Potrivit unui nou raport, pesticidele interzise, considerate toxice pentru oameni și pentru mediu, sunt încă utilizate în mod curent în UE datorită recursului frecvent a derogărilor de urgență.
Raportul, publicat de Pesticide Action Network Europe (PAN Europe), a analizat autorizațiile de urgență pentru 24 de substanțe active în pesticide între 2019 și 2022. S-a constatat că aceste pesticide sunt fie foarte toxice pentru oameni și pentru mediu, fie că pot contribui la creșterea numărului de agenți patogeni rezistenți la antibiotice. Prin urmare, utilizarea lor a fost interzisă în UE.
Spania, „recidivistă”, Austria, „campioană”
Cu toate acestea, raportul a constatat că, din cele 24 de substanțe pesticide interzise examinate, un total de 236 de autorizații de urgență au fost obținute pentru 14 substanțe între 2019 și 2022. Pesticidele neonicotinoide, considerate a fi responsabile de declinul populațiilor de albine, reprezintă aproape jumătate din autorizații. În plus, un pesticid, 1,3-dicloropropenă, a primit derogări chiar dacă nu a fost niciodată aprobat pentru utilizare în UE.
Colegislatorii europeni au instituit sistemul de derogări pentru a răspunde unor situații de urgență specifice care nu pot fi gestionate altfel. Aceste autorizații de urgență sunt, în principiu, limitate la o anumită perioadă de timp: maximum 120 de zile, informează Euractiv.
Cu toate acestea, raportul a constatat că unele state membre se bazează în mod regulat pe aceste derogări, an de an, și nu reușesc să pună în aplicare tehnicile de combatere integrată a dăunătorilor (Integrated Pest Management – IPM).
IPM este o strategie bazată pe ecosistem care se concentrează pe prevenirea pe termen lung a dăunătorilor sau a daunelor pe care aceștia le provoacă. Aceasta utilizează o combinație de tehnici aplicate într-o ordine ierarhică pentru a reduce la minimum utilizarea produselor chimice de protecție a plantelor.
Deși aplicarea principiilor IPM este deja prevăzută în Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor, inițiativele în acest domeniu se concretizează lent, iar măsurile de sprijin lipsesc în mare măsură, potrivit Curții de Conturi Europene. În februarie 2020, Curtea de Conturi a concluzionat că s-au înregistrat puține progrese în ceea ce privește calcularea și reducerea riscurilor asociate.
În special, raportul susține că Spania este o țară „recidivistă”, în timp ce Austria s-a dovedit a fi „campioana” derogărilor, ceea ce poate fi surprinzător, deoarece este adesea prezentată ca un exemplu de urmat în domeniul agriculturii ecologice.
Potrivit raportului, în majoritatea cazurilor, derogările au fost solicitate de industrie sau de autoritățile publice, în timp ce agricultorii din Grecia au solicitat doar patru.
Directorul executiv al PAN Europe, Martin Dermine, care a denunțat „numeroasele abuzuri” ale acestui mecanism de urgență, a subliniat că o derogare „ar trebui să fie o excepție, care să fie utilizată doar în situații excepționale și în circumstanțe neprevăzute”. Astfel, legislația UE privind pesticidele este foarte slabă, a spus el.
Comisia Europeană vrea un sistem mai riguros
O sursă din UE a declarat pentru că Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a constatat că, în majoritatea cazurilor, autorizațiile de urgență acordate statelor membre au fost justificate corespunzător. Cu toate acestea, în cazurile în care EFSA a constatat că justificările furnizate de statele membre nu erau suficiente, Comisia „a adoptat decizii prin care interzicea statelor membre în cauză să reutilizeze aceste autorizații de urgență”.
Sursa a adăugat că, în cadrul ultimului său mandat (2019-2024), Comisia a însărcinat, de asemenea, EFSA să îmbunătățească protocoalele pentru a determina dacă autorizațiile de urgență sunt „suficient de justificate”, astfel încât „în viitor să se poată efectua o examinare și mai riguroasă”.
Un decalaj de reglementare
Un oficial de la Croplife Europe, care reprezintă industria europeană de protecție a culturilor, a comentat această problemă. El a reiterat că autorizațiile de urgență sunt „rezervate pentru cazurile în care există un pericol clar pentru producția vegetală care nu poate fi controlat altfel”.
Potrivit asociației, motivele pentru aceste autorizații sunt „multiple”, inclusiv întârzieri în autorizarea produselor și/sau lipsa recunoașterii reciproce. „Practic, acest fenomen este rezultatul unei implementări deficitare a anumitor aspecte ale regulamentului actual”, a explicat oficialul, referindu-se la Regulamentul 1107/2009 privind introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor.
Prin urmare, a subliniat necesitatea de a institui sisteme care să accelereze procesul de aprobare a noilor substanțe și produse active, precum și de a crea o procedură rapidă de prelungire a autorizațiilor pentru culturile specializate. Aceste măsuri ar putea remedia situația. Oficialul a mai spus că majoritatea acestor autorizații sunt obținute pentru culturi specializate – în principal fructe și legume – pentru care producătorii au adesea „nevoie de soluții autorizate”.