Hipersupravegherea Big Brother, tehnologiile din ce în ce mai aplicate la scara populației sunt, paradoxal, un obstacol pentru spioni.
Supravegherea permanentă a societății este o mină de aur pentru forțele de ordine și pentru serviciile de informații. Dar ea este și un neajuns.
Au trecut vremurile agentului 007
În condițiile camerelor de supraveghere omniprezente, geolocalizării telefoanelor mobile, recunoașterii faciale, inteligenței artificiale, munca spionilor este mai complexă ca niciodată.
Au trecut vremurile în care un agent pe teren putea trece liniștit granițele și se putea mișca discret pe teren ostil.
În februarie, William Burns, noul șef al CIA, a declarat în timpul audierii de invesitură în fața Comisiei pentru informații din Senat că acum este „mult mai complicat să folosești metode tradiționale de spionaj”.
Astăzi, de exemplu, identificarea biometrică în aeroporturi îngreunează pur și simplu utilizarea unei identități false. Recent, imagini ale camerelor de videosupraveghere au identificat identificat membri comandoului saudit suspectați de asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi.
În 2020, numele și fotografiile a trei membri ai serviciilor secrete din Rusia acuzați că au încercat să-l ucidă pe opozantul Alexei Navalnîi au fost dezvăluite de media de investigații Bellingcat prin intermediul datelor telefonice.
Operațiunile de informații devin, prin urmare, din ce în ce mai complexe și, prin urmare, mai costisitoare.
La o conferință din 2018, relatează Wall Street Journal, directorul pentru știință și tehnologie al CIA, Dawn Meyerriecks, a povestit o experiență în care agenția a compilat toate imaginile camerelor de supraveghere din Washington ale unui adversar al SUA, precum și zonele pe care le-au monitorizat.
O inteligență artificială putea stabili apoi rute pentru a evita orice supraveghere. Ideea era ca agentul secret de la fața locului să poarte un smartwatch care să-i spună dacă se află sau nu într-o zonă supravegheată. Toate acestea sunt mai scumpe și necesită timp și mari resurse umane.
A nu lăsa urme, mai suspect decât contrariul
Mai ales că omniprezența mijloacelor de supraveghere aduce o altă problemă: a nu lăsa urme este și mai suspect decât invers. Lipsa datelor telefonice sau de internet poate intra rapid în atenția serviciilor de contraspionaj, explică Duayne Norman, un fost ofițer al CIA, scrie Slate.
Agenții CIA susțin cel mai adesea că lucrează pentru o altă agenție americană sau o companie privată situată în țara în care sunt staționați.
Dar în aceste cazuri, întreabă Norman, cum să explice că telefonul nu este știut acolo, că datele lui bancare nu indică niciodată că mănâncă în zonă, că nu este niciodată prezent pe camerele de supraveghere? A nu fi spionat este acum, din ce în ce mai mult, anomalia.