NATO și UE au avertizat Moscova, joi, 16 decembrie, cu „consecințe grele” în cazul unei intervenții militare a lui Vladimir Putin în Ucraina, după ce au respins veto-ul Rusiei asupra posibilei aderări a Kievului la Alianța Nord Atlantică.
„Orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea consecințe grele și un cost ridicat ca răspuns”, au afirmat șefii de stat și de guvern ai celor 27 de țări ale UE, reuniți la summit-ul Consiliului European, la Bruxelles, în concluziile adoptate în unanimitate după câteva ore de discuții în spatele ușilor închise asupra posibilelor sancțiuni economice europene.
NATO: Prețul de plătit va fi mare
A urmat un avertisment NATO cu aceiași termeni. „Orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea consecinţe grave, iar preţul de plătit va fi mare”, a comunicat Alianța într-o declaraţie publicată simultan cu poziţia adoptată de liderii UE.
„Nu vom face compromisuri cu privire la dreptul Ucrainei de a-și alege propria cale, la dreptul NATO de a-și proteja și apăra toți membrii săi și la faptul că NATO are un parteneriat cu Ucraina”, a declarat anterior secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg , după o întâlnire la sediul NATO cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Rusia cere ca NATO să renunțe „oficial” la decizia din 2008 de a deschide ușa pentru aderarea Ucrainei și Georgiei, o linie roșie pentru Kremlin.
„Trebuie să evităm să intrăm în jocul Moscovei” , a explicat joi reprezentantul unui stat european. În fața presiunii militare exercitate de Rusia, greșelile trebuie evitate: acceptarea condițiilor puse ar fi un act de slăbiciune, dar trebuie evitată și escaladarea”.
Niet „garanții” de la Alianță
Rusia a înmânat miercuri secretarului de stat adjunct al SUA pentru Europa, Karen Donfried, o listă de „propuneri” privind garanţiile juridice cerute de la NATO în timpul vizitei sale la Moscova. Donfield a sosit joi la Bruxelles pentru a prezenta aceste propuneri ambasadorilor statelor membre ale Alianței, potrivit unor surse diplomatice ale NATO.
Jens Stoltenberg a respins joi cerința Moscovei iar liderii UE, dintre care 21 sunt membri NATO, și-au arătat hotărârea de a nu face pasul înapoi și au cerut Moscovei să se angajeze în dialog cu Kievul, scrie Le Monde.
Noi sancțiuni dar ușor cu Nord Stream 2 pe scări
Liderii europeni au reînnoit, joi, pentru șase luni, sancțiunile economice impuse Rusiei după anexarea Crimeei în 2014, a anunțat șeful statului francez, Emmanuel Macron. Cu privire la noile sancțiuni preconizate nu au fost comunicate detalii. „Lăsarea adversarului în incertitudine este cea mai bună modalitate de a folosi arma sancțiunilor” , a explicat un diplomat european.
Gazoductul Nord Stream 2 dintre Rusia și Germania, finalizat recent, dar care nu este încă în funcțiune, „este o piesă din marele puzzle”, a asigurat șeful guvernului polonez Mateusz Morawiecki.
Dar cancelarul german Olaf Scholz a evitat întrebările despre conductă. „Este un proiect privat”, a spus el. Utilizarea acestei infrastructuri ca levier al sancțiunilor divizează coaliția politică de la Berlin, a explicat o sursă diplomatică.
Dezamăgirea Ucrainei
Susținător al sancțiunilor preventive, Volodimir Zelenski nu și-a ascuns dezamăgirea față de atitudinea de așteptare a UE: „Mulți lideri europeni nu înțeleg în general ce se întâmplă la granițele noastre”, a deplâns președintele ucrainean.
În timp ce forțele ucrainene luptă în regiunea Donbas (Est) forțelor separatiste pro-ruse pe care Moscova este acuzată că le sprijină, Zelenski s-a angajat „să nu cedeze provocărilor” și să nu aibă „o atitudine agresivă”.
Cei 27 au cerut „încurajarea eforturilor diplomatice” cu Moscova, ca parte a „formatului Normandia” . În această configurație diplomatică stabilită la un summit de la Minsk în 2015, Franța și Germania joacă rolul de moderatori în discuțiile dintre cei doi beligeranți.
La rândul său, Alianța și-a reînnoit propunerea de a reuni Consiliul NATO-Rusia, organismul de consultare creat în 2002 între cele două blocuri. Moscova a respins până acum această propunere. Aducerea Rusiei înapoi la masa negocierilor nu va fi ușoară, a recunoscut cancelarul Olaf Scholz