„Obiectivul nostru este ca, în următorii doi ani, să dăm drumul la aproape toate proiectele de care are nevoie România pentru a-şi asigura suportul indispensabil pentru dezvoltarea economică, pentru fructificarea oportunităţilor pe care le are România şi pentru a genera o dinamică economică fără precedent în România. Nu vă ascund că obiectivul meu e ca în maxim cinci ani România să depăşească Produsul Intern Brut pe cap de locuitor mediu la nivel european şi, evident, venitul mediu pe care îl înregistrează cetăţenii la nivel european”, declara la începutul lui iunie 2020 Ludovic Orban. Nu mai este mult și se face anul de când se aventura în asemenea afirmații. A văzut cineva vreun proiect lansat? Simte cineva dinamica fără precedent din România?
Câtă vreme nu s-a lansat niciun proiect este limpede că nici nu există. Este clar că liberalii nu au avut vreunul nici măcar în minte. În cel mai fericit caz, o fi fost o înșiruire de vorbe pe care le-au citit în programele altora. Pentru a vă lămuri pe deplin, luați la mână programele altor partide și veți constata că sunt aceleași gânduri, aceleași cuvinte, doar că sunt altfel așternute în pagină.
Liberalii au inventat creșterea în jos
În mai 2020, Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii, declara plină de seninătate că în bugetul național au fost prevăzuți banii necesari creșterii de pensii. Niciodată, însă, nu a vorbit despre ei că ar și exista. Creșterea cu 40 la sută, conform legii, nu a fost făcută niciodată. La 1 septembrie, când legea ar fi trebuit aplicată, au început amânările. Și, după fiecare amânare, veneau și reducerile. Procentajul de creștere a devenit tot mai mic, până când, cu o zi sau două în urmă, liberalii s-au decis: până la 1 ianuarie 2021 nu crește punctul de pensie.
Motivele se înșiruie pe o plajă largă, în funcție de imaginația lui Orban și de calcule meschine. În permanență a primit sprijinul lui Florin Cîțu, care preciza că nu e o problemă să se mărească pensiile sau salariile, dar totul este în raport de creșterea economică. Iar economia dirijată de ei, de liberali, s-a văzut cum a crescut. Până a dat România cu burta de pământ. Degeaba susține premierul că suntem într-o continuă creștere și tindem spre poziții de top, pentru că Europa i-a demonstrat contrariul. Încă o minciună care se adaugă la gogoașa lui Orban, că vom depăși nivelul mediu pe care îl înregistrează cetățenii la nivel european.
Același drac, vopsit în roz
Cum poate fi depășit acest nivel din moment ce mărirea salarială este o bătaie de joc? Cei 40 de lei oferiți reprezintă doar o sfidare, nicicum o creștere a veniturilor. Măcar reprezintă o acoperire a inflației? Nici asta, pentru că la două zile de la declarația lui Orban în acest sens inflația deja o luase înainte. Sindicatele din Poliție și Sănătate, cu ceva mai multă vlagă decât alții, au ieșit la proteste. Și pentru salariile mici, dar și pentru tăierea sporurilor. Voucherele de vacanță au dispărut, dar și sporuri care aduceau un plus de beneficiu în familiile bugetarilor. În scurt timp strada se va umple și de profesorii nemulțumiți, de ceferiști și de lucrătorii din oficiile poștale.
Cel puțin la aceștia din urmă, salariul minim este o batjocură. Deși are încasări uriașe, cu profitul aferent, Poșta Română îi ține pe 1.300 de lei și program nelimitat. Apetitul pentru tăieri al guvernanților este fără margini. Unde sunt „nu vom tăia salariile” și „nu vom tăia pensiile”, lozinci pe care liberalii le strigau tot timpul? Sigur că nu le-au tăiat, în schimb le-au înghețat la nivelul lui decembrie 2020. Același drac, vopsit în roz.
Bunăstarea crapă pe la colțuri
Pentru a desțeleni cât de cât haosul economic și social PNL nu are timp. În schimb, are pentru scandalurile care îl rod pe dinăuntru. Ludovic Orban își simte sfârșitul aproape și este disperat. Nu a fost de ajuns că a făcut troc cu ministerele doar pentru a-și salva poziția personală. Acum face troc și cu funcția de președinte al partidului. I-a promis lui Florin Cîțu că dacă nu-și va depune candidatura la Congres împotriva lui, va avea grijă să-l recompenseze cu postul de guvernator al Băncii Naționale. Este zdrobitor tupeul acestui cetățean care a parvenit în politică precum Iohannis. Trăiește din aranjamente, din lozinci și din minciuni grosolane. Dintre care cea mai mare a fost că el are o singură preocupare: starea de bine a cetățeanului. Una care crapă pe la colțuri.