Populația lumii a depășit, marți, 8 miliarde de locuitori, potrivit estimării oficiale a Națiunilor Unite, care consideră că aceasta reprezintă „o etapă importantă în dezvoltarea umană” și o reamintire, în plină desfășurare a summit-ului climatic COP27, a „responsabilității noastre comune de a avea grijă de planeta noastră”.
Pentru ONU, „această creștere fără precedent” – în 1950 erau 2,5 miliarde de oameni – este rezultatul „unei creșteri progresive a speranței de viață datorită progreselor în domeniul sănătății publice, al nutriției, al igienei personale și al medicine”.
Un „vârf” de 10,4 miliarde în anii 2080
Dar creșterea demografică reprezintă, de asemenea, o provocare masivă pentru țările cele mai sărace, unde se concentrează cel mai mult. În timp ce până în secolul al XIX-lea lumea avea mai puțin de un miliard de locuitori, a fost nevoie de numai 12 ani pentru a trece de la 7 la 8 miliarde de oameni.
Semn al încetinirii demografice, va fi nevoie de aproximativ 15 ani pentru a ajunge la 9 miliarde în 2037. ONU preconizează un „vârf” de 10,4 miliarde în anii 2080 și o stagnare până la sfârșitul secolului, informează Le Point.
Pragul de 8 miliarde este depășit în plină conferință mondială privind clima, COP27, la Sharm el-Sheikh, în Egipt, care subliniază încă o dată dificultatea țărilor bogate, care sunt cele mai responsabile de încălzirea globală, și a țărilor sărace, care cer ajutor pentru a face față acestei probleme, de a se pune de acord asupra unei reduceri mai ambițioase a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile umane.
Cu toate acestea, după cum subliniază ONU, „în timp ce creșterea populației amplifică impactul dezvoltării economice asupra mediului”, „țările cu cel mai mare consum de resurse materiale pe cap de locuitor și cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor sunt, în general, cele cu cel mai mare venit pe cap de locuitor, nu cele cu o creștere rapidă a populației”.
„Impactul nostru asupra planetei este determinat mult mai mult de comportamentul nostru decât de numărul populațiilor”, a declarat Jennifer Sciubba, cercetător rezident la think tank-ul Wilson Center.
India, înaintea Chinei
În țările în care sărăcia este deja ridicată, creșterea populației reprezintă o provocare majoră. „Persistența unor niveluri ridicate de fertilitate, care determină o creștere rapidă a populației, este atât un simptom, cât și o cauză a progresului lent în dezvoltare”, arată ONU.
De exemplu, India, o țară de 1,4 miliarde de locuitori, care va deveni cea mai populată țară din lume în 2023, depășind China, se așteaptă să cunoască o explozie a populației urbane în următoarele decenii, cu megaorașe care sunt deja supraaglomerate și lipsite de infrastructura esențială.
În Mumbai, aproximativ 40 % din populație trăiește în mahalale, zone de mizerie supraaglomerate, alcătuite din barăci improvizate, majoritatea fără apă curentă, electricitate și instalații sanitare.
Cifrele globale ascund o imensă diversitate demografică. De exemplu, potrivit ONU, mai mult de jumătate din creșterea demografică până în 2050 va proveni din doar opt țări: Republica Democratică Congo, Egipt, Etiopia, India, Nigeria, Pakistan, Filipine și Tanzania.
Iar până la sfârșitul secolului, cele mai populate trei orașe din lume vor fi africane: Lagos, în Nigeria, Kinshasa, în RD Congo și Dar Es Salaam, în Tanzania.