Studiul de impact asupra mediului privitor la săparea canalului Bîstroe, realizat de ucraineni, este absolut halucinant. Rezumând, Kievul spune că sturionii sunt puternici și pot supraviețui turbidității și că Delta Dunării se degradează din cauza poluării. În replică, ministrul Mediului din România, Tanczos Barna, a scris părții ucrainenii că există motive întemeiate să se considere că lucrările de adâncire a canalului vor avea un impact negativ semnificativ transfrontalier.
Pe zi ce trece, devine tot mai clar că autoritățile române au premeditat totul în ceea ce privește acceptarea distrugerii Deltei Dunării de către ucraineni, prin adâncirea canalului Bîstroe. Pe site-ul Ministerul Mediului, la și altele, a apărut un comunicat cu data de 22 iunie 2022, în care instituția punea la dispoziția publicului Notificarea Ministerului Protecției Mediului și Resurselor Naturale din Ucraina pentru proiectul ”Construcție nouă a infrastructurii de transport – port maritim (terminal) în Izmail, raionul Izmail, regiunea Odesa și cale ferată de acces, adiacentă stației Izmail a Sucursalei regionale Calea ferată din Odesa, Ucraina”. Nu știu care public, pentru că este prezentată doar varianta în limba engleză. Notificarea ucrainenilor era de adâncire a canalului la 8,23 metri! Operațiunile era necesare pentru construirea unui port fluvial (terminal) pe Dunăre cu posibilitatea de livrare a mărfurilor de cereale pentru asigurarea securității alimentare a statului în condiții de război, se arăta în notificare. Oprindu-ne puțin aici, informația livrată oficial de Bogdan Aurescu, ministrul de externe al României, a fost că ucrainenii au cerut doar permisiunea să tranziteze canalul cu nave mici cu cereale!
Publicul, ținut departe de informații
În notificare, ucrainenii spun că va exista un termen de 20 de zile lucrătoare de la publicarea notificării pe site-ul Ministerului Mediului din România pentru ca publicul să furnizeze observații și sugestii pentru activitățile planificate de ucraineni. Observațiile primite vor fi luate în calcul la elaborarea evaluării de impact asupra mediului. Evident că publicul nu a știut nimic despre notificarea, ascunsă undeva, pe site-ul Ministerului Mediului, și publicată, restrictiv, doar în limba engleză. În plus, nu a existat, în iunie 2022, niciun anunț al vreunei entități, nu numai a Ministerului Mediului, despre vreo dezbatere publică pe această temă. Iar opiniile publicului, adică ale populației din România, erau cruciale. De ce? Pentru că în scrisoarea trimisă ulterior de Ucraina României se subliniază că românii nu s-au împotrivit deloc și nu au avut nimic de comentat, lucru confirmat, de altfel, și de ministrul Mediului, Tanczos Barna, în răspunsul trimis în 1 martie 2023. Mergând mai departe, dezbaterile publice și observațiile românilor au fost incluse și în Acordul dintre România și Ucraina pe mediu, din noiembrie 2022, absența acestora constituind un motiv de acceptare tacită a distrugerii Deltei Dunării.
Și-așa nu ne mai trebuie
Fundamentarea științifică și biologică a impactului adâncirii canalului Bîstroe asupra Deltei Dunării și a debitelor Dunării, întocmită de ucraineni, arată că nimic nu va fi afectat. Despre sturioni, specialiștii ucraineni spun că sunt puternici și rezistă, fiind și capabili să evite zonele periculoase. În ce privește Delta, analiza experților de la Kiev ne duce către ideea că și-așa nu ne mai trebuie. ”În ultimii ani s-a observat o scădere a numărului de fitoplancton în Delta Dunării, care ar putea fi o consecință a unei schimbări a regimului hidrochimic al Deltei Dunării și avandeltei, care este asociată cu o scădere semnificativă a concentrației de forme minerale ale azotului. Scăderea numărului și a biomasei de fitoplancton, față de anii precedenți, poate se explică prin nivelul ridicat de poluare. Conținutul ridicat de metale și organice alohtone substanța din apă poate fi atribuită factorilor de suprimare a fitoplanctonului, în special în deltă”, se arată în studiul ucrainean.
Ministerul Mediului contraatacă
Dragarea pe toată lungimea Brațului Chilia între Marea Neagră și Portul Izmail, urmând Canalul Bastroe, la adâncimea de 8,23 m, ar necesita obligatoriu elaborarea unor studii care vizează evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra ţărmurilor, întrucât există sectoare în care se va efectua dragarea la linia frontierei, ceea ce înseamnă că țărmurile românești ar putea fi afectate, susține Ministerul Mediului în răspunsul trimis către Ucraina. ”Depunerile aluvionare reprezintă un risc pentru navigația la gura Sulina. Lucrările de dragare de la 7,32 m până la 8,23 m și, după aceea, exploatarea acestor căi navigabile vor avea efecte importante asupra repartizarea apei si debitelor aluviale ale Dunarii între Brațul Chilia și Brațul Tulcea. Totodată, lucrările majore de dragare vor influența negativ și curgerea apei pe brațele secundare ale Chiliei, care alimentează cu apă teritoriul Deltei Dunării și poate afecta în mare parte Rezervația Biosferei Delta Dunării”, se arată în scrisoarea Ministerului Mediului din România.