Canalul Mânecii. Londra vrea să arunce migranții în brațele Franței, Parisul denunță un șantaj

În timp ce traversările periculoase se înmulțesc între Franța și Regatul Unit, ministrul britanic al Internelor spune că este gata să facă orice pentru a împinge bărcile cu migranți înapoi pe coastele franceze.

Turn back. Este termenul diplomatic folosit de Londra pentru a descrie noua tactică la care trebuie să adere gărzile de coastă britanice.

Vecini sub tensiune

În spatele acestor cuvinte se ascunde o realitate mult mai brută. Priti Patel, intransigenta ministru de Interne, vrea să acomodeze dreptul maritim internațional în „sosul” englezesc, pentru a permite poliției de frontieră să întoarcă bărcile cu migranți în afara apelor teritoriale britanice. Prin urmare, spre Franța.

Oprirea trecerilor ilegale ( prin Canalul Mânecii) este o necesitate absolută, a postat ea pe Twitter miercuri, după o discuție „constructivă” cu Gérald Darmanin, omologul ei francez.

Constructivă? Tensionată pare mai corect spus, având în vedere răspunsul agasat al ministrului francez de Interne, joi, 9 septembrie: „Prietenia dintre cele două țări noastre merită mai mult decât posturile care dăunează cooperării noastre”, scrie Ouest-France.

Franța a spus că o astfel de atitudine ar echivala cu o încălcare a înțelegerii dintre cele două state și a criticat intenția exprimată de Patel de a trimite ambarcațiunile înapoi fără procesarea migranților care cer azil la sosirea în Marea Britanie, scrie RFI.

„Utilizarea respingerilor maritime către apele teritoriale franceze ar risca să aibă un impact negativ asupra cooperării noastre”, a spus Darmanin.

Asalt pe mare

Priti Patel își va pune în practică amenințarea? Nu este sigur. Dar plusând greu, ea trimite un mesaj clar candidaților la exil: nu sunt bineveniți. Blocarea drumului migranților a fost o promisiune emblematică a susținătorilor Brexit.

Însă traversările Canalului nu au fost nicicând mai numeroase: începând cu luna ianuarie, 13.500 de migranți ilegali au străbătut cei 45 km care separă Calais de plajele din Kent, față de 8.420 pe tot parcursul anului 2020.

Iar brexiterii acuză Franța că nu acționează. De unde cealaltă amenințare a lui Priti Patel, să renunțe la plata celor 63 de milioane de euro promise la sfârșitul lunii iulie pentru întărirea patrulelor franceze. Intolerabil pentru Gerald Darmanin, care susține că „62%” din plecări au fost „împiedicate”. Nu vom accepta niciun șantaj financiar (…), a reacționat el, nici vreo practică contrară dreptului maritim.

Darmanin, care a purtat consultări la Londra cu Priti Patel, îi scrisese în prealabil o scrisoare în termeni duri, după ce aceasta amenințase că va opri plăți către Franța în valoare de 60 de milioane de euro în 2021/2022 pentru împiedicarea migranților de a trece Canalul.

„Utilizarea respingerilor maritime către apele teritoriale franceze ar risca să aibă un impact negativ asupra cooperării noastre”, a spus Darmanin în scrisoarea citată de Financial Times.

„Franța desfășoară mijloace considerabile și în continuă creștere, pentru a preveni trecerea către Regatul Unit, indiferent dacă acestea sunt pe uscat sau pe mare”, se spune într-o declarație a ministerului de interne de la Paris remisă AFP. Finanțarea britanică este „o contribuție echitabilă la acest efort, care se bazează în principal pe forțele franceze. Condițiile acestei finanțări au fost negociate în detaliu cu partea britanică și nu s-a pus niciodată problema condiționării plății de către aceasta”, se mai spune în comunicat.

Franța nu-i poate ține în frâu

Dar în Franța au apărut deja voci care spun că împiedicarea migranților de a lua calea maritimă spre Marea Britanie este imposibilă.

„Fapt este că avem de monitorizat 300 până la 400 de kilometri de țărm în fiecare zi și în fiecare noapte și este practic imposibil să avem polițiști la fiecare 100 de metri din cauza lungimii țărmului”, a spus la BBC Pierre-Henri Dumont, deputat de Calais în Adunarea Națională.

În deceniul trecut au mai fost valuri de migranți ilegali care au încercat să treacă spre Marea Britanie ascunși în camioane prin tunelul pe sub Canalul Mânecii, dar după măsuri luate la Calais de autoritățile franceze, migranții au adoptat calea maritimă.