Deși ineficientă, politica de sancțiuni împotriva Rusiei în 2024 va însemna extinderea în continuare a blocărilor comerciale, precum și la dezvoltarea mecanismelor de confiscare a activelor rusești.
Mai important, vom asista la încercări sistematice de a forța întreprinderile din țările terțe să refuze să coopereze cu Rusia, în special în domeniul livrărilor industriale și al cooperării tehnologice.
Acestea sunt cele trei domenii, care ne permit să deducem scenariul de bază al sancțiunilor antirusești în 2024, relatează Modern Diplomacy. Să le analizăm în detaliu.
Din ce în ce mai multe persoane fizice și juridice rusești sunt incluse pe listele occidentale. Activele acestora aflate în jurisdicția țărilor care inițiază sancțiunile sunt înghețate.
Astfel, Uniunea Europeană a blocat în prezent 335 de entități juridice și 1 645 de persoane fizice în legătură cu războiul ucrainean. Alți inițiatori ai sancțiunilor (SUA, Marea Britanie, Canada etc) au blocat un număr comparabil de persoane fizice rusești, deși listele lor nu coincid întotdeauna. În plus, sancțiunile americane de blocare sunt adesea respectate de marile întreprinderi din țări terțe, inclusiv de cele prietenoase cu Rusia, de teama de a nu face ele însele obiectul blocării.
Un domeniu de escaladare este sectorul energetic, dar aici apetitul pentru sancțiuni poate fi limitat de teama de fluctuațiile de pe piețele energetice.
Privind sancțiunile comerciale, bunurile cu dublă utilizare sunt deja aproape complet interzise de a fi furnizate Rusiei.
Confiscarea activelor persoanelor rusești blocate și transferul ulterior al fondurilor către Ucraina a fost discutată încă de la începutul operațiunii militare speciale.
Noul al 12-lea pachet de sancțiuni al UE introduce, de asemenea, un mecanism care să permită confiscarea activelor rușilor blocați pentru a compensa pierderile suferite atunci când sunt confiscate bunurile cetățenilor UE din Rusia. Nu există încă o practică în acest sens, dar putea apărea în acest an.
O altă formă de confiscare este utilizarea veniturilor din activele suverane rusești în jurisdicția țărilor inițiatoare, menționată în declarația liderilor G7 din 6 decembrie. În aceeași ordine de idei, UE intenționează să primească până la 15 miliarde de euro din veniturile din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei.
Cu siguranță, Moscova va percepe astfel de acțiuni ca fiind ilegale și va urmări măsuri de contracarare a prejudiciilor împotriva inițiatorilor sancțiunilor. În plus, deblocarea activelor rusești este un scenariu extrem de nerealist pe termen lung.
Controalele la export ale UE în ceea ce privește țările terțe prin intermediul cărora se livrează bunuri din blocul european către Rusia prin eludarea sancțiunilor nu au fost încă aplicate deloc.
Marea problemă pentru Occident este că politica sancțiunilor nu a reușit să doboare economia Rusiei, ca să nu mai vorbim de complexul militar. În același timp, Kremlinul lucrează la contramăsuri – și aici Europa va avea cel mai mult de suferit. Logica „tit-for-tat” va continua să domine relația dintre Rusia și Occident.