Investiții de aproximativ 1 miliard de euro au fost blocateîn Sectorul 1, în urma demersurilor prin care Clotilde Armand s-a opus PUZ-ului. Cu toate că pretinde, prin mesaje evident electorale, că dorește să construiască un cartier nou, ea s-a luptat să împiedice PUZ-ul sectorului.
Clotilde Armand este un personaj controversat al politicii ultimilor ani. Aceasta a fost asociată cu interese financiare franceze în România și candidatura actuală survine într-un context global fragil, în condițiile în care, la nivelul UE, asistăm la o scindare, în sensul în care activitatea Ursulei Von der Leyen este contestată și câștigă tot mai mult capital de imagine Thierry Breton. Din sfera de influență a ultimului face parte și Clotilde Armand.
Presa română abundă de referiri la conexiunile lui Clotilde Armand cu firma EGIS, implicată în executarea unui contract controversat de supervizare a construirii autostrăzii Brașov-Oradea.Interesante sunt referirile din declarația privind interesele financiare completată la 17.06.2019. Aceasta stipulează că a fost director general la EGIS Romania, Bulgaria și Republica Moldova în intervalul septembrie 2013 – martie 2017, însă figurează, din martie 2017 (data renunțării) ca Business Development Director for Continental Europe – EGIS International, EGIS Rail. În orice caz, conexiunile în sfera de influență pare că se mențin. Clotilde a negat la acel moment (2017) orice implicare. Totuși, a fost înlocuită de la șefia EGIS România.
Clotilde Armand a devenit vizibilă în spațiul public preponderent pe pagina de Facebook și la RFI România pe teme electorale. Ea vizează cu precădere două componente: activitatea sa ca europarlamentar și implicarea în blocarea unor proiecte în Capitală, în special în Sectorul 1.
Tema implicării proprii este însă discutabilă, în condițiile în care europarlamentarul român figurează pe pagina PE cu prezență individuală redusă, cele câteva implicări fiind sporadice, de grup.De altfel, Clotilde Armand are o singură propunere de rezoluție individuală, la 15 mai 2020, referitoare la migrația lucrătorilor din spitale.
Întorcându-ne în chestiunile de actualitate, ea a avut o participare mai mult discretă în problema crizei COVID19.
Nu putem vorbi însă despre aceeași participare ștearsă pe tronsonul electoral. Ea conduce o campanie agresivă, bazată pe denigrarea contracandidaților, în special a primarului în funcție, Daniel Tudorache. De multe ori, atacă fără ”discriminare” pe contul său de Facebook pe Gabriela Firea, PSD- ul, PNL-ul, guvernul sau oricine întreprinde orice acțiune care vine dinspre altă formațiune politică. Ea este candidatdin partea USR la Primăria sectorului 1, anunțându-și intempestiv candidatura într-o duminică de 1 martie în fața muzeului Antipa din Piața Victoriei. Totul s-a întâmplat la scurt timp după ce Nicușor Dan a fost desemnat candidat din partea USR și PNL la Primăria Capitalei. Surse din USR susțin că Armand a simțit amenințarea din cauza unor posibile pretenții ale lui Vlad Voiculescu la Sectorul 1, după ce a fost scos din cursa de la Capitală de Nicușor Dan și, într-un fel, i-a forțat mâna lui Dan Barna să o prezinte drept candidat la Sectorului 1.
La momentul lansării candidaturii, Armand a mizat pe un mesaj radical către electorat. Eas-a arătat îngrijorată de faptul că sectorului îi lipsesc investițiile și este marcat de subdezvoltare, deși, în mod paradoxal, o contribuție masivă la încetinirea progresului și sistematizării are chiar aparatul complex de ONG-uri din siajul acesteia.Acest păienjeniș contestă majoritatea proiectelor din zona de referință, nefăcând altceva decât să blocheze orice intenție de dezvoltare.
O temă consistentă de campanie a lui Clotilde Armand a fost aceea a distrugerii prin dezvoltarea de proiecte imobiliare în zone din Pădurea Băneasa și Parcul Herăstrău. Este motivul pentru care eaa blocat PUZ-ul Sectorului 1 și, implicit, investiții majore. La fel ca fostul/actualul său coleg de partid – poate ne luminează cineva cu privire la statutul lui Nicușor Dan – și Clotilde Armand și-a făcut un titlu de glorie din faptul că blochează inițiative imobiliare una după alta. În acest dublu discurs rezidă un amalgam de noțiuni cu un ridicat potențial de toxicitate socială: antreprenorul imobiliar este veros prin definiție, dezvoltarea de proiecte imobiliare distruge natura/, pațiul verde, iar ONG-urile activiste de mediu constituie ultimul bastion al onestității și apărătorii populației.
Numai că, într-o societate democratică, normală,antreprenorul imobiliar plătește salarii unor angajați și contribuții către bugetul statului. Dezvoltarea de proiecte imobiliare presupune, de asemenea, atragerea de investiții private, care înseamnă atragerea de sume importante la bugetul local, prin taxe și impozite. Cât despre ONG-urile de mediu, este binecunoscută stipendierea acestora de către diverse grupuri de interese, în foarte multe cazuri de influență rusă, ca instrument de presiune.
Întâmplător sau nu, povestea PUZ-ului de la sectorul 1 este o dezinformare, în procesul de avizare de la Agenția de Protecție a Mediului din București și de la Garda de Mediu fiind reconfirmată păstrarea celor peste 600 de hectare ale Pădurii Băneasa în extravilanul sectorului 1 și în fondul forestier. Astfel devine evident că reprezentanții USR, în frunte cu Clotilde Armand, au blocat dezvoltarea sectorului 1 pentru a putea să își conducă o campanie electorală furibundă și toxică, în totală sfidare a bunăstării locuitorilor cărora le solicită votul.
Pentru consecvență, Clotilde Armand face lobby intens la reprezentanții partidelor mici pentru blocarea PUZ-ului din sectorul 5, pentru aceleași considerente de presupusă salvare a sectorului. Interesant este faptul că aceștia își pun problema să cedeze la presiunile acesteia pentru a nu se expune linșajului moral promis de Armand.
Ieșind din această logică distructivă și toxică,ar fi momentul ca Armandsă își regăsească responsabilitatea, să ia în considerare că societatea parcurge un moment dificil șisă aducă soluții, să construiască, să dezvolte, nu să distrugă!