Junta aflată la guvernare în Mali, țară din vestul Africii, a anunțat că rupe acordurile de apărare cu fostul conducător colonial, Franța, condamnând „încălcările flagrante” ale suveranității sale naționale de către trupele franceze din această țară.
Anunțul este cea mai recentă confirmare a deteriorării relațiilor dintre junta din Mali și Franța. „De ceva timp, guvernul Republicii Mali constată cu regret o deteriorare profundă a cooperării militare cu Franța”, a declarat purtătorul de cuvânt al juntei, colonelul Abdoulaye Maiga, într-o alocuțiune televizată.
Tensiuni tot mai mari
Maiga a citat mai multe cazuri în care forțele franceze au încălcat spațiul aerian al țării. El s-a referit la decizia din iunie 2021 a Franței de a pune capăt operațiunilor comune cu forțele maliene. Și a menționat decizia Franței, luată în februarie, de a-și retrage trupele din Mali. Autoritățile maliene au declarat că au informat Parisul despre această decizie luni după-amiază, scrie France 24.
Franța nu a emis până în prezent o reacție oficială la anunțul juntei. Tensiunile dintre Franța și junta din Mali, care a preluat puterea în august 2020, erau în creștere de ceva timp. Acordurile încheiate de Mali au fost cele care au stabilit cadrul pentru intervenția Franței în Mali în 2014. Ele au fost semnate la un an după ce trupele franceze au desfășurat o forță importantă pentru a ajuta forțele armate din Mali să oprească o ofensivă jihadistă în această țară.
Relația Franței cu Mali s-a răcit pe măsură ce junta a rezistat presiunilor internaționale pentru a stabili un calendar pentru o revenire rapidă la un regim democratic și civil.
Grupul Wagner, prezent în Mali
Parisul s-a opus, de asemenea, apropierii regimului de Kremlin. Atât Franța, cât și Statele Unite au acuzat mercenarii de la compania paramilitară Wagner, legată de Kremlin, că s-au desfășurat în Mali, unde junta susține că rușii sunt doar instructori militari care ajută la restabilirea ordinii.
Întinderi vaste din Mali se află în afara controlului guvernamental din cauza insurecției jihadiste, care a început în 2012, înainte de a se extinde trei ani mai târziu la țările vecine Burkina Faso și Niger. Junta militară a preluat puterea în acest stat sărac și fără ieșire la mare din Sahel în urma protestelor legate de modul în care guvernul a gestionat războiul împotriva jihadiștilor.
Conflictul s-a soldat cu mii de morți în rândul militarilor și civililor și a forțat sute de mii de oameni să își părăsească locuințele. Inițial, junta a promis să restabilească regimul civil, dar nu a reușit să respecte un angajament anterior față de blocul vest-african ECOWAS de a organiza alegeri în luna februarie a acestui an, ceea ce a dus la sancțiuni regionale. Duminică, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel la o revenire rapidă la guvernarea civilă în Mali, Guineea și Burkina Faso, toate conduse în prezent de regimuri militare.