După 10 ani în care n-am știut că avem președinte, iată-l pe Klaus Iohannis trezit din somnul nepăsării și resuscitat pentru niște bătălii din care, foarte probabil, nu înțelege mare lucru. Cine are de câștigat de pe urma anunțului oficial privind candidatura sa la șefia NATO (habar n-aveam că e un post scos la concurs, unde se trimit CV-urile!?), nu putem decât intui. Dar, cu cât pătrundem mai adânc în subiect, cu atât ne îngrozim de deranjul (ca să fim diplomați) pe care l-a putut face Iohannis.
Ce n-a reușit Putin în 20 de ani la conducerea Rusiei a izbutit el în doar 30 de minute – să arunce în aer relațiile din interiorul NATO!
Cum era de așteptat, presa internațională a preluat imediat știrea, dar, stupoare printre vuvuzelele de la București, editorii din Occident n-au niciun articol „laudatio” la adresa președintelui român. Dimpotrivă, chiar nemții lui Klaus Iohannis vorbesc despre un demers total inoportun și care nu face decât să divizeze Alianța Nord-Atlantică.
Alertă în cancelariile din Occident
Este grav ce scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung, dar nu atât de periculos pe cât gestul lui Iohannis. „Divizează Alianţa într-un moment în care nu ne putem permite acest lucru”, a reacționat, sub protecția anonimatului, un diplomat expert în relații politice internaționale.
Mai departe, FAZ nu insistă asupra șanselor lui Iohannis – considerate inexistente, oricum -, ci merge pe același fir narativ, arătând cât rău face Organizației Atlanticului de Nord anunțul candidaturii președintelui român, primit cu încruntări în cercuri largi din Occident.
De ce? Pentru că, la NATO, este o regulă nescrisă pe care nimeni nu a îndrăznit să o încalce, vreodată – când SUA transmit public un mesaj de susținere pentru un anumit candidat (olandezul Mark Rutte, în cazul de față), iar imediat Marea Britanie, Franța și Germania aplaudă și preiau din mers propunerea americanilor, înseamnă că zarurile au fost aruncate, iar lucrurile sunt clare! Cine nu acceptă asta și mișcă-n front, ca să folosim un termen de actualitate, va avea o mare problemă.
Și, din păcate, nu-i exclus ca această problemă să se răsfrângă și asupra țării, nu doar a personajului…
Ridicolul situației
Revenind, însă, la ce scrie presa din Vest. Nemții de la FAZ notează că în marile cancelarii s-a sperat până în ultimul moment că știrile venite din România nu se adeveresc, iar Klaus Iohannis va înțelege, într-un final, pericolul și riscul la care supune NATO și își va retrage candidatura. Ca să nu mai vorbim de ridicolul situației – două treimi din cele 32 de state membre şi-au semnalat, deja, sprijinul pentru Mark Rutte.
Și agenția Reuters remarcă același lucru, anume că Iohannis a divizat Alianța Nord-Atlantică prin anunțul că vrea să fie secretar general. „În februarie, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania l-au susținut pe Rutte ca succesor al lui Jens Stoltenberg (…) Cu toate acestea, marți (12 martie), Klaus Iohannis a spus că va candida și el pentru acest post, pe motiv că țările est-europene au nevoie de o mai bună reprezentare în funcțiile de conducere ale Alianței”, scrie Reuters.
Ungaria joacă la dublu
Ce observă jurnaliștii Reuters? Că Iohannis caută sprijin la țările est-europene, pe care vrea să le ridice împotriva establishmentului american. Periculos jocul în care a fost împins Iohannis, al naibii de periculos!
Însă, dintre statele din Est, după cum ne putem da seama, doar Ungaria i-ar acorda un vot, la o adică; țările baltice – exclus, acolo toată conducerea politică este școlită în SUA și tocmai se discută de transferul unor sisteme Patriot, Polonia – nici nu încape îndoiala, liderii de la Varșovia abia ce au fost mângâiați pe creștet la Washington, Bulgaria – poate da, poate nu.
Avem Ungaria, în schimb, și deja intrăm într-o zonă fierbinte. Budapesta a ținut în joc de glezne Alianța în chestiunea aderării Suediei, iar acum numai un nou pretext de răzvrătire nu-i trebuia Unchiului Sam. Săptămâna trecută, ministrul de Externe, Peter Szijjarto (ex-șef al spionajului maghiar, un diplomat uns cu toate alifiile), declara că țara sa nu poate susține „un om care anterior a vrut să îngenuncheze Ungaria”, aluzie la meciurile avute cu Mark Rutte. Or, anunțul făcut de Klaus Iohannis îi vine ca o mănușă lui Viktor Orban, fix de ce avea nevoie ca să le-o mai tragă o dată americanilor!
A băgat dihonia în NATO
Pelicani, cum îi știm, ai noștri s-au extaziat imediat ce li s-a suflat în urechi că Budapesta îl votează pe Iohannis. În frenezia calculelor pentru șefia NATO, nimeni n-a mai stat să se gândească la jocurile politice din culise. Cine este Viktor Orban? Pionul Rusiei în NATO (așa se zice). Adică, omul lui Vladimir Putin îl vrea pe Klaus Iohannis la șefia Alianței Nord-Atlantice și îi promite sprijin?! Interesant.
Se pare că și Turcia ar juca aceeași carte anti-Olanda. Coincidență, oare, că la fel se spune și despre Erdogan, ale cărui legături strânse cu Putin sunt arhicunoscute în Occident?! Mă îndoiesc, la nivelul acesta nimic nu-i întâmplător.
Într-o conferință de jumătate de oră, Klaus Iohannis a reușit ceea ce n-a putut face Vladimir Putin în 20 de ani la conducerea Rusiei – să bage dihonia în NATO! Tocmai când SUA sperau că au stins furia Ungariei și a Turciei, din România vine un anunț care inflamează, din nou, spiritele.
Washingtonul a preferat să nu-și trădeze intențiile. Doar ambasadorul Americii la București, Kathleen Kavalec, a vorbit pe marginea subiectului – „România este un partener-cheie pentru SUA în cadrul NATO, contribuie cu un procent de 2,5 din PIB pentru apărarea sa. Avem cel mai înalt respect pentru preşedintele Iohannis”
Am devenit o țintă (și) pentru SUA?
Întrebarea pe care și-o pun toți acum este dacă Iohannis a mutat de capul lui sau i s-a sugerat să facă acest pas. Iar noi, ca țară, câștigăm ceva din povestea „Iohannis și NATO”? Mai degrabă aș spune că nu, ci vom pierde mult. Chiar și două voturi, venite de la Orban și Erdogan, ne vor costa, fiindcă Budapesta și Istanbulul nu stau în spatele Bucureștilor decât dacă au de câștigat, dacă primesc ceva la schimb, istoria ne-a învățat asta.
În plus, mai știm și că, dacă riști să pui în pericol securitatea euroatlantică, devii o țintă pentru SUA. Nu ne-a ajuns că luneta Kremlinului era pusă pe noi, am vrut să o avem și pe cea a Casei Albe!
Palatul Cotroceni, jos, nota 4 la „Diplomație”!
Altfel, ne gândim și că, prin anunțul legat de candidatura sa la NATO, Klaus Iohannis poate a vrut să dea vânt PNL, că tot arată sondajele picajul liber al partidului condus de Nicolae Ciucă. Dacă așa stau lucrurile, mai degrabă i-a pus piedică PNL-ului, iar decontul îl vom vedea în alegeri.