În condițiile în care Marea Roșie este blocată în mare parte de atacurile rebelilor Houthi din Yemen și tensiunile cresc în Orientul Mijlociu, datele încep să arate efectele asupra transportului maritim global.
Între 12% și 15% din comerțul mondial trece prin Marea Roșie, dar volumul a scăzut de la aproximativ 5,5 milioane de tone pe săptămână la sfârșitul lunii noiembrie la 2,6 milioane de tone la începutul lui ianuarie. Aceasta este o scădere a comerțului care nu a mai fost înregistrată de la obstrucția canalului Suez de către nava Ever Given în 2021.
Ca principale ținte ale Houthi, navele de containere au fost, în mod nesurprinzător, cele mai afectate. Dar și petrolierele au fost afectate, scăzând de la 27 de milioane la 18,3 milioane de tone pe săptămână începând din noiembrie. Prețul petrolului încă nu a reacționat la aceste evoluții, sugerând că piața ar putea fi acum sub controlul speculatorilor.
Costurile încep să se adune, cel mai evident fiind prelungirea timpului de transport, deoarece călătoria în jurul Capului Bunei Speranțe din Africa de Sud adaugă încă 10 zile.
În plus, atunci când navele ajung în Africa de Sud, trebuie să realimenteze în Durban, dar instalațiile nu sunt obișnuite cu volume atât de mari și, prin urmare, costurile de realimentare cresc vertiginos.
Nu se mai pune problema dacă aceste probleme vor crește inflația, ci în ce măsură o vor face. Impactul va fi probabil similar cu cel al întreruperilor lanțului de aprovizionare legate de lockdown din 2021, care au dat naștere unui impuls inițial al scumpirilor în țările occidentale. Și va avea implicații majore atât din punct de vedere economic, cât și politic.
Ultimul atac de inflație a determinat economiile europene să intre în stagnare, iar efectele depline asupra piețelor imobiliare și a sistemului financiar nu vor apărea pe deplin decât în momentul în care va avea loc o recesiune. Criza costului vieții a fost zdrobitoare, patru din zece persoane încă se luptă să își plătească facturile la energie, chiar dacă prețurile au scăzut față de nivelul maxim. O nouă explozie a inflației ar putea duce la dispariția economiilor gospodăriilor.
Efectul cel mai imediat va fi asupra ratelor dobânzilor. Dacă inflația va începe să crească din nou, băncile centrale vor dori să o elimine rapid. O creștere a costurilor de împrumut va exercita o presiune enormă asupra piețelor imobiliare și a sistemului bancar; există toate șansele ca ambele să cedeze în cele din urmă și să precipite o criză financiară în toată regula.
Apoi, mai sunt și implicațiile politice. Luna trecută, Rezerva Federală a făcut un anunț surpriză, anunțând că va trece la scăderea ratelor dobânzilor în 2024. Având în vedere că această decizie a fost luată la scurt timp după ce sondajele de opinie au început să arate că se așteaptă ca Joe Biden să piardă alegerile din 2024 și că motivul principal a fost managementul economic defectuos, mulți au suspectat că decizia a fost cel puțin parțial politică. Pare puțin probabil ca Fed să poată să-i ofere președintelui în exercițiu acest cadou preelectoral dacă inflația începe să crească.
Pax Americana s-a terminat. Statele Unite nu mai pot garanta trecerea în siguranță a navelor comerciale prin punctele cheie de strangulare la nivel mondial.