Acordul comercial UE-China. Mass-media europeană deschide ușa propagandiștilor Partidului Comunist Chinez

Beijingul și-a închis piața pentru investitorii europeni în mass-media, în timp ce UE păstrează ușile deschise propagandistilor chinezi.

În ciuda îngrijorărilor tot mai mari cu privire la dezinformarea și propaganda chineze în Europa, acordul comercial al UE cu Beijingul nu conțin nicio încercare de a remedia diferențele puternice în ceea ce privesc drepturile de acces între investitorii europeni și chinezi, atunci când vine vorba de operațiuni mediatice și de informații.

Textele acordului de investiții al UE cu China au fost publicate vineri, iar documentele arată că Beijingul a profitat de ocazie pentru a impune restricții draconice asupra investițiilor străine în mass-media de știri și în industria divertismentului, specificând chiar că programele străine nu pot fi prezentate între orele 19:00 și 22:00 fără aprobare specială și că numai desenele animate chinezești pot fi afișate între orele 17:00 și 22:00.

Reciprocitate, dar nu peste tot

În timp ce liderii europeni insistă adesea că acordul ar trebui să conducă la o „reciprocitate” cu China, Comisia Europeană nu a reușit în mod evident să introducă această logică în sectorul de știri și informații, atât de important.

Textele acordului încheiat în decembrie arată că investitorii europeni sunt excluși din mass-media chineză, în timp ce investitorii chinezi sunt în mare măsură liberi să cumpere servicii de știri, radiodifuzori, cinematografe și proiecte de film în UE.

În termeni de soft-power, aceasta înseamnă că situația este înclinată înclinate ferm în favoarea Chinei, permițând Beijingului să caute noi incursiuni în afacerea pe care președintele chinez Xi Jinping o numește „să vorbim bine despre China”.

Această agendă de a câștiga inimile și mințile prin vești bune despre China a devenit un subiect fierbinte în timpul pandemiei Covid-19, când Beijingul a fost acuzat pe scară largă că a acoperit originile virusului, a minimizat asistența externă pe care a primit-o și a redus ajutorul pe care i l-a acordat.

Cel mai mare grup din Parlamentul European, Partidul Popular European de centru-dreapta, a identificat această deschidere către preluarea chineză a presei europene drept principala sursă de îngrijorare, în prima sa analiză despre relațiile UE-China, publicată săptămâna trecută.

Potrivit raportului PPE, China a investit aproape 3 miliarde de euro în firme media europene în ultimii 10 ani. „Prin urmare, încurajăm Comisia să dezvolte un sistem de reglementare la nivelul UE pentru a împiedica companiile media finanțate sau controlate de guverne să achiziționeze companii media europene”, a cerut PPE.

Întrebată despre acest dezechilibru, Comisia Europeană a spus că acordul UE-China pur și simplu consacră statu quo-ul pe care părțile îl conveniseră în conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului. Cu toate acestea, acordul va oferi Chinei o modalitate suplimentară de a pune în aplicare aceste angajamente printr-o soluționare a diferendelor de la stat la stat, la care alți membri ai OMC nu au acces.

Acordul „nu creează drepturi noi pentru investitorii chinezi din sectorul mass-media – nici în cel privat, nici în cel public”, a spus un purtător de cuvânt al Comisiei. În afara domeniului comercial, purtătorul de cuvânt a adăugat că înțelegerea nu va afecta capacitatea țărilor de a-și limita investitorii chinezi, dacă ar trebui să acționeze „din rațiuni de securitate și ordine publică”.

Acordul de investiții UE-China a fost convenit în principiu la sfârșitul anului trecut, dar necesită aprobarea Parlamentului European înainte ca acesta să poată intra în vigoare.

„Tratament național” investitorilor chinezi

Angajamentele UE privind accesul la piață  publicate vineri, au acordat în mod explicit „tratament național” investitorilor chinezi care doresc să cumpere servicii de presă sau ale agențiilor de presă în majoritatea țărilor UE. Aceasta înseamnă că țările ar trebui să acorde unui investitor chinez aceleași drepturi ca unui investitor local.

Doar 11 state membre – Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Estonia, Ungaria, Lituania, Malta, România, Polonia, Slovenia și Slovacia – și-au rezervat dreptul de a-i trata diferit pe investitorii chinezi.

Franța este singura țară care a mers chiar mai departe și a citat în mod explicit un principiu de reciprocitate în mass-media. În timp ce alte țări mari ale UE, între care Germania, Italia și Spania, au promis Chinei acces la investiții în agențiile lor de presă și știri, acordul prevede că, pentru Franța, „participarea străină la companiile existente care publică publicații în limba franceză nu poate depăși 20% din capital sau a drepturilor de vot în companie”.

UE deschisă pentru afaceri – și propagandă

Accesul inegal este deja o realitate. În timp ce canalele CCTV (sisteme de videosupraveghere) controlate de stat din China, precum CGTN, pot fi difuzate în mod liber în toată Europa, radiodifuzorii  publici din UE, precum DW și France 24, sunt accesibili numai în hotelurile internaționale.

Luna trecută, China a interzis complet BBC World News după ce canalul a publicat o serie de rapoarte de investigație care detaliază relatările despre persecuții și violuri sistematice ale musulmanilor uiguri din provincia Xinjiang, precum și despre originea coronavirusului, scrie Politico.

În afară de investițiile directe, China a căutat, de asemenea, să construiască legături mai solide cu ceea ce consideră drept media prietenoase în Europa. De exemplu, în 2015, a semnat un memorandum, în cadrul inițiativei Belt and Road (BRI), care a inclus parteneri mass-media spanioli și olandezi.

Acordul BRI din 2019 dintre Italia și China conține, de asemenea, o clauză pentru „promovarea schimburilor și cooperarea între mass-media” ambelor părți.

Sectorul media, o industrie „sensibilă”

Reinhard Bütikofer, un europarlamentar al „verzilor”, care conduce delegația pentru relațiile cu China în Parlamentul European, a numit sectorul media „o industrie deosebit de sensibilă” și a declarat că acordul de investiții UE-China nu a abordat cu succes toate dezechilibrele economice.

„Când am lucrat la mecanismul de filtrare a investițiilor chineze, am insistat pentru includerea sectorul media ca un sector sistemic, care se referă și la securitatea națională”, a spus Bütikofer. „Din păcate, nu toate statele membre au propriul mecanism”.

El a citat Republica Cehă ca exemplu, în care investițiile chinezești în sectorul mass-media local au fost folosite ca instrument pentru a influența politica internă cehă.

În 2015, compania chineză nominală privată CEFC a achiziționat o participație la compania cehă de producție meia Empresa Media, obținând accesul la un post TV (TV Barrandov) și la câteva reviste. Un studiu realizat de MapInfluenceE , un grup care urmărește influența chineză, a constatat că achiziția a făcut ca acoperirea media despre China să fie în general mai pozitivă.

„Vedem aici imaginea obișnuită, unde nivelul eforturilor de protecție diferă de la o națiune la alta pe piața europeană, iar orice actor dintr-o țară terță poate beneficia de acea realitate cu multiple forme”, a spus Bütikofer.