Marți, 4 Aprilie 1944, la orele 13:45, aviația americană a bombardat Bucureștiul, în cadrul raidurilor făcute împotriva aliaților Germaniei lui Hitler. Aproximativ 3.000 de persoane au fost omorâte și 4.000 au fost rănite.
La 4 aprilie 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Bucureştiul a fost bombardat masiv de aviaţia anglo-americană.
Atacul, controversat din punct de vedere militar, s-a soldat, pe lângă mii de victime civile, și cu importante distrugeri materiale.
Masacru în Gara de Nord
Bombardamentele au țintit zone civile, în special partea centrală a capitalei, cartierul Griviţa și zona Gării de Nord, o țintă cu predilecție, aliații încercând să împiedice transporturilor militare spre frontul din Moldova, unde armata sovietică forţa înaintarea spre vest.
Astfel, în cea mai neagră zi a Bucureștiului, 220 de bombardiere „B-17”, numite și „fortăreţe zburătoare” şi peste 100 bombardiere „B-24 Liberator”, au ajuns deasupra României, după ce au decolat de la baza aeriană din Foggia, Italia.
Înainte ca primele bombe să cadă, în Gara de Nord se aflau sute de oameni refugiați, femei, copii, bătrâni, din zona Moldovei, care urmau să fie repartizaţi în diferite locaţii din Bucureşti şi din provincie.
Neavând unde să se adăpostească, au rămas în vagoare, după ce s-a dat alarma, având loc un adevărat masacru. În oraș, mii de locuințe au fost distruse de bombele americanilor, cartiere precum Grant, Griviţa, Giuleşti, Triaj, Chitila, fiind distruse și devastate.
Micul Paris, sub iadul bombelor incendiare
Aliații au folosit bombe convenționale dar și bombe incendiare, care i-au îngrozit pe bucureșteni. Presa franceză titra: „București, orașul martir”.
Scriitorul Mihail Sebastian nota în Jurnal: „Ieri după-amiază am fost în cartierul Grivița. De la gară la bulevardul Basarab, nici o casă, niciuna, nu a scăpat neatinsă. Priveliștea e sfârșietoare. Se mai dezgroapă încă morți. Se mai aud vaiete de sub dărămături. La un colț de stradă trei femei boceau, cu țipete ascuțite, rupându-și părul, sfâșâindu-și hainele, un cadavru carbonizat scos tocmai atunci de sub moloz”
Bombele au căzut și în centru, pe Calea Victoriei, pe Hotelul Speldid, pe Teatrul Național, pe Ateneul Român, Universitate și pe alte clădiri civile.
Bilanțul oficial a consemnat 2.942 de morți și 4.000 de răniți, peste 55.000 de oameni rămânând fără un adăpost.
Analizele ulterioare și concluziile specialiștilor arată că bombardamentele SUA asupra Bucureștiului nu au avut nici o justificare militară, au fost uciși civili fără apărare. Capitala nu avea la acea data obiective economice strategice, susceptibile să influențeze soarta războiului.
Faptul că anglo-americanii au urmărit distrugerea rețelei feroviare nu justifică sub nici o formă bombardarea fără discerământ a obiectivelor civile din București.