Emmanuel Macron ridică Europa împotriva Americii și cere ca UE „să iasă din naivitate” când vine vorba de alegerile strategice pe care le fac SUA. Parisul insistă asupra faptului că apărarea „Bătrânului continent” nu mai trebuie să depindă de Washington, statele membre ale Uniunii având obligația de a-și lua soarta în propriile mâini.
Ca o dovadă a planurilor gândite, liderul de la Elysee a vorbit la Atena despre consolidarea strategiei comune europene împotriva intereselor personale asumate și apărate de SUA. La începutul săptămânii, Franța și Grecia au semnat un contract prin care Hexagonul va construi mai multe fregate pentru forțele navale elene. Dincolo de aspectul economic, Macron a insistat la Atena asupra rolului de protector pentru Atena (și nu numai) pe care Parisul îl joacă în Marea Mediterană.
„Suntem puși sub presiune de marile puteri”
Criza submarinelor nucleare părea depășită, zilele trecute, mai ales după ce Casa Albă și Palatul Elysee au dialogat. Telefonul dat de Joe Biden lui Emmanuel Macron l-a liniștit și nu prea pe președintele Franței, notează Liberation, care insistă pe discursul livrat Europei, de la Atena, de liderul Hexagonului. Cu alte cuvinte, nicio pace între SUA și Franța, din contră! Marți, Macron i-a îndemnat pe europeni să iasă din „naivitate” când vine vorba de alegerile strategice făcute de americani. Franța s-a fript cu precontractul avut cu Australia (care, la presiunea americană, a preferat să cumpere submarine din SUA în locul celor franceze), iar acum cere UE să-și reconsidere poziția față de „partenerul strategic”.
„Atunci când suntem puși sub presiune de marile puteri, treaba asta trebuie să ne întărească, să ne facă să reacționăm, să arătăm că avem și noi puterea și capacitatea de a ne apăra. Este vorba, pur și simplu, despre a-i face să ne respecte”, a declarat Emmanuel Macron într-o conferință de presă comună cu premierul elen. A fost reacția publică a Parisului la pierderea de către Franța a contractului australian pentru construirea de submarine, înțelegere deturnată în ultimul moment de Statele Unite.
În 15 septembrie, America, Australia și Marea Britanie au anunțat semnarea unui contract major, ceea ce a dus la anularea angajamentului luat de Canberra față de Paris. Mutarea a provocat o criză diplomatică majoră între Franța și aliații săi din NATO, Statele Unite și Marea Britanie.
Grecia provoacă Turcia în Mediterana
La 10 zile după acest șoc, Franța a semnat un acord privind vânzarea către Grecia a trei fregate militare (plus o a patra, opțională), cu termene de livrare 2025 și 2026. Totodată, Parisul și Atena au stabilit un „parteneriat strategic” în Marea Mediterană. Fregatele de apărare și intervenție rapidă (botezate Belharra) vor fi construite în Franța de Naval Group, aceeași firmă care urma să producă submarinele destinate pieței australiene. Valoarea contractului este de trei miliarde de euro. În plus față de aceste nave, acordul franco-elen include și furnizarea de către producătorul de rachete MBDA a ultimului tip de rachete antianave și torpile, precum și servicii de mentenanță pe o perioadă de trei ani.
„Statele Unite ale Americii sunt mari prieteni și aliați istorici în ceea ce privește valorile comune împărtășite, dar avem obligația să observăm că, de mai bine de 10 ani, America s-a concentrat mai întâi pe interesele sale. Iar aceste interese strategice se reorientează spre China și Pacific, nu spre Europa”, a insistat Macron. „Este dreptul lor, este propria lor suveranitate. Dar, de asemenea, noi am fi naivi sau am face o greșeală teribilă dacă nu vedem toate astea. Cu pragmatism și luciditate, noi, ca europeni, trebuie să ne luăm partea, să avem propria apărare. Aceasta nu este o alternativă la alianța cu Statele Unite, nu o substituie, în continuare ne asumăm rolul european în cadrul NATO”, a conchis liderul francez.
Asa si Franta se concentreaza pe interesul lor.