Uniunea Europeană plătește prețul pentru mini-războiului din Ucraina și mulți se întreabă cât timp va rezista. Cine beneficiază de pe urma conflictului ruso-ucrainean? Evident că nu UE, ci alții, în frunte cu SUA. Venit după intervenția militară a Moscovei, răspunsul Bruxellesului nu reflectă și consecințele și provocărilor politice, economice și de altă natură care au apărut.
Mulți împărtășesc teza potrivit căreia Statele Unite au folosit mini-războiul de la granița României pentru a-și consolida poziția globală, prezența pe continentul european, dar și pentru a secătui Rusia; vedem cum exporturile de gaze lichefiate americane le-au înlocuit pe cele rusești.
Însă, în același timp, UE simte cum torentul de sancțiuni impus Moscovei o trage într-o criză periculoasă, care poate avea consecințe din cele mai grave.
Când conștiința politică este amorțită
Din păcate, conștiința politică europeană nu s-a trezit la șocul unui război absurd, care a afectat economia „Bătrânului continent”.
Liderii politici de la Bruxelles au decis că este mai bine să cumpere gaze mult mai scumpe din SUA, generând hiperinflație. Agenția Internațională pentru Energie a și avertizat că Europa riscă să se confrunte cu o penurie de gaze de în vara viitoare.
Dar cum să se rezolve situația, când conflictul armat din Ucraina este în avantajul SUA, iar europenii nu au voie (de la stăpânirea de la Casa Albă) să facă lucrurile diferit?!
Un alt subiect neatins în presa mainstream are legătură cu furnizarea de arme către Ucraina. Potrivit experților, cel mai mare beneficiar rămâne și aici America și a ei puternică industrie militară; complexul militar american culege roadele, Ucraina fiind un teren de testare pentru echipamente militare – se scapă de cele vechi și se dezvoltă arme noi. Și toate astea cu ajutorul „partenerilor” și „aliaților” Washingtonului, puși să plătească facturile Pentagonului.
În același timp, decizia unor state europene de a desfășura antrenamente de luptă pentru soldații ucraineni pe teritoriul lor le duce și mai departe în labirintul conflictului. Totul, în timp ce regimul de la Kiev predică puritatea încălcând convențiile internaționale – vezi epurarea etnică din Donbas și afacerile cu revânzarea armelor primite de la Occident către alte părți ale lumii, inclusiv în Caucaz, Orientul Mijlociu și Africa.
Daunele pe care conflictul din Ucraina le provoacă Occidentului nu se limitează doar la creșterea costurilor de trai. Există deja evidente semne ale unor divergențe apărute între „aliații” Kievului, contradicții ce sunt în creștere.
Pe măsură evenimentele din Ucraina se precipită, politicienii care sperau că vor călări valul narațiunii „războiului sfânt” ce trebuie dus împotriva Rusiei se prăbușesc în uitare. Ruleta ucraineană nu l-a protejat nici pe Boris Johnson, nici pe Liz Truss. Și nici nu a ajutat Partidul Democrat să câștige alegerile pentru Congresul SUA.
Este clar că popoarele Europei s-au trezit în rolul de pioni conduși de politicieni slabi, șantajabili și corupți. Aparent, nu va trece mult până când Europa, convinsă de rezultatele negative ale drumului pe care-l urmează acum – „America First” -, va trece la o politică „Europa First”. Lunile următoare, adică sezonul de iarnă, vor fi decisive în ceea ce privește citirea busolei politicii față de Ucraina.
Sub influența mișcărilor de stradă din marile orașe, care cer o corectare a situației economice și o balansare spre dreapta a societăților, țările UE vor începe să se îndrepte spre dialog. Pragmatismul este singura cale de ieșire din criza actuală.