Iranul își va pleda cauza în fața Curții Internaționale de Justiție pentru recuperarea activelor înghețate în SUA. Instanța va trebui să decidă dacă Statele Unite aveau dreptul să înghețe fondurile iraniene în 2016 pentru a despăgubi victimele diferitelor acte teroriste atribuite de justiția americană Republicii Islamice.
Luni, Iran își va susține cauza în fața Curții Internaționale de Justiție (CIJ) în încercarea de a recupera aproape 2 miliarde de dolari (echivalentul a 2 miliarde de euro) din activele înghețate în Statele Unite, care doresc ca fondurile să ajungă la victimele atacurilor atribuite Teheranului. Cea mai înaltă instanță a ONU, cu sediul la Haga, organizează săptămâna aceasta primele audieri pe fond, într-un moment în care negocierile nucleare cu Iranul, care durează de mult timp, se află într-un impas total.
Teheranul susține că Washingtonul a încălcat un tratat bilateral
Republica Islamică a inițiat această procedură la jumătatea anului 2016 pentru a obține deblocarea fondurilor sale, a căror confiscare tocmai fusese autorizată de Curtea Supremă a SUA. Instanțele din Statele Unite hotărâseră anterior că banii ar trebui să fie înghețați pentru a despăgubi americanii care au fost victime ale atacurilor teroriste, o măsură considerată ilegală de Iran. Banii au fost revendicați de aproximativ 1.000 de victime și familii ale victimelor atacurilor sponsorizate sau sprijinite de Teheran, potrivit instanțelor americane, scrie Le Monde.
Printre aceștia se numără rudele celor 241 de soldați americani uciși la 23 octombrie 1983 în două atentate sinucigașe cu bombă care au vizat contingentele american și francez ale Forței Multinaționale de Securitate din Beirut. Însă, în plângerea sa la CIJ, Teheranul susține că Washingtonul a încălcat un tratat bilateral semnat în 1955 de șahul Iranului cu guvernul american privind relațiile economice și drepturile consulare.
Tratatul a fost semnat înainte de revoluția islamică din Iran din 1979, care a marcat sfârșitul relațiilor diplomatice cu SUA. În 2019, CIJ s-a declarat competența în acest caz, respingând o cerere a Washingtonului, care consideră că Teheranul are mâinile murdare de sânge având în vedere presupusele sale legături cu terorismul.
Aceasta nu este prima dată când Washingtonul își vede argumentele respinse de CIJ. După retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul în 2018, instanța a ordonat administrației Trump să pună capăt noilor sancțiuni împotriva Teheranului care vizează bunurile în scopuri umanitare. La scurt timp după aceea, SUA au anunțat că denunță Tratatul de prietenie din 1955, pe care instanța l-a citat ca bază a deciziei sale.
Deciziile CIJ, principalul organism judiciar al ONU, sunt obligatorii și nu pot fi atacate. Cu toate acestea, Curtea nu are niciun mijloc de a le pune în aplicare.