Liderul Belarusului, Aleksander Lukașenko, a declarat luni că nu vor fi organizate noi alegeri prezidențiale în ciuda solicitărilor din partea opoziției și a protestelor anti-guvernamentale care au loc la nivel național.
Acesta a transmis cu fermitate că nu vor avea loc alegeri noi, în ciuda zecilor de proteste care au avut loc începând din 9 august, ziua în care Aleksander Lukașenko a câștigat un nou mandat la conducerea țării, potrivit agenției Beta citată de Reuters.
Aleksandr Lukașenko anunță: Nu vor avea loc noi alegeri!
„Niciodată nu ar trebui să vă așteptați să fac ceva sub presiune. Nu vor avea loc alegeri noi!”, a declarat „dictatorul” din Belarus.
Președintele Belarusului a anunțat că Rusia i-a promis ajutor militar pentru asigurarea securităţii țării.
Crizele din Belarus au prezentat de fiecare dată posibilitatea unei intervenții rusești decisive pentru a opri orice posibilitate ca Minskul să întoarcă spatele Moscovei și să se îndrepte spre Occident, scrie Politico. Presat de ample mișcări de contestare post electorală, Lukașenko a respins orice mediere externă între el și opoziție și a declarat că „s-a înțeles” cu Putin privind un ajutor complet pentru securitatea Belarusului.
„Trebuie să-l contactăm pe Putin, președintele Rusiei, pentru a putea discuta cu el acum”, le-a spus Lukașenko oficialilor guvernamentali, anunțând după convorbirea telefonică cu liderul de la Kremlin că în momentul în care poate fi vorba de dimensiunea militară, „avem un acord cu Federaţia Rusă în cadrul Uniunii (Rusia-Belarus) şi OTCS (Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă)”.
Putin promite sprijin militar pe Lukașenko
„Nu vom vinde ţara nimănui, vom fi stăpâni pe situaţie”, a promis Lukaşenko, în timp ce în stradă continuă protestele împotriva realegerii sale pentru al şaselea mandat prezidenţial consecutiv. Amploarea protestelor din Belarus a luat prin surprindere toate părțile: autoritățile din țară, observatorii străini și, într-o oarecare măsură, protestatarii înșiși – o premieră pentru durul Lukașenko, un fost șef de kolhoz care conduce cu o mână de fier Belarusul de 26 de ani. Însă pentru Rusia, acest context are toate ingredientele unei crize îndelungate care începe să devină acută, una care ar putea necesita o intervenție urgentă, inclusiv militară. Asta a făcut în Ucraina și Siria. Instabilitatea și pericolul pierderii influenței Kremlinului asupra Belarusului vor stimula Rusia să acționeze și pentru a menține controlul acasă, unde popularitatea președintelui Putin scade îngrijorător.
Presa apropiată de Kremlin vehiculează ideea ca forțele speciale ruse să preia controlul în Belarus, după modelul din Crimeea. De asemenea, Rusia ar putea folosi și decizia președintelui Donald Trump de a disloca trupe suplimentare americane în Polonia vecină cu Belarusul. NATO are opțiuni limitate –o confruntare cu Rusia nici nu intră în calcul – și, din același motiv, nici Uniunea Europeană nu va rupe relațiile cu un Lukașenko apropiat de Moscova.
Bătuți și dezbrăcați ca-n lagărele comuniste
Persoane arestate în timpul protestelor şi deţinute în închisoarea Okrestina din Minsk au fost eliberate joi seara în grupuri mici, fiind vorba în mare parte de femei. Cel puţin 500 de rude ale deţinuţilor aşteptau în afara zidurilor închisorii.
Sute de rude și prieteni au rămas afară pentru a da mâncare și pături celor care încă ieșeau din centrul de detenție din Minsk la primele ore ale zilei de vineri dimineața.
Rapoartele presei au declarat că unii dintre protestatarii eliberați au avut vânătăi și s-au plâns de maltratare. ONG-ul Amnesty International a informat joi, într-un comunicat, despre cazuri de manifestanţi „dezbrăcaţi, bătuţi şi ameninţaţi cu violul” în timpul detenţiei. Barsukov, ministrul adjunct de interne, a negat că deținuții au fost abuzați.