Bruxelles urmează să prezinte miercuri propunerile mult așteptate pentru a răspunde subvențiilor americane ale administrației Joe Biden, care amenință o industrie europeană deja slăbită de creșterea prețurilor la energie și de concurența neloială din partea Chinei.
Confruntată cu state membre divizate, între susținătorii pieței libere și susținătorii intervenției statului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este presată să găsească urgent un consens.
Industria europeană suferă
Fără acces la gaz rusesc ieftin, Europa plătește un preț ridicat pentru războiul din Ucraina. Tarifele pentru industria europeană s-au triplat în comparație cu media ultimului deceniu, în timp ce în Asia și SUA au rămas stabile. Șocul este cu atât mai grav cu cât este însoțit de creșterea prețurilor la electricitate.
Pentru a combate schimbările climatice, UE va investi sute de miliarde de euro în industriile verzi (panouri solare, baterii, hidrogen etc.). Dar riscă să devină dependentă de companiile chineze care beneficiază de subvenții masive și de mai puține constrângeri de mediu, pe lângă faptul că energia este mai ieftină.
Pentru a stabili aceste industrii cruciale pe teritoriul său, Washingtonul a adoptat un plan de ajutor protecționist de 370 de miliarde de dolari, care, de exemplu, rezervă beneficiul bonusurilor de achiziție pentru mașini electrice produse în fabricile nord-americane.
Prinși la mijloc, producătorii din UE trag un semnal de alarmă. „Multe companii își relocalizează deja o parte sau întreaga producție”, avertizează BusinessEurope, organizația patronală europeană. Mii de locuri de muncă sunt în joc în industria chimică și siderurgică și în toate sectoarele tranziției ecologice.
Mai multe răspunsuri pe masă
Mandatată în decembrie de statele membre să elaboreze un răspuns, Ursula von der Leyen dorește să ușureze constrângerile de reglementare pentru industriile ecologice. Ea a anunțat o nouă legislație pentru a sprijini proiectele europene strategice prin accelerarea și simplificarea autorizărilor și a finanțării, scrie France 24.
De asemenea, ea propune o relaxare temporară a normelor privind ajutoarele de stat, care să vizeze aceste sectoare prioritare.Dar măsura este controversată. Riscă să fie în avantajul marilor țări bogate, în principal Germania și, într-o mai mică măsură, Franța, care ar putea să își favorizeze companiile în detrimentul concurenților lor din UE.
Germania și Franța au reprezentat 53% și, respectiv, 24% din ajutoarele de stat notificate la Bruxelles începând din martie 2022, în cadrul unei relaxări legate de războiul din Ucraina, față de doar 7% pentru Italia, aflată pe locul al treilea.
Pentru a contracara acest risc, unele țări, în frunte cu Franța, solicită o nouă finanțare comună. Ursula von der Leyen a promis că va lucra la un fond european de suveranitate pentru a investi în cercetare sau în capitalul unor companii strategice.
Pe termen mai scurt, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a menționat un set de instrumente care ar include mobilizarea fondurilor rămase din planul european de redresare de 800 de miliarde de euro (NextGenerationEU) și împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții (BEI).
Statele membre sunt divizate
Sunt așteptate anunțuri în cadrul summitului șefilor de stat și de guvern programat pentru 9 și 10 februarie la Bruxelles. Pentru a evita blocajele, se așteaptă ca cei 27 să amâne pentru a doua jumătate a anului ideea unui fond de suveranitate, respinsă deocamdată de numeroase țări, printre care Germania, Olanda și Suedia, ostile oricărei creșteri a contribuțiilor lor.
Primele decizii ar viza reducerea reglementărilor și relaxarea ajutoarelor de stat. Dar mărimea pachetului rămâne incertă. Reticențele față de riscul unui război comercial cu Statele Unite rămâne puternică. De asemenea, ele sunt ideologice într-o Europă care s-a angajat de mult timp în favoarea principiilor pieței libere.
UE și SUA au „mult mai mult de câștigat dacă lucrează împreună”, au subliniat săptămâna trecută trei vicepreședinți ai Comisiei într-un articol de opinie pentru Financial Times. Valdis Dombrovskis, Frans Timmermans și Margrethe Vestager au făcut apel la „o piață transatlantică deschisă” și au subliniat riscul unei curse a subvențiilor pentru piața unică.
„Competitivitatea UE (…) nu poate fi clădită pe subvenții permanente sau excesive, fără scop precis”, au avertizat miniștrii de finanțe din șapte țări membre, printre care Austria, Danemarca și Finlanda, într-o scrisoare comună.