Trei reactoare vor fi oprite vineri, 31 decembrie 2021, urmând alte trei, un an mai târziu. Noul guvern din Germania ratifică sfârșitul energiei nucleare, în ciuda opoziției.
Discutată de zeci de ani și ratificată după dezastrul de la centrala Fukushima, în Japonia, din 2011, de legea atomică, eliminarea energiei nucleare se conturează în Germania: ultimele șase reactoare, cu o putere netă de 8,1 gigawați, vor fi oprite definitiv la 31 decembrie 2022.
35 de unități nucleare, închise în 20 de ani
Începând de vineri, 31 decembrie 2021, reactoarele centralelor Brokdorf, Grohnde și Gundremmingen C vor fi deconectate de la rețeaua electrică germană. Retragerea reactoarelor centralelor Emsland, Neckarwestheim 2 și Isar 2 este programată pentru aceeași zi a anului viitor, scrie Ouest-France.
În două decenii, Germania a renunțat la 35 de unități nucleare și încă mai caută un loc de stocare definitivă a deșeurilor sale radioactive.
Energia atomică a furnizat11,8% din producția de energie electrică, sau aproximativ 60 de terawați-oră din cei 646 TWh ai țării pe an, în 2018. Ecuația de compensare a acestei pierderi pare complicată.
După un an record în 2020, energiile regenerabile, care sunt mai puțin constante, au scăzut la aproximativ 42% pentru anul 2021. Noua coaliție guvernamentală, condusă de social-democrați, aliați ecologiștilor și liberalilor, vrea și ea să scape de cărbune, ideal din 2030.
Opoziția s-a bătut până la capăt
Mai multe voci, germane și europene, precum editorialistul ecologist al ziarului britanic The Guardian, George Monbiot, au încercat până la capăt să împiedice ieșirea din energia nucleară, publicând o scrisoare deschisă în cotidianul Die Welt, pe 13 octombrie.
Temerea loc este că pierderea unei surse de energie fără carbon să fie compensată de o creștere tocmai a cărbunelui, cel mai dăunător dintre combustibilii fosili: Germania riscă să-și rateze obiectivul climatic din 2030, în ciuda tuturor eforturilor sale.
La începutul lunii decembrie, Institutul Economic German (DIW) a admis că este de așteptat o creștere a emisiilor, dar care va trebui compensată de o accelerare a dezvoltării energiilor regenerabile. DIW vrea să pară liniștitor și nu consideră această ieșire din energia nucleară problematică.
Pe termen scurt și mediu, există suficientă capacitate și aprovizionarea nu va fi pusă în pericol. Germania este un mare producător de energie. În 2018, a exportat 82,7 TWh către cei nouă vecini direcți ai săi (inclusiv Franța) și a importat 31,5 TWh, adică un sold net de export de 51,2 TWh.
80% energie regenerabilă până în 2030
Noul cancelar Olaf Scholz nu a pus sub semnul întrebării abandonul atomului. Energia nucleară este o cale greșită, a declarat el. În acest punct, a spus el, avem în mod clar o poziție diferită de cea a guvernului francez. Problema deșeurilor nu este rezolvată, construcția de noi uzine este foarte costisitoare. Programul său vizează 80% surse regenerabile până în 2030.
Germania este una dintre cele cinci țări UE care s-au declarat împotriva includerii energiei nucleare în taxonomia europeană, clasificare care ar face-o accesibilă finanțărilor redirecționate către acțiunea climatică.
Comisia Europeană urmează să își emită avizul pe 30 decembrie. Energie nucleară și gazele ar trebui să facă parte din această clasificare, potrivit celor mai mulți observatori.