Bulgaria și Macedonia de Nord au semnat duminică, la Sofia, un protocol bilateral, ultimul pas înainte de prima reuniune interguvernamentală pentru începerea negocierilor cu Skopje și Tirana în vederea aderării la UE.
„Este o șansă istorică pentru noi faptul că Macedonia de Nord începe negocierile (de aderare) cu UE după 17 ani cu statutul de candidat”, a declarat ministrul macedonean de Externe, Bujar Osmani.
Presiuni la Bruxelles pentru extinderea UE în Balcani
Ministrul ceh de externe Jan Lipavsky, a cărui țară deține președinția rotativă a UE, a dat asigurări că o conferință interguvernamentală pentru lansarea oficială a procesului de aderare a Macedoniei de Nord și Albaniei va fi organizată „cât mai curând posibil”. „Protocolul conține măsuri ambițioase pentru a rezolva problemele bilaterale deschise”, a declarat șefa diplomației bulgare, Teodora Ghenciovska.
În special, Skopje trebuie să își modifice constituția pentru a-i include pe bulgari printre grupurile etnice recunoscute, o condiție fără de care nu poate trece la deschiderea capitolelor în negocierile de aderare, a spus ea.
Atât Bulgaria, cât și Macedonia de Nord au aprobat recent o propunere de compromis inițiată de Franța, care a deținut președinția rotativă a UE în prima jumătate a anului 2022 și a mediat procesul, scrie Le Point.
Comitetul Reprezentanților Permanenți al celor 27 de țări COREPER va discuta luni pachetul propus și îl va supune unei conferințe interguvernamentale care va fi convocată de președinția cehă, a declarat Ghenciovksa. Macedonia de Nord este blocată în anticamera UE din 2005. Inițial, Grecia s-a opus cu veto până în 2018, înainte ca Sofia să blocheze această mișcare în 2020 din cauza unor dispute istorice și culturale.
Poziția bulgară a împiedicat, de asemenea, lansarea negocierilor cu Albania, a cărei cerere de aderare la UE este legată de cea a Skopje. Spre deosebire de Skopje, Tirana poate începe negocierile de aderare de îndată ce va avea loc conferința interguvernamentală, a spus Ghenciovska.
Bruxelles-ul face presiuni pentru extinderea UE în Balcani, deoarece importanța strategică a regiunii a crescut în contextul războiului din Ucraina. Bulgaria și-a ridicat dreptul de veto la 24 iunie, cu condiția ca drepturile bulgarilor din Macedonia de Nord să fie respectate și consacrate în constituție.