Marea infiltrare. Începe lupta antitero în moscheiO polemică a izbucnit în Olanda după dezvăluirile unor practici de spionaj care vizează comunitatea musulmană și marocană. O companie privată se află în centrul scandalului.
Pe de-o parte, în cadrul amenințărilor islamiste și a atentatelor teroriste, se insistă pe prevenire și lupta împotriva radicalizării. Pe de altă parte, autoritățile se învârt în jurul cozii când e vorba de metodele folosite.
Poate un agent privat nedeclarat să meargă să investigheze moscheile pentru a identifica persoane potențial radicalizate?
Bani de la serviciile secrete
Cele zece municipalități din Țările de Jos au însărcinat o companie privată, Nuance door Training & Advies (NTA), să investigheze comunitățile musulmane din districtele lor. Potrivit dezvăluirilor NRC Handelsblad , unul dintre principalele cotidiane ale „intelighenției” olandeze, aceste operațiuni ascunse echivalează cu spionaj și sunt ilegale.
Fondatorul NTA, Najib Tuzani, fost șef de poliție al orașului Utrecht, ar fi devenit un jucător cheie pe lângă serviciile olandeze de combatere a terorismului.
Acestea din urmă au acordat municipalităților 7,5 milioane de euro pentru a gestiona la nivel local problema radicalizării și posibila întoarcere a jihadiștilor olandezi. În acest context, NTA ar fi primit cel puțin 50.000 de euro pentru a folosi anchetatori privați care s-ar fi infiltrat, fără mandat, anonym, în moscheile țării. Banii ar fi fost folosiți și pentru a plăti liderii comunității pentru informații.
380 de moschei în țara lalelelor
Prima țintă: comunitatea marocană care trăiește în Țările de Jos. Informațiile culese de la membrii săi ar fi fost folosite pentru a realiza ceea ce Tel Quel descrie drept „acțiune directă a municipalităților față de centrele religioase sau de membrii acestora”.
Metodele NTA au fost denunțate, dar compania susține că funcționează în cadrul legal, scrie Le Point. În Olanda, legea dă municipalităților responsabilitatea de a lupta împotriva radicalizării.
Consiliul olandez al musulmanilor, care reunește 380 de moschei din toată țara, nu este de această părere și afirmă că această „afacere suspectă este nedemnă de un stat de drept și de libertăți”.
