Odată cu victoria Giorgiei Meloni, Italia ar putea prelua conducerea unui front ultraconservator în Europa, alături de Ungaria și Polonia. Dar este posibil ca o astfel de alianță să își găsească rapid limitele, mai ales în jurul chestiunii ucrainene și a poziției față de Moscova.
Într-un semnal revelator, premierul ungar Viktor Orban și omologul său polonez Mateusz Morawiecki au fost primii care au salutat victoria Georgiei Meloni în alegerile legislative de duminică din Italia.
Șampanie la Budapesta și Varșovia
„Avem nevoie mai mult ca oricând de prieteni care împărtășesc o viziune și o abordare comună a Europei”, a exclamat Budapesta, în timp ce Varșovia a salutat „marea victorie” a extremei drepte italiene.
De fapt, „Ungaria și Polonia sunt mai mult decât mulțumite de aceste alegeri”, spune Iordan Bojilov, directorul think tank-ului bulgar Sofia Security Forum. Victoria extremei drepte într-una dintre țările fondatoare ale Uniunii Europene ar trebui să atenueze izolarea Budapestei și a Varșoviei, care se află în conflict cu Bruxelles-ul în ceea ce privește statul de drept.
„Victoria lui Meloni va ușura presiunea asupra propriilor lor țări în cadrul UE și va deschide calea pentru un front mai unit”, spune Bojilov. După ce extrema-dreaptă a reușit să pătrundă puternic în Suedia la alegerile parlamentare din septembrie, victoria Giorgiei Meloni într-o țară care este, de asemenea, a treia cea mai mare economie a UE, le dă aripi ultraconservatorilor.
„Vom învinge comuniștii, stângismul și lobby-ul LGBT”
Roma, Budapesta și Varșovia sunt foarte apropiate în ceea ce privește problemele sociale, fiind unite în poziția lor anti-islamică, anti-imigrație, anti-avort și anti-LGBT.
„Dreapta europeană devine tot mai puternică. Vom învinge comuniștii, stângismul și lobby-ul LGBT – toți cei care ne distrug civilizația”, așa cum a rezumat luni, pe Twitter, viceministrul polonez al Agriculturii, Janusz Kowalski, scrie 20 Minutes.
Cele trei țări împărtășesc, de asemenea, o viziune comună a unei Europe albe, creștine, alcătuită din națiuni suverane. „Ungaria și Polonia sunt țări care vor să schimbe Europa din interior și nu fac un secret din asta. Nu au reușit până acum, dar probabil că va exista o încercare de a crea o axă Roma/Budapesta/Varșovia”, spune Tara Varma, director al biroului din Paris al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR).
Pentru ea, aceste trei țări, care nu au intenția de a părăsi UE „având în vedere contraexemplul absolut care a fost Brexitul”, pot fi totuși „cei care împiedică mersul UE”. „Un pas înainte, doi pași înapoi, pot împiedica Uniunea să avanseze, în timp ce continuă să beneficieze de fonduri europene”.
Ucraina și sancțiunile
Dar este posibil ca frontul „valorilor” să se destrame rapid din cauza problemei arzătoare a războiului din Ucraina și a politicii UE față de Moscova. „La un moment dat, Meloni va trebui să aleagă între Polonia și Ungaria”, a rezumat Tara Varma.
Georgia Meloni și-a afișat clar pozițiile, pro-ucraineană, favorabilă sancțiunilor europene împotriva Moscovei, atlantistă. O poziție aliniată cu cea a Varșoviei, dar foarte departe de cea a lui Viktor Orban, care în ultimii ani a creat legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin și este foarte critic, chiar opus sancțiunilor europene împotriva Moscovei.
În ciuda aliaților săi pro-ruși Silvio Berlusconi și Matteo Salvini, Giorgia Meloni, al cărei partid Fratelli d’Italia domină coaliția de dreapta, nu ar trebui să-și schimbe poziția față de Ucraina, speră partenerii săi.
„În ceea ce privește politica externă, din câte știm, Giorgia Meloni este în favoarea sancțiunilor împotriva Rusiei, iar Fratelli d’Italia este mai aproape de partidul PiS din Polonia decât de Fidesz din Ungaria”, a declarat analistul maghiar Patrik Szicherle.
Pentru Martin Quencez, de la German Marshall Fund, Giorgia Meloni „a trimis mesajele corecte cu privire la Ucraina”, în special Statelor Unite, pentru care Italia este un partener crucial în cadrul NATO. La rândul său, Giorgia Meloni „are tot interesul să aibă relații bune cu Bruxelles și să nu intre într-un conflict frontal”, analizează Paolo Modugno, profesor la Sciences Po Paris.
„Ea este foarte conștientă de problemele italienilor, de anxietatea lor cu privire la inflație și la situația economică. Urgența ei este de a face față crizei, nu de a se lansa într-o aventură ideologică”, a spus el. Pentru toți analiștii, numirea miniștrilor importanți, în special a miniștrilor de finanțe și de externe, va fi un indicator crucial al atitudinii pe care Giorgia Meloni intenționează să o adopte în Europa.