La sfârșitul celor 20 de ani de prezență în Afganistan, cel mai lung război condus de Statele Unite, se încheie cu o victorie spectaculoasă a talibanilor care va răsuna multă vreme pe obrazul celei mai puternice țări din lume.
„În niciun caz nu veți vedea oameni evacuați de pe acoperișul ambasadei SUA în Afganistan”. Aceste cuvinte, rostite la 8 iulie de președintele Joe Biden, s-au întors împotriva lui o lună și jumătate mai târziu.
Saigon la indigo?
Imaginile unui elicopter american de transport Chinook care survola, duminică, 15 august, ambasada americană din Kabul, reamintește cea a evacuării catastrofale din Saigon, în 1975. O amintire foarte proastă pentru America, pe care Biden credea că o va evita să se reproducă în Afganistan.
Prăbușirea guvernului afgan și a armatei sale (finanțate de Washington cu bani grei), duminică, fuga în străinătate a președintelui Afganistanului, Ashraf Ghani, baletul sumbru al elicopterelor pentru evacuarea personalului ambasadei americane: aceste realități istorice vor cântări mult mai mult decât asigurările guvernul Biden cu privire la o misiune „de succes” în Afganistan.
2.500 de americani uciși, 2.000 de miliarde cheltuite. Pentru ce?
Cu talibanii din nou la putere și la mai puțin de o lună distanță de comemorarea atacurilor din 11 septembrie 2001, se poate pune din nou, cu forță, întrebarea „de ce?”.
Pentru ce s-au pierdut aproape 2.500 de vieți americane, plus cele ale aliaților ? De ce factura acestui război depășește 2.000 de miliarde de dolari, în condițiile în care cea mai puternică armată din lume a întors spatele unor insurgenți de lumea a treia, echipați majoritar cu arme vechi, sovietice, în principal Kalașnikoave și aruncătoare de grenade?
„Nu există nicio scuză. Este o catastrofă”
Unii politicieni se îngrijorează deja, cum este reprezentanta Liz Cheney, că dezastrul din Afganistan va submina acțiunea Washingtonului în anumite teatre din străinătate, Statele Unite nemai inspirând aceeași teamă adversarilor, scrie Boursorama.
„Nu există nici o scuză. Este o catastrofă. Și are consecințe nu doar pentru Afganistan, nu doar pentru războiul împotriva terorismului, ci la nivel global pentru rolul Americii în lume”, a declarat Cheney.
Deruta americană înseamnă că „rivalii Americii știu că ne pot amenința, iar aliații se întreabă în această dimineaţă dacă pot conta pe noi pentru ceva”, a continuat ea.
Credibilitate erodată
Husain Haqqani, fost ambasador pakistanez în Statele Unite, confirmă: „Credibilitatea Americii ca aliat este erodată din cauza modului în care guvernul afgan a fost abandonat în timpul negocierilor de la Doha”, a spus el, referindu-se la ciclul întâlnirilor internaționale desfășurate în Qatar, înainte de a se împotmoli.
Pentru Haqqani, acum expert la Hudson Institute, modul în care talibanii „i-au jucat” pe delegații americani la aceste întâlniri „va încuraja alte țări să practice o diplomație a înșelăciunii”.
Mesaj ambiguu față de China
În apărarea sa, administrația Biden poate repeta că acordul de la Doha a fost negociat sub Donald Trump și că majoritatea americanilor se opun „războaielor nesfârșite”.
„Ceea ce a făcut Joe Biden cu Afganistanul este mitic. Va rămâne ca una dintre cele mai mari înfrângeri din istoria americană”, a ironizat, duminică, fostul președinte republican.
De partea sa, secretarul de Stat Antony Blinken a încercat duminică să înlăture comparațiile cu căderea Saigonului în 1975. „Am fost în Afganistan acum 20 de ani cu o misiune și această misiune a fost de a regla conturile cu cei care ne-au atacat pe 11 septembrie. Am îndeplinit această misiune”, a adăugat şeful diplomaţiei americane.
A rămâne însă în Afganistan la nesfârşit „nu este în interesul nostru national”, a adăugat el, reamintind că acum SUA doresc să îşi reorienteze atenţia şi mijloacele pentru a contracara politica agresivă a Chinei în Pacific.
„Nu ar dori nimic mai mult competitorii noștri strategici decât să ne vadă blocați în Afganistan încă 5, 10 sau 20 de ani”, a spus Blinken.
Beijing: „SUA își abandonează totdeauna aliații pentru propriile interese”
China, considerată ca prim rival de Washington, a început deja să exploateze situația, printr-o analiză publicată de cotidianul de stat Global Times. Potrivit acestui ziar cunoscut pentru tonul său naționalist, Afganistan ilustrează modul în care Statele Unite ar fi „un actor de încredere, care își abandonează întotdeauna partenerii și aliații în căutarea propriilor interese”.
Richard Fontaine, un expert al Center for a New American Security, apreciază totuși că ar fi simplist să deducem din aceasta că deruta afgană ar putea încuraja Beijingul să intervină împotriva Taiwanului, o insulă pe care o consideră că-i aparține dar a cărei apărare este construită pe echipament militar american.
Dimpotrivă, crede el, această costisitoare retragere din Kabul ar putea fi privită de China ca o ilustrare a fermității cu care Washingtonul intenționează acum să se reorienteze în Pacific.
Fontaine notează că justificarea reorientării americane ar putea risca să nu se dovedească prea valoroasă în cazul în care vor fi reluate atentate puse la cale din Afganistan, în condiţiile în care talibanii n-au rupt niciodată în mod clar relaţiile cu Al-Qaida