Jurnalista Bloomberg, Jennifer Jacobs, corespondent la Casa Albă, susține într-o postare pe rețeaua X că „România i-a notificat pe ceilalți membri NATO că intenționează să îl nominalizeze pe președintele țării, Klaus Iohannis, drept candidat pentru funcția de secretar general al NATO”.
Sursele politice confirmă faptul că România și-a anunțat partenerii NATO că intenționează să-l propună pe Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general al organizației.
Informația a fost publicată inițial „Va complica efortul celorlalți aliați de a-l instala pe Mark Rutte ca viitor secretar general”, a scris jurnalista Bloomberg Jennifer Jacobs pe rețeaua X.
Politico: Biden îl susține pe Mark Rutte
Anunțul vine într-o zi în care Politico scria că premierul olandez Mark Rutte are susținerea președintelui american Joe Biden pentru a deveni următorul secretar general al NATO. De altfel, și Național a scris aici despre faptul că Rutte este favorit.
De asemenea, Marea Britanie și Franța ar susține candidatura lui Rutte. Sprijinul lui Biden este posibil să determine mai mulți aliați să se alăture nominalizării lui Rutte, după luni de zile în care acesta și alți câțiva lideri europeni s-au luptat pentru acest post.
Mandatul actualului șef al NATO, Jens Stoltenberg, care a condus blocul politico-militar îintr-o perioadă tumultoasă în politica transatlantică, începând din 2014, se încheie în octombrie. Presiunea este în creștere pentru a aproba candidatura lui Rutte la conducerea NATO înainte de summitul din iulie, de la Washington, când se va sărbători cea de-a 75-a aniversare a alianței.
Premierul estonian Kaja Kallas și-a exprimat interesul pentru postul de conducere al NATO în timpul unui eveniment găzduit de Politico în noiembrie. Dar oficialii NATO spun că ea nu este în competiție, deoarece nu și-a declarat candidatura.
Același lucru este valabil și pentru ministrul leton de externe, Krisjanis Karins, care a făcut un mini-turneu mediatic anul trecut pentru a testa apele.
În 2022, președintele Klaus Iohannis nu a negat intenția de a candida la șefia Alianței. „Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua situația foarte serios și aș face o declarație publică”, spunea președintele Klaus Iohannis.
Ministerul Transporturilor a elaborat un proiect de hotărâre de guvern pentru aprobarea Acordului semnat la Kiev în octombrie 2023 pentru construirea unui pod peste Tisa, la granița cu Ucraina. Povestea Acordului este însă una mai complicată. Inițial, proiectul de Acord a fost aprobat de partea română în toamna anului 2020, însă ucrainenii nu au vrut să-l semneze.
Jurnaliștii spanioli de la Marca au scris un articol despre dependența pe care salteaua-minune a creat-o în rândul jucătorilor. Calitatea ar fi principalul avantaj al saltelei de lux. Conform jurnaliștilor, „în Spania nu găsești nicio altă saltea care să nu conțină o picătură de lipici sau un milimetru de cub de spumă”.
Pentru că sistemul medical este pregătit și funcțional doar pe timp de pace, Ministerul Sănătății a luat decizia să-l operaționalizeze și pentru război.
Potrivit Sport, Haaland era planul B al Madridului în cazul în care transferul lui Mbappe nu era posibil. Acum devine „Planul A” pentru 2025, când clauza de reziliere a jucătorului scade de la 200 de milioane de euro la 100 de milioane de euro!
Ce se va întâmpla săptămâna viitoare la reuniunea ministerială a Organizației Mondiale a Comerțului, organizată la Abu Dhabi? Analiștii FT susțin că un grup de țări cu venituri medii – India, în ciuda statutului său de gigant mondial al software-ului, Indonezia și Africa de Sud – vor să abroge un moratoriu internațional de 26 de ani privind aplicarea de tarife la frontieră pentru serviciile furnizate digital, pe care acordul le numește în mod ciudat „transmisii electronice”.
UE s-a grăbit și a fost prinsă în propria capcană. Prima și cea mai evidentă problemă este dependența excesivă de sancțiunile financiare – adică blocarea unor bănci rusești de la intermedierea plăților cu Occidentul. Rezervele valutare oficiale ale băncii centrale au fost, de asemenea, înghețate, dar această măsură vizează un stoc de active, nu fluxurile în curs, care sunt cele care contează pentru activitatea economică.
Industria europeană a intrat în colaps, iar gargara politicienilor de la Bruxelles, despre binefacerile tranziției energetice, contrastează flagrant cu dezastrul economic. Brusc, economia UE a devenit necompetitivă, cu costuri de producție uriașe și că o scădere dramatică a puterii de cumpărare în toate statele membre.
Timp de cinci ani, von der Leyen a ocupat cea mai înaltă funcție din bloc în calitate de președinte al Comisiei Europene, iar acum își pregătește candidatura pentru un al doilea mandat.
Nu este lipsit de ironie faptul că, la doar un an după ce a discutat despre cum să înlocuiască creșterea PIB-ului cu „sunetul cântecelor de păsări”, von der Leyen vrea acum să facă Europa mai „competitivă”, notează UnHerd. Ea nu a menționat cât din salariul său lunar de 33.400 de euro va fi înlocuit de cântecul păsărilor în această nouă Europă competitivă.
Ceea ce se întâmplă în geopolitică este important pentru piețele globale și pentru 
În întreaga Eurasie, situația nu se îmbunătățește. Ucraina pierde în fața Rusiei și nu poate supraviețui fără autor militar occidental. La Washingon se instalează blocajul politic. Senatul SUA a adoptat un pachet de 95 de miliarde de dolari pentru Ucraina, Israel și Taiwan, dar soarta proiectului de lege este incertă în Camera Reprezentanților.
Israelul continuă operațiunile de distrugere a Hamas, în timp ce inamicii susținuți de Iran escaladează în cel puțin șase teatre diferite.
Nimeni nu mai folosește aceste acronime, decât ca un avertisment al istoriei. Mulți au susținut că a pune laolaltă o grămadă de țări extrem de diferite a fost întotdeauna o idee pierzătoare.
De asemenea, el a subliniat: „Este important pentru noi să ne reangajăm multilateral și am făcut acest lucru”. În urmă cu aproape două decenii, lumea s-a confruntat cu o retorică similară din partea președintelui de atunci, George W. Bush: „Fiecare națiune din fiecare regiune are acum o decizie de luat – fie sunteți cu noi, fie sunteți cu teroriștii”.
Totuși, și aliații Americii îi susțin hegemonia prin canalizarea banilor din impozite, în cele din urmă în beneficiul contractorilor din sectorul apărării. Potrivit Modern Diplomacy, Boeing, Raytheon, Lockheed Martin, Northrop Grumman și General Dynamics au câștigat 2,2 trilioane de dolari numai din Afganistan.
