vandalizate, cu aproape 37 de milioane de dolari în bunuri distruse, a raportat presa chineză (Global Times), scrie Le Monde.
Nimeni nu și-a asumat responsabilitatea pentru atacuri, dar resentimentele anti-Beijing s-au intensificat în ultimele săptămâni în țară. Unii oponenți cred că gigantul asiatic, care a cerut dezescaladarea situației din Myanmar, are încă o poziție prea blândă față de generalii birmanezi.
În urma acestor ciocniri, junta a declarat legea marțială în șase cantoane din zona metropolitană Yangon, între care Hlaing TharYyar. Oricine este arestat în aceste zone va fi judecat de un tribunal militar și va fi condamnat la o pedeapsă minimă de trei ani de muncă forțată.
Posibile „crime împotriva umanității”
Comunitatea internațională continuă să condamne represiunea comisă de generalii birmanezi. Omucideri, persecuții, dispariții forțate, tortură: Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU a denunțat posibile „crime împotriva umanității” comise de juntă.
Armata birmaneză „nu ar trebui să fie la putere, ci în spatele gratiilor” , a scris pe Twitter Tom Andrews, raportor special al ONU pentru Myanmar, cerând oprirea imediată a „aprovizionării cu bani și arme” a armatei.
Trimisul ONU în Myanmar, Christine Schraner Burgener, a condamnat cu tărie vărsarea de sânge de duminică iar fosta putere colonială britanică a declarat că este „îngrozită” de utilizarea forței „împotriva oamenilor nevinovați” .
Junta birmaneză a rămas surdă în fața condamnărilor internaționale.