Subiectul pensiilor este unul de real interes pentru majoritatea românilor, nu doar pentru cei care s-au retras din activitate, ci și pentru cei care se apropie de vârsta pensionării.
Se vorbește adesea despre noua lege a pensiilor, care urmează să intre în vigoare în toamnă. Dar și despre pensiile mici sau mari care există în România.
Despre acest ultim aspect s-au aflat noutăți cel puțin interesante.
Cum arată top 5 al celor mai mari pensii din România
Cea mai mare pensie din România ajunge la peste 100.000 de lei lunar. Totul, în timp ce pensia medie, luna trecută, a fost de aproape 2.300 de lei.
Cea mai mare pensie din România a trecut de 100.000 de lei brut, după indexarea de 13%, de la începutul anului, potrivit Antena3. Chiar și după scăderea impozitelor, norocosul pensionar tot încasează „în mână” în jur de 19.000 de euro lunar.
S-a mai aflat că cel care primește cea mai mare pensie din țara noastră este un fost bancher. Lunar, îi intră în cont aproape 96.000 de lei, după ce statul îi oprește aproape 13.000 de lei. Din valoarea brută de peste 108.000 de lei se scad 2.000 de lei neimpozabili, potrivit legii actuale, dar sunt impozitați cu 10% puțin peste 106.000 de lei.
În topul 5 al celor mai mari pensii de la noi din țară apar alți patru români, cu sume care trec de 60.000 de lei lunar. E de precizat că toţi aceşti bani sunt rezultatul contributivității.
În România, primele cinci pensii au o valoare netă cuprinsă între aproximativ 96.000 de lei şi 60.000 de lei. Al doilea român care se figurează în topul celor mai mari pensii din țară primește peste 71.000 de lei lunar, iar al treilea puţin sub 70.000 de lei.
Cei care se află pe locurile 4 și 5 în acest clasament al pensiilor primesc între 65.000 și 60.000 de lei. Aceste sume sunt cele pe care le primesc pensionarii în mână, după aplicarea regulilor prevăzute de legislație.
Pensiile din România au crescut la începutul anului cu 13,8%, dar urmează încă o majorare. Ar urma să se întâmple în luna septembrie, când va intra în vigoare o nouă lege a pensiilor.
Luna trecută, pensia medie la noi în țară a fost de aproape 2.300 de lei.
Românca, fost lider WTA, a pierdut primul său meci la revenirea în circuitul profesionist, după o absenţă de un an şi jumătate. Fanii Simonei Halep s-au bucurat să o vadă din nou pe teren, evoluând într-o competiție.
Chiar dacă nu a câștigat în primul tur la Miami (SUA), în fața jucătoarei spaniole Paula Badosa, Simona a mărturisit că s-a bucurat de prezența pe teren, spunând că „a fost o zi specială”.
Simona Halep a vorbit, marţi noapte, despre cum s-a simţit la primul meci după revenirea în urma suspendării de 18 luni, potrivit news.ro. Chiar dacă a pierdut meciul cu Paula Badosa, din primul tur de la Miami, românca a subliniat că revenirea pe teren a fost mai bună decât se aştepta.
Simona a mărturisit că s-a bucurat că au fost mulți români în tribune. Și că a avut alături familia, dar și prietenii apropiați. A spus că nu e la cel mai bun nivel fizic, dar a subliniat că se simte bine. Și a pus accent pe faptul că trebuie să se antreneze mai mult, pentru că „tenisul este foarte puternic în aceste zile”.
I think we can all agree, Simona played better than anyone could have expected. She come out like a bull winning the 1st set 6-1. Then the match slowed down and so did her serve. But Simona still played amazing after so long away. Paula Badosa defeated Simona Halep 1-6, 6-4, 6-3. pic.twitter.com/sxXauiLmqP
Halep: M-am menţinut în formă făcând antrenamente la sală
„Paula a fost o adversară foarte bună, cu un nivel de tenis ridicat, m-am bucurat de prezenţa mea pe teren, de faptul că atâţia oameni mă susţin. A fost o zi specială. Mă bucur că au fost români mulţi în tribune, mereu mă simt ca şi cum joc acasă, au fost gălăgioşi în sensul bun şi mă ajută. A fost familia, dar şi prieteni apropiaţi alături de mine. După primele cinci puncte pierdute am fost foarte nervoasă, am ştiut că va fi greu, nu ştiam la ce să mă aştept, dar încet mi-am intrat în ritm, am câştigat primul game şi mi-am spus: hai, că nu-s aşa rea, va fi bine, ştiam că va fi greu, dar în cele din urmă a fost bine.
Am spus mereu că deşi dacă te antrenezi mult, nu este ca la un meci oficial, dar m-am menţinut în formă făcând antrenamente la sală, nu am jucat mult tenis în ultima lună, nu m-am îngrăşat, deci a fost un lucru bun. Sigur, nu sunt la cel mai bun nivel fizic, dar mă simt bine, m-a ajutat munca la sală în fiecare zi. Nu am avut niciun plan făcut, am aşteptat decizia, venirea aici a fost din dragoste pentru tenis. A fost rapid, este prea devreme să vorbesc despre planuri de viitor, mă duc acasă, trebuie să mă antrenez mai mult, nivelul este foarte ridicat în aceste zile.Tenisul este foarte puternic în aceste zile, nu ştiam cum o să mă descurc, dar a fost destul destul de bine pentru primul meci, vom vedea”, a declarat Halep, la conferinţa de presă de după meci.
Ce spune despre Mouratoglou
Totodată, ea a spus că s-a întâlnit cu antrenorul Patrick Mouratoglou, pe care l-a salutat.
„M-am văzut cu Mouratoglou acum două zile, îi doresc succes cu Rune, dar am terminat să lucrez cu el, dar da, ne-am salutat, eu salut pe toată lumea, nu ţin supărare, nu am ură”, a mărturisit jucătoarea de tenis.
La un moment dat, a fost întrebată ce sfat le-ar da tinerilor sportivi, pentru a evita o situaţie precum cea prin care a trecut ea. „Mereu am susţinut un sport curat, am spus-o clar şi tare, trebuie să fie atenţi la tot ce mănâncă, ce fac, uneor se poate întâmpla ceva neaşteptat, este un stres, dar trebuie să credeam că ceea ce mi s-a întâmplat mie nu se va întâmpla şi lor, pentru că a fost teribil pentru mine, a fost stresant din punct de vedere psihic, sfatul meu este să verific tot ce iau şi să fie atenţi la orice, este greu să dau un sfat, nu vreau să treacă nimeni prin ce am trecut eu”, a răspuns Halep.
Nu sunt singurele mărturisiri pe care le-a făcut fosta lideră a clasamentului WTA, după meciul de la Miami. Simona a adus în discuție ce i-au spus părinții săi, în contextul momentelor grele prin care a trecut, ca urmare a anunțului vizând suspendarea sa.
„Părinţii mei mi-au spus că adevărul învinge întotdeauna şi mereu am crezut asta. Am ştiut că sunt curată, că nu am făcut nimic rău şi am crezut că este imposibil să fiu suspendată patru ani pentru ceva ce nu am făcut. Momentul cel mai greu a fost când am auzit că am fost suspendată patru ani pentru ceva ce nu am făcut, a fost greu de gestionat, decizia m-a distrus puţin”, a menționat Halep.
Meciul de la Miami, pierdut de româncă la finele a trei seturi, 6-1, 4-6, 3-6, a fost prima partidă jucată de Simona Halep după 569 de zile, fiind suspendată, iniţial pentru patru ani, pentru că a fost depistată pozitiv la roxadustat. Tribunalul de Arbitraj Sportiv a anunţat, în 5 martie, reducerea suspendării Simonei Halep de la patru ani la nouă luni. Conform TAS, perioada de suspendare a româncei a expirat la 6 iulie 2023, adică în urmă cu aproximativ opt luni, aşa că fostul lider WTA poate reveni acum în competiţii.
Nice win from Badosa, who will meet her good friend Sabalenka in R2, in a special match considering all the circumstances.
Halep was very good for her first match in 19 months. Needs match rythm. https://t.co/cRQLHi07SX
La locul de muncă sau în afaceri, încrederea în forțele proprii și spiritul de inițiativa vă ajută să faceți pași mari către finalizarea unui proiect important. În a doua parte a zilei este posibil să vă ocupați de o problemă a partenerului de viață.
TAUR
În prima parte a zilei este posibil ca o rudă mai în vârstă să vă ajute să rezolvați o încurcătură financiara și să vă regăsiți optimismul. După-amiază s-ar putea să fiți nevoit să vă schimbați planurile în legătură cu o călătorie în interes personal.
GEMENI
Aveți tendința de a vă susține cu insistența o idee originala, nonconformistă, cu riscul să tensionați relațiile cu cei din jur. Nu încercați să vă impuneți punctul de vedere și să țineți cont și de opiniile celorlalți.
RAC
Aveți ocazia să puneți bazele unui proiect original, ingenios, cu șanse mari de a vă face remarcat în plan profesional și în societate. Fiți consecvent și să acceptați ajutorul celor din jur. Ar fi bine să fiți mai comunicativ și mai flexibil.
LEU
Aveți idei originale, care se pot materializa în scurt timp în câștiguri financiare. O femeie mai în vârstă v-ar putea propune o colaborare avantajoasă sau un nou loc de muncă. Consultați-vă cu partenerul de viață. Evitați orice fel de speculații.
FECIOARA
Se întrevede o zi bună pentru negocieri, semnarea contractelor și luarea deciziilor în legătură cu investițiile financiare. Sunteți convigător, iar relațiile cu cei din jur au toate șansele să decurgă fără probleme. Puteți să faceți planuri de viitor.
BALANTA
Azi puteți obține mici câștiguri financiare mai ușor decât de obicei, dar este indicat să evitați speculațiile. Nu vă implicați în mai multe activități în același timp și să țineți cont de sfaturile celor apropiați. Ar fi bine să nu neglijați odihna.
SCORPION
Reușiți să îi transmiteți partenerului de viață entuziasmul care vă animă și aveți ocazia să faceți împreună planuri ambițioase, pe termen lung. Pentru a profta la maximum de energia și inspirația de care beneficiați azi, nu vă pierdeți în detalii.
SAGETATOR
Sunteți într-o formă intelectuală excelentă și reușiți să studiați sau să învățați cu ușurință. Puteți avea satisfacții intelectuale deosebite, dar există riscul ca partenerul de viață și prietenii să vă simtă lipsă și să vă reproșeze acest lucru. Nu va neglijați familia!
CAPRICORN
Sunteți plin de energie și reușiți să îi mobilizați și pe cei din jur. Contextul astral al zilei aduce Capricornilor mari șanse de reușită în plan profesional și în afaceri. Profitați de acest context favorabil și folosiți-vă creativitatea!
VARSATOR
La locul de muncă sau în afaceri aveți posibilitatea să puneți în practică idei originale. Colegii sau partenerii de afaceri vă apreciază ingeniozitatea, dar unii dintre ei ar putea deveni invidioși. O persoană mai în vârstă încearcă să vă implice într-o ceartă.
PESTI
La locul de muncă sau în afaceri aveți posibilitatea să puneți în practică idei originale. Colegii sau partenerii de afaceri vă apreciază ingeniozitatea, dar unii dintre ei ar putea deveni invidioși. O persoană mai în vârstă încearcă să vă implice într-o ceartă.
Măsura limitării adaosurilor comerciale la alimentele de bază a fost prelungită până la finalul anului 2024. Camera Deputaților a adoptat, marți, legea de aprobare a OUG 5/2024 prin care Guvernul stabilise termenul anterior de aplicare a măsurii, care ar fi expirat la sfârșitul lunii martie.
Legea a fost însă modificată, doar cu câteva ore înainte de votul final, printr-un amendament depus de grupul PSD care prevede extinderea perioadei de aplicare până la 31 decembrie 2024:
Articol unic: „Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare, (…):
Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins: ”Prezenta ordonanță de urgență se aplică până la data de 31 decembrie 2024.”
PSD susține, într-un comunicat de presă, că decizia de prelungi aplicarea reglementării a fost luată în urma „numărului mare de solicitări din partea cetățenilor pentru menținerea limitării adaosului comercial la alimentele de bază”. Ce-i drept, după ultima extindere a termenului, prin OUG 5/2024, Guvernul s-a confruntat cu un val de critici că a decis prelungirea măsurii cu un interval mult prea scurt și că termenul ar fi expirat chiar înainte de sărbătorile de Paște, ceea ce ar fi provocat un val de scumpiri la alimentele specifice. Această reacție publică se pare că i-a determinat pe cei de la PSD să intervină în ultimul moment în Parlament cu un amendamentul la legea care aproba ordonanța emisă de Guvernul Ciolacu.
Cu alte cuvinte, parlamentarii PSD au modificat ordonanța premierului PSD și au extins termenul de doar două luni pe care îl stabilise anterior Marcel Ciolacu. Cu toate acestea, premierul a declarat public că susține amendamentul colegilor săi din Parlament. De această dată însă, Ciolacu a enunțat pentru prima oară un criteriu obiectiv în privința menținerea reglementării. În viziunea sa, limitarea adaosului ar trebuie să continue cel puțin până când inflația va scădea sub pragul de 5%:
„Susțin amendamentul depus astăzi în Parlament de PSD, amendament care prelungește plafonarea adaosurilor la prețurile alimentelor de bază până la 31 decembrie 2024! Este o măsură absolut justificată până când inflația va ajunge sub 5% la finele anului, conform datelor BNR”, a scris Marcel Ciolacu, luni pe Facebook
Ca atare, premierul a lăsat de înțeles că măsura s-ar putea prelungi și după 31 decembrie dacă România va rata ținta unei inflații de sub 5% până la finalul anului.
În comunicatul de presă transmis după adoptarea prelungirii plafonării adaosului la alimente, PSD-iștii admit că propunerea lor nu a putut opri creșterea prețurilor și că au mai existat „variații sezoniere” la unele alimente, explicând că plafonarea nu s-a aplicat la nivelul prețului de la raft, ci doar pe marja adăugată de comercianți peste prețurile producătorilor stabilite în piața concurențială.
„Chiar dacă în urma limitării adaosului comercial s-au manifestat în continuare unele variații sezoniere ale prețurilor la alimentele (întrucât nu s-a plafonat prețul final, ci doar marja adăugată de comercianți la prețurile producătorilor stabilite în condiții concurențiale), este evident că măsura a oprit specula din piață și a stabilizat prețurile la produsele alimentare, contribuind totodată la temperarea inflației generale”, se arată în comunicatul PSD.
Știrea zilei nu este desemnarea medicului Cătălin Cîrstoiu drept candidat comun al PSD și PNL pentru Primăria Capitalei, ci haosul și starea de tensiune care domnesc în cele două partide. Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă se cred alergători de cursă lungă, dar bagă viteză pe contrasens și s-ar putea să fie trași pe dreapta după alegeri și amendați pentru depășirea limitei de putere și conducerea acestor organizații politice spre dezastrul electoral.
PNL nu simte nevoia de medic
Dacă nu câștigă în București, este posibil ca pe unul dintre cei doi lideri să nu-i apuce toamna „parlamentarelor”.
Liberalii nu vor la medic
Nici bine nu s-a vehiculat numele lui Cătălin Cîrstoiu că vocile importante din PNL au și ieșit la atac. Înțelegem din asta că Nicolae Ciucă doar i-a informat pe liderii partidului de alegerea făcută, nicidecum nu s-a consultat cu ei, că de ținut cont de părerea lor nici nu mai poate fi vorba.
Însă, tot vâslind împotriva curentului, nu-i exclus ca și el să aibă parte de același tratament.
Rareș Bogdan, prim-vicepreședintele PNL și una dintre vocile puternice din conducere, n-a mai așteptat anunțul oficial și s-a năpustit asupra alesului – Cătălin Cîrstoiu.
Rareș Bogdan șterge pe jos cu doctorul-candidat
„Am vrut să-l sun pe maestrul Cristoiu, cu care am făcut vreo trei ani emisiuni, și să-l întreb «Ce faci, maestre, candidezi?». De fapt, e Cîrstoiu, nu Cristoiu. Eu nu îl cunosc pe domnul acesta. Am înțeles că e doctor de dinți… nu de dinți, de genunchi. Eu nu am probleme cu genunchii, din fericire încă mă țin genunchii. Eu nu îl știu, să-i dea Dumnezeu sănătate!
Când eram la Barcelona, am primit numele unui arhitect celebru, am înțeles, domnul Florescu. Vineri (n.r. – 15 martie) îmi spuneau că domnul Florescu este candidat. Am dat repede pe Google, am văzut că e un domn extrem de apreciat. Dacă ne spunea dinainte ce se dorește, am fi vorbit și cu nepotul lui Gaudi.
Arhitectul Florescu sau doctorul de genunchi, eu nu îi știu, noi nu i-am testat (…) La Capitală se caută o soluție optimă, dacă soluția optimă este domnul Cîrstoiu, mergem pe Cîrstoiu”, a declarat Rareș Bogdan.
Alți liberali n-au mai vorbit pe subiect, dar nici n-a fost nevoie, a exprimat Rareș Bogdan suficient de bine care este starea de spirit în partid.
Burduja și Firea, cadou de consolare sau umiliți total?
Gabriela Firea și Sebastian Burduja au sperat până în ultima clipă că vor fi nominalizați, totuși, mai cu seamă că deja își formaseră echipe de campanie, iar oamenii au fost asigurați că „totul va fi bine!”. De unde, dacă la PSD nu s-a pus problema în niciun moment, la liberali Burduja a apucat doar să-i vadă spatele lui Nicolae Ciucă! Se aude că președintele PNL ar fi aruncat peste umăr un „poate data viitoare” când a auzit pronunțat numele ministrului Energiei.
Firea și Burduja, umiliți
Chemat la Guvern pentru a fi prezentat organizațiilor din București, Cătălin Cîrstoiu a primit și doi șefi de campanie. Nu știm dacă este un cadou de consolare sau umilința supremă, dar Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă i-au anunțat pe Firea și Burduja că sunt vizați pentru a aceste funcții.
Până să accepte deloc onoranta poziție, Gabriela Firea a și lansat pe piață zvonul că s-ar putea să candideze, totuși, ca independent și, mai mult, că nu este exclusă o ieșire a sa din PSD.
O implozie în Partidul Social Democrat nu ar fi ceva nemaiauzit, mai cu seamă că meciul grupării „Firea-Pandele” cu Ciolacu pare că intră în prelungiri.
Înțelegem că propunerea făcută celor doi ar avea în spate temerea că organizațiile PSD București și PNL București nu vor trage tare în aceste alegeri locale. Neavând un candidat propriu și cu șeful filialei pus cu botul pe labe, cine ar mai avea chef de făcut campanie, de alergat prin oraș pentru a împărți fluturași și a lipi afișe prin piețe!?
Să te ții scandal de acum înainte, mai ales când Ciolacu și Ciucă vor sesiza că nimeni nu vrea să tragă la căruța lui Cîrstoiu.
Candidat cu ștaif. Și bani mulți. Și schelete în dulap
Orice s-ar spune, medicul Cătălin Cîrstoiu are ștaif. Și bani. Mulți, foarte mulți, cât să-i umple cele 25 de conturi în valută și lei, dezvăluite marți dimineață, la prima oră, de cei cei care au vrut să-i ureze „Bun venit” în acest joc numit „Cum se face politică în România”. Bine, nu ne îndoim că este vreun neinițiat, doar tatăl său a condus destinele județului Argeș, ca prefect, atâția ani! Măcar atâta lucru să-l știe și el, că anunțul candidaturii la PMB îl transformă într-o țintă.
Și cea mai bună dovadă sunt dezvăluirile apărute la doar câteva ore după ce s-a aflat că a bătut palma cu Ciolacu și Ciucă.
Mai întâi, despre averea sa. Pentru un „medic de genunchi”, cum i-a spus Rareș Bogdan, stă chiar foarte bine – are 11 conturi în euro (406.997 euro), 10 conturi în lei ( 1.571.544 lei) şi 4 conturi în dolari (52.530 dolari). Plus bijuterii în valoare de 150.000 de euro, o vilă în Mogoșoaia, un teren intravilan undeva în județul Ilfov și un penthouse în Sectorul 1, de peste 100 de metri pătraţi.
Dar dezvăluirile au atins și cariera profesională a medicului, fiind pusă sub semnul întrebării ascensiunea sa – se pare că finul lui Traian Băsescu ar fi ajuns medic primar înainte să termine Rezidențiatul, potrivit mai multor surse de presă.
„Ăsta are mai multe schelete în dulap decât Cimitirul Săpânța”, au comentat românii pe Facebook. Dar, din păcate, nimic nu e vesel aici – Ciolacu și Ciucă vin cu mielul la tăiat în cursa pentru București, iar alegătorii sunt, încă o dată, înșelați cu promisiunea unei schimbări. Ce să voteze omul de rând între un medic milionar și clanul lui Piedone?
Iritată de protestele fermierilor împotriva importurilor din Ucraina, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se pregătește să dea lovitura de grație celor mai amărâte țări. Astfel, după cum informează Financial Times, se vor impune taxe pe importurile de cereale și oleaginoase din Rusia și Belarus, băgând în foame țările baltice, dependente de hrana din țările vecine. În timp ce importurile din Ucraina, cosmetizate puțin, au cale liberă încă un an.
Comisia Europeană pregătește o mega lovitură pentru țările baltice, acestea aflându-se printre cele mai sărace din UE. Potrivit informațiilor pe surse obținute de Financial Times, în UE se vor percepe tarife la importurile de cereale din Rusia și Belarus, sub pretextul că astfel vor fi calmați fermierii și unele state membre.
Astfel, se așteaptă ca în zilele următoare Comisia Europeană să impună o taxă de 95 de euro pe tonă asupra cerealelor din Rusia și Belarus, lucru care ar crește prețurile cu cel puțin 50%, eradicând cererea. Tarife de 50 la sută ar fi, de asemenea, aplicate semințelor oleaginoase și produselor derivate, acestea fiind primele restricții aplicate produselor alimentare de la începutul războiului din Ucraina până în prezent. Importurile de cereale, semințe oleaginoase și derivate ale acestora făcute de statele UE din Rusia au atins 4 milioane de tone în 2023, reprezentând doar 1% din consumul total al Uniunii.
Taxele pe care Comisia Europeană vrea să le aplice vor lovi fix două țări din UE: Lituania și, mai ales, Letonia. Numai în ultimele două săptămâni, Letonia a importat din Rusia peste 32.000 de tone de porumb, pentru care a plătit circa 8 milioane de euro, având în vedere că prețurile au fost de aproximativ 0,17 euro pe kilogram. Lituania a importat și ea cantități importante de ulei de floarea soarelui din Belarus, iar Finlanda a plătit aproape 800.000 de euro pentru 983 de tone de ulei de floarea soarelui din Rusia.
Problemele rămân
Luptele care s-au dat între parlamentarii europeni, Comisia Europeană și reprezentanții fermierilor din UE, pentru a opri importurile masive din Ucraina, nu au avut rezultate notabile. Comisia Europeană a propus o limitare a cantităților de cereale la media anilor 2022 și 2023, adică exact cantitățile care i-au falimentat pe fermieri prin prăbușirea prețurilor.
Parlamentul European a strecurat în medie și anul 2021, care ar presupune o scădere ușoară a cantităților. Prevederea trebuie aprobată însă de Consiliul European, așa că nimic nu este bătut în cuie. Partea proastă este că Plenul Parlamentului European a aprobat prelungirea cu încă un an, începând din iunie, a scutirii de taxe vamale pentru importurile agricole ucrainene acordate din 2022, chiar dacă s-au introdus mecanisme de salvgardare consolidate, extinse la cereale. Fermierii polonezi continuă protestele și au trecut la măsuri extreme, blocând nu numai vămile cu Ucraina, dar și cu Germania. În fapt, în piață nu s-a schimbat nimic. Prețurile cerealelor și a celorlalte produse agroalimentare care vin masiv din Ucraina continuă să scadă, iar măsurile anemice de sprijinire a fermierilor afectați nu reușesc să evite desființarea agriculturii europene.
Diversiunea concesiilor
Ca să potolească furia împotriva Ucrainei, Comisia Europeană vrea să facă anumite concesii fermierilor din UE. Astfel, potrivit propunerilor Comisiei, fermierii nu vor mai fi obligați să dedice o parte minimă din terenul lor arabil zonelor neproductive. În schimb, ei pot alege, în mod voluntar, să păstreze o parte din terenul arabil neproductiv – sau să stabilească noi caracteristici peisagistice (cum ar fi garduri vii sau copaci) – și, prin urmare, să primească sprijin financiar suplimentar printr-o eco-schemă pe care toți membrii Statele vor trebui să ofere în planurile lor strategice PAC. În ce privește rotația culturilor, fermierii din UE vor putea îndeplini această cerință alegând fie să-și rotească, fie să-și diversifice culturile, în funcție de condițiile cu care se confruntă.
O nouă taxă UE pe carbon pentru electricitate va provoca o majorare a prețurilor pentru consumatorii din blocul comunitar și chiar la creșterea emisiilor, au avertizat reprezentanții sectorului energetic.
Mecanismul de ajustare a frontierei de carbon (CBAM) care intră în vigoare în 2026, va reduce, de asemenea, cooperarea în domeniul energiei din Marea Nordului între Marea Britanie și Europa și va descuraja investițiile în infrastructura regenerabilă.
“Un coșmar de reglementare”
„CBAM devine un coșmar de reglementare”, a declarat Adam Berman, director adjunct al grupului de lobby Energy UK. „Aplicarea unui preț nejustificat al carbonului la exporturile de energie electrică către UE trimite un semnal negativ clar de investiții pentru infrastructura din Marea Nordului”.
Conform unei analize realizate de consultanții AFRY, CBAM riscă să reducă importurile de energie electrică ecologică din Marea Britanie în UE. O astfel de reducere va genera emisii suplimentare de carbon în Europa echivalente cu până la 8,3 milioane de mașini pe an.
Așa cum este conceput în prezent, mecanismul ar impune, de fapt, o taxă de 40% pe energia electrică care circulă din Regatul Unit către UE, ceea ce ar duce la o creștere a prețurilor pentru consumatorii europeni.
În cadrul CBAM, țările care doresc să exporte în UE trebuie să demonstreze, începând din 2026, că au un preț echivalent al carbonului, sau să plătească o taxă pentru a compensa diferența. Pe lângă electricitate, sunt vizate oțelul, cimentul și îngrășămintele.
Ăsta vă e net zero?
O problemă specifică apare în cazul exporturilor de energie electrică, deoarece nu este posibil să se facă o separare între energia generată prin metode ecologice, cum ar fi energia eoliană și solară, și energia generată de centralele tradiționale.
Conform proiecțiilor actuale, taxa UE se va baza pe o ipoteză de 463 de grame de CO₂ pe kilowatt oră în 2026, în ciuda faptului că electricitatea britanică este generată la mai puțin de 80g CO2/kWh timp de jumătate din timp și întotdeauna la mai puțin de 300g CO2/kWh.
Simon Bradbury, director la AFRY, a declarat că efectele taxei pe carbon „sunt deja vizibile pe piața futures pentru electricitate”.
Potrivit directorului general al National Grid Interconnectors, Rebecca Sedler, mecanismul de ajustare a frontierei de carbon „va reduce semnificativ” tranzacțiile cu energie electrică. “Aplicarea CMAB este neproductivă, având în vedere obiectivele comune ale UE și Regatului Unit de a ajunge la net zero”.
Bancherii centrali sunt din ce în ce mai încrezători că inflația poate fi învinsă fără a determina o creștere puternică a șomajului, în timp ce economiștii prognozează așa-numita „dezinflație imaculată”.
Experți intervievați de Consensus Economics estimează că inflația va scădea de la maximele de mai multe decenii la aproximativ 2% în acest an în majoritatea economiilor avansate, inclusiv în SUA, zona euro și Marea Britanie.
Victoriile asupra inflației au avut în mod tradițional un cost ridicat, deoarece măsurile dure de politică monetară duc economiile în recesiune și împing în sus ratele șomajului. Potrivit Financial Times, ratele șomajului din Regatul Unit și SUA s-au dublat în anii 1980, deoarece costurile de împrumut au crescut pentru a face față inflației ridicate declanșate de șocurile prețurilor petrolului.
Scenariul de bază
Dar acest ciclu inflaționist este văzut ca urmând un curs diferit. Michael Saunders, economist-șef la Oxford Economics, a remarcat o revenire a inflației la țintă, cu o creștere limitată a șomajului pentru în SUA și zona euro.
„Dezinflația imaculată, prin care inflația revine în mod sustenabil la țintă fără o creștere semnificativă a șomajului, a devenit scenariul de bază”, a precizat el.
Creșterea prețurilor în zona euro a fost de 2,6% în februarie, în scădere de la un maxim istoric de 10,6% în 2022. Inflația a scăzut de la un maxim de 11,1% în Marea Britanie la 4%, iar în SUA de la 9,1% la 3,2%.
Cu toate acestea, șomajul se află la un nivel minim record în zona euro și se preconizează că va ajunge la o medie de 4% în acest an în SUA – nu departe de minimul ultimilor 50 de ani de 3,6% în 2023.În Marea Britanie, rata șomajului ar urma să crească doar la 4,4% în 2024 și la 4,5% în 2025, de la minimul de aproape 52 de ani de 3,9%.
Creșterea ridicată a salariilor, pe care factorii de decizie politică o monitorizează îndeaproape ca fiind un factor cheie al presiunilor asupra prețurilor interne, a rezultat din așteptările mai mari de inflație legate de energie și de lipsa de lucrători legată de pandemie în anumite sectoare.
Dar o astfel de creștere a salariilor a început să încetinească, chiar și fără o creștere bruscă a șomajului, a declarat Jennifer McKeown, de la Capital Economics. Viteza de reacție a băncilor centrale a fost, de asemenea, un factor care a împiedicat inflația să devină mai persistentă.
De ce “dezinflația imaculată” nu ar trebui să fie o surpriză
Pentru Mark Zandi, economist-șef la Moody’s Analytics, “dezinflația imaculată” nu ar trebui să fie o surpriză, pentru că se datorează în primul rând dispariției consecințelor economice ale pandemiei și războiului Rusiei din Ucraina.
Impactul șocurilor se estompează rapid, timpii de livrare au revenit la nivelurile de dinainte de pandemie, iar costurile de transport sunt doar o fracțiune din ceea ce erau în 2021. Prețurile angro europene la gaze și prețurile globale ale produselor agricole de bază au revenit aproximativ la nivelurile de la începutul anului 2021.
Toți acești factori ajută inflația să scadă mai devreme decât se așteptau băncile centrale încă de anul trecut.
Renunțarea la 25% din producția de energie la nivel mondial, care provine din cărbune, va avea un impact devastator asupra statelor. În afară de faptul că va afecta siguranța aprovizionării cu energie, sunt necesare sume colosale, provenite din împrumuturi, pe care, la dobânzile ridicate din prezent, nimeni nu și le poate permite. În plus, accelerarea tranzițiilor către renunțarea la cărbune va avea impact asupra lucrătorilor și comunităților care depind de această sursă, semnalează Agenția Internațională a Energiei.
Experimentul din România, în care au fost închise forțat aproape toate minele de cărbune și au fost duse la fier vechi termocentralele clasice, care asigurau nu numai securitatea energetică, ci și exportul de energie, se va extinde la nivel mondial. Accelerarea renunțării la cărbune ridică, însă, probleme uriașe, pentru că înlocuirea cărbunelui cu regenerabile presupune sume colosale, pe care statele nu le au și nici nu-și pot permite să le împrumute.
Un raport al Agenției Internațională a Energiei (AIE) arată că politicile de facilitare a finanțării energiei curate ar trebui să meargă mână în mână cu măsuri pentru a pune capăt finanțării noii energii pe bază de cărbune și pentru a finanța pensionarea anticipată a unor active din cărbune. Astfel, în scenariul politicilor anunțate, se preconizează că, în perioada 2023-2030, aproximativ 20 de gigawați de centrale electrice pe cărbune care funcționează astăzi vor fi retrase înainte de a ajunge la 30 de ani.
”Pentru multe dintre aceste centrale, în special în piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare, cantități mari de capital investit în ele nu au fost încă recuperate. O varietate de mecanisme de finanțare inovatoare sunt în curs de dezvoltare pentru a ajuta la scurtarea perioadelor de rambursare, refinanțarea și restructurarea datoriei și ajustarea termenilor contractului în moduri care să evite subminarea încrederii investitorilor. În multe regiuni, astfel de politici trebuie să țină seama de rolul pe care îl joacă în prezent cărbunele în asigurarea securității aprovizionării”, susține AIE.
890 miliarde de dolari pe an
În perioada 2023-2030, 890 de miliarde dolari trebuie investiți anual în capacitatea și sprijinul energetic cu emisii scăzute, cum ar fi rețelele și stocarea bateriilor, cu aproximativ o treime din adăugările de capacitate de energie electrică cu emisii scăzute dedicate înlocuirii producției de cărbune. Mobilizarea acestei investiții depinde în mod esențial de atragerea mai multor investiții din sectorul privat și de găsirea mecanismelor de finanțare potrivite care să abordeze problemele generate de mediul actual cu rate ale dobânzii ridicate, în special în economiile emergente și în curs de dezvoltare, potrivit AIE.
Pentru multe țări, ridicarea datoriilor și atragerea finanțării necesare pentru a investi în energie curată, pentru a plăti modernizarea sau a retrage din timp activele din cărbune a devenit mult mai dificilă în ultimii ani din cauza inflației costurilor, a costurilor în creștere ale împrumuturilor și a dislocării lanțurilor globale de aprovizionare. ”Cererea globală de cărbune a crescut în 2023, în ciuda creșterii rapide a producției de energie pe bază de surse regenerabile. Cea mai mare creștere a fost observată în China, urmată de India și alte economii emergente și în curs de dezvoltare. Utilizarea în creștere a cărbunelui, în principal pentru energie, a reprezentat aproape toată creșterea emisiilor globale de CO2 din 2019. Cărbunele este cea mai mare sursă de energie electrică, iar generarea de energie este cel mai mare utilizator de cărbune, reprezentând două treimi din piață”, se precizează în raportul AIE.
Spectrul șomajului
Angajamentele naționale de reducere a emisiilor și de decarbonizare a producției de energie, dacă sunt pe deplin implementate, ar duce inevitabil la pierderi de locuri de muncă în sectorul cărbunelui, în special în minerit. Până în 2030, ocuparea totală în sectorul cărbunelui va scădea de la 7,8 milioane de oameni în întreaga lume astăzi, la 5,6 milioane. ”Gestionarea consecințelor economice și sociale ale tranzițiilor către cărbune este vitală pentru a continua progresul în reducerea emisiilor din sectorul energetic. La sfârșitul anului 2023, doar 14% dintre lucrătorii cărbunelui din țările dependente de cărbune erau acoperiți de politici de tranziție justă, deși aceasta reprezintă o îmbunătățire cu 10 puncte procentuale față de 2022”, mai semnalează AIE.
Răsturnare totală de situație! Parcă ieri Xavi și Barcelona își anunțau dramatic despărțirea, dar acum iubirea nu mai pare fi atât de…interzisă.
Legenda Barcelonei a anunțat că va demisiona din funcția de antrenor, pentru binele echipei, la sfârșitul lunii ianuarie, în urma unei înfrângeri devastatoare din La Liga, când catalanii au pierdut cu 5-3 în fața celor de la Villareal.
Teoretic, Joan Laporta ar fi nevoit să caute un antrenor până la 30 iunie. Hansi Flick și Thomas Tuchel sunt două posibile nume care ar putea veni pe banca Barcelonei.
S-au făcut deja demersuri pentru aducerea unui nou antrenor. Directorul sportiv, Deco, ar fi purtat deja discuții cu antrenori în acest sens, relatează SPORT.
Cu toate astea, într-o săptămână se pot schimba multe. Între timp, Barca s-a calificat în sferturile de finală ale Ligii Campionilor pentru prima dată în ultimii 4 ani.
Calificarea a reaprins flacăra speranței pentru Barcelona. În următoarea fază a competiției, catalanii o vor înâlni pe Paris Saint Germain, “una dintre cele mai slabe adversare posibile”, după cum a spus Xavi.
Vicepreședintele Rafa Yuste a spus direct că vrea ca Xavi să rămână după ce Barca a eliminat-o pe Napoli în optimile de finală. El este încrezător că pot avea parte de o victorie în fața granzilor din Ligue 1.
În plus, speranța că pot ajunge în finală a crescut după victoria categorică cu 3-0 de duminică, împotriva lui Atletico Madrid.
Una peste alta, Barcelona a decis: nu se va mai vorbi despre înlocuirea lui Xavi până când nu văd rezultatele din Champions League.
Dacă “diavolii roșii” nu vor reuși să se califice în Champions League sezonul viitor, îi va ustura buzunarul.
După 28 de etape disputate, Manchester United este abia pe locul 6 în clasament. Ocupantele primelor 4 poziții din campionatul englez beneficiază de calificarea în Liga Campionilor, iar United este la 9 puncte distanță de această oportunitate. Trebuie să tragă tare până la finalul sezonului pentru a-și putea câștiga prezența la toamnă în cea mai importantă competiție între cuburi.
Dacă nu vor reuși, sponsorul lor, Adidas, îi va arde serios la bani. Conform noului contract dintre brand și club, britanicii vor fi penalizați cu 12 milioane de euro, în cazul unui potențial eșec.
United încasează de la gigantul german suma de 105 milioane de euro pe an, conform actualului contractului, care va expira în 2025, se arată în raportul financiar al clubului.
Noua înțelegere cu Adidas, care intră în vigoare la anul, se va întinde pe o perioadă de 10 ani și este mult mai drastică. Dacă până acum United nu avea voie să rateze mai mult de 2 prezențe în Liga Campionilor, acum, la prima abatere, vor fi amendați.
Ar fi prima penalizare pe care englezii ar plăti-o, având în vedere că nu a fost niciodată cazul până acum să lipsească din competiție 2 ani la rând.
Britanicii au făcut publică clauza prin care Adidas îi poate amenda grav. „Conform clauzei, se face o reducere de 12 milioane de euro pentru fiecare an fără participare în UEFA Champions League”, se arată în raportul financiar semestrial al clubului de pe Old Trafford.
Manchester United ar putea pierde 120 de milioane de euro, pe durata parteneriatului cu Adidas, în cel mai negru scenariu. Asta doar dacă nu vor fi în stare să se califice niciodată, în cei 10 ani de contract.
În cursa împotriva Tesla, producătorul auto chinez BYD își dezvoltă strategii peste hotare, înregistrând un succes imediat în vânzări, adesea la doar un an de la intrarea pe piață.
Având în vedere tensiunile politice în ceea ce privește exporturile chinezești de vehicule electrice către SUA, compania din Shenzhen mută producția în regiuni percepute ca fiind mai prietenoase. Deja are în construcție fabrici în Thailanda, Brazilia, Indonezia, Ungaria și Uzbekistan.
Luna trecută, administrația Biden a declarat că a început să investigheze dacă mașinile fabricate în China prezintă riscuri pentru securitatea națională și a evocat posibilitatea de a restricționa aceste vehicule. Statele Unite au încercat să sprijine adoptarea mașinilor electrice pe plan intern, dar ratele de vânzări sunt dezamăgitoare. Dimpotrivă, China ajunge treptat la o supraproducție și caută să-și vândă EV-urile în toată lumea.
Vânzări de peste 80 de miliarde de dolari
BYD se mișcă rapid: odată ce va funcționa, fabrica din Thailanda va deservi restul Asiei de Sud-Est. Analiști estimează că piața automobilelor electrice din regiune va crește exponențial, ajungând la vânzări de cel puțin 80 de miliarde de dolari pe an în următorul deceniu.
Unul dintre avantajele BYD față de Tesla este reprezentat de o serie de oferte de preț, precum și de un mix de mașini hibride și alimentate cu baterii. Tesla produce exclusiv modele scumpe, doar full electric. Faptul de a avea opțiuni hibride este benefic pentru piețele emergente, unde infrastructura de încărcare a bateriilor rămâne limitată.
Deși BYD nu defalcă cheltuielile de capital pe țări, a dezvăluit investiții de 81,52 miliarde de yuani (11,33 miliarde de dolari) în primele șase luni din 2023, aproape dublu față de cele 45,94 miliarde de yuani raportate pentru tot anul 2022.
Cap de pod în America de Nord și America Latină
Într-un alt contrast cu modelul de distribuție directă al Tesla, BYD se bazează adesea pe parteneri locali pentru vânzările în țările din afara Chinei. Și are în vizor Mexicul, la granița cu SUA.
“Dacă BYD va ridica o fabrică în Mexic, ar fi un adevărat cap de pod în America de Nord și America Latină” , a declarat recent Bill Russo, fondator și director executiv al firmei de consultanță Automobility, la emisiunea Squawk Box Asia de la CNBC.
Creșterea rapidă a BYD și a altor companii chineze de automobile electrice îi îngrijorează pe alți producători auto.În februarie, Alliance for American Manufacturing a publicat un raport în care avertiza că importurile chinezești cu costuri reduse ar putea fi un „eveniment la nivel de extincție” pentru sectorul auto din SUA și Europa.
Pentru Liz Lee, director asociat la Counterpoint Research, “BYD va cauta mai multe oportunități în străinătate”, în rândul consumatorilor care țin seama de prețul scăzut.
Producția din Ungaria va începe în trei ani, chiar dacă Uniunea Europeană a anunțat o anchetă privind rolul subvențiilor în cazul automobilelor electrice fabricate în China. BYD vinde, de asemenea, mașini în Australia, Orientul Mijlociu și Africa.
Dubla lovitură dată de introducerea normelor de cheltuieli ale UE și de închiderea de către Comisia Europeană a robinetelor cu bani va lăsa o gaură neagră în bugetele țărilor puternic îndatorate.
„Există riscul ca, dacă nu investim suficient, să ne întoarcem în deceniul pierdut al anilor 2010”, a declarat Nils Redeker, de la think tank-ul Institutului Jacques Delors.
După criza din 2009 din zona euro, economiile din Europa de Sud au fost blocate în recesiuni lungi, cu o datorie publică și un șomaj în creștere, pe fondul schimbărilor frecvente de guvern. Economiile cele mai afectate, cum ar fi Grecia, se aflau sub nivelul de dinaintea crizei, după mai mult de un deceniu de reforme dureroase.
Adio, scheme de sprijin!
Comisia va pune capăt în 2026 finanțării post-pandemice. În același timp, guvernele sunt presate să investească în proiecte ecologice și digitale fără acest flux specific de finanțare de la Bruxelles.
Țările cu datorii mari vor fi probabil cele mai afectate de acest șoc. Partidele aflate la guvernare în Franța și Italia – cele mai mari două economii din zona euro după Germania – au motive de îngrijorare. Următoarele alegeri prezidențiale din Franța vor avea loc în aprilie 2027, Emmanuel Macron nu poate candida din nou, iar liderul de extremă dreapta Marine Le Pen câștigă sprijin. Alegerile generale din Italia sunt programate cel târziu la sfârșitul aceluiași an.
În prezent, țările UE depind de o serie de scheme de sprijin și de scutiri menite să atenueze impactul financiar al pandemiei Covid-19, inclusiv de Fondul de redresare și de reziliență (FRR), prin care aceste țări au emis pentru prima dată datorii comune. UE investește în proiecte ecologice și digitale prin intermediul acestui fond dedicat – în valoare de peste 700 de miliarde de euro – care urmează să se epuizeze la sfârșitul anului 2026.
Adio, ajutoare de stat!
În mod similar, înghețarea de către Comisie a normelor stricte privind subvențiile publice, cunoscute sub numele de ajutoare de stat, care oferă țărilor mai bogate un permis de liberă trecere pentru a-și susține industriile strategice, va expira cu un an înainte. „Se profilează o prăpastie fiscală”, a avertizat Lydia Korinek, de la Institute for Future-fit economies.
Reforma recent aprobată a normelor de cheltuieli ale UE, care vizează să ofere mai mult timp țărilor pentru a reduce datoriile, nu reprezintă decât o ușurare temporară pentru economiile în dificultate. Guvernele au convenit să deducă creșterea anuală a ratelor dobânzilor din 2025 până în 2027 din ajustarea fiscală cerută țărilor care depășesc pragul de deficit al UE.
Dar această măsură vine la pachet cu îngrijorarea că, după o procedură de deficit excesiv, statele membre ar putea fi nevoite să adopte reduceri și mai dureroase ale cheltuielilor atunci când vor reveni la cerințele standard.
Pe de altă parte, potențiala revenire a lui Donald Trump la președinția SUA ar putea încuraja țările UE să își majoreze cheltuielile pentru apărare, ceea ce ar crește și mai mult nevoile de finanțare.
Potrivit Conceptului strategic al NATO din ianuarie 2024, Rusia reprezintă cea mai semnificativă amenințare la adresa siguranței aliaților și a stabilității regiunii euro-atlantice.
Dimpotrivă, unele declarații făcute de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Conferința de Securitate de la Munchen, sugerează că „niciun partener NATO nu se află sub amenințarea imediată a Rusiei”.
Backround istoric
Uniunea Sovietică a fost membră a Puterilor Aliate în timpul Primului și celui de-al Doilea Război Mondial, luptând alături de multe dintre viitoarele țări NATO împotriva unor adversari comuni. În perioada postbelică, URSS și aliații occidentali au colaborat în cadrul ONU și al altor organizații internaționale, semnalând un anumit grad de echilibru în probleme globale.
Declanșarea Războiului Rece la sfârșitul anilor 1940 a marcat o schimbare semnificativă în această relație.
Diviziunea ideologică dintre Occidentul capitalist și blocul comunist a dus la formarea NATO în 1949, o alianță militară care inițial avea ca scop descurajarea expansionismului sovietic în Europa.
De-a lungul Războiului Rece, NATO și URSS s-au angajat într-o cursă a înarmării, în războaie prin procură și într-o retorică de confruntare, ambele părți percepând-o pe cealaltă ca pe o amenințare la adresa securității, ideologiei și intereselor lor respective.
Dezgheț și îngheț
Când Războiul Rece s-a încheiat odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, în Occident au existat speranțe de a crea un parteneriat cu o Rusie pe calea reformelor, relatează Modern Diplomacy. Rusia a aderat inițial la Grupul celor opt națiuni industrializate (G8) în 1997, a stabilit Actul fondator NATO-Rusia în același an și Consiliul NATO-Rusia în 2002. Au existat chiar propuneri în cadrul administrațiilor Clinton și Bush de a oferi Rusiei, în cele din urmă, calitatea de membru al NATO.
Dar această perioadă de relativă apropiere a fost de scurtă durată: s-a transformat rapid într-o neîncredere profundă, rivalitate și conflict. Punctele cheie au inclus campaniile NATO în Balcani, războiul Rusia-Georgia din 2008, extinderea alianței în fostele teritorii sovietice, cucerirea rusă a Crimeei(2014) și războiul dintre Rusia și Ucraina în curs de desfășurare din 24 februarie 2022.
Care pe care?
În calitate de putere înarmată nuclear, cu una dintre cele mai mari și mai avansate din punct de vedere tehnologic armate din lume, Rusia reprezintă o potențială amenințare pentru statele membre NATO.
Deși probabilitatea unui conflict nuclear între Rusia și NATO rămâne scăzută, în pofida recentelor avertismente ale lui Vladimir Putin, riscul de escaladare în perioade de criză nu poate fi neglijat.
În 2023, potrivit Statista, în NATO existau peste 3,36 milioane de militari operaționali, în timp ce armata rusă avea 1,33 milioane. NATO deține 20.633 de avioane, față de 4.182 de avioane rusești, și 2.151 de nave militare, față de 598 de nave rusești. Pe de altă parte, cu 12.566 de tancuri principale de luptă față de 12.408, Rusia rămâne mai competitivă.
În comparație cu cele 5.977 de arme nucleare ale Rusiei, totalul armelor nucleare ale SUA, Marii Britanii și Franței a ajuns la 5.943.
Cu toate acestea, scenariul „care pe care” ține mai mult de descurajare. În absența dovezilor unei posibile confruntări directe, relația dintre Rusia și NATO se încadrează în dinamica roller-coaster, fiind influențată de schimbările geopolitice, de acțiunile și interesele liderilor din ambele părți.
Drumul spre nominalizarea Secretarului general NATO este unul accidentat. SUA, Germania, Franța și Regatul Unit sunt considerate în mod tradițional cei mai influenți aliați în procesul de selecție al secretarului general dar acum avem 32 de state cu propriile interese naționale. Spre exemplu Italia dorea în 2021 această poziție.
Federica Mogherini, fost ministru de externe italian și fost șef al politicii externe a UE, și-a exprimat interesul la precedenta prelungire a mandatului lui Stoltemberg, dar nu a avut sprijinul Washingtonului care l-ar fi preferat, la ora aceea, pe Enrico Letta, care a ocupat funcția de prim-ministru italian din aprilie 2013 până în februarie 2014. De asemenea istoria acestor alegeri ne aduce în prim plan pe Grabar-Kitarovic, fost președintă a Croației între anii 2015-2020, care și-a dorit candidatura la poziția de top din NATO. Ea s-a confruntat cu câteva întrebări despre relația cu președintele rus Vladimir Putin în timpul Cupei Mondiale din 2018. Cu toate dimensiunile lor relativ mici, statele baltice se afirmă tot mai mult pe scena europeană și a NATO.
Poziția internațională a Letoniei ar putea primi un nou impuls dacă fostul prim-ministru Krisjanis Karins, care și-a anunțat interesul de a deveni următorul secretar general al NATO, și-ar asuma un rol de conducere în alianță. Sunt multe opțiuni care au ținut, pentru puțin timp, atenția mass-media. Dacă nu ești în atenția presei este greu să crezi că vei reuși. Având în vedere alegerile din UE și SUA programate anul acesta selecția este și mai complicată. O potențială victorie a lui Trump în SUA, al cărui dispreț față de NATO, împreună cu amenințările cu retragerea SUA din Europa, sunt bine-cunoscute și ele creează temeri în occident dar și în est. Având în vedere influența SUA ca deținător permanent al rolului de Comandant Suprem Aliat în Europa (SACEUR), șeful NATO are nevoie de aprobarea Washingtonului și ar trebui să poată echilibra legăturile transatlantice.
În condițiile unui spectru larg de amenințări care se extinde constant și a războiul care continuă să dezvolte pe continentul european, statele membre NATO trebuie să facă o alegere decisivă și foarte dificilă. Ceea ce este sigur până acum este ca Jens Stolteberg va pleca din poziție anul acesta. Și acum după acestă discuție despre candidatul la NATO, să trecem la pozițiile de care vorbeam în UE. Pentru Comisia Europeană analiști spun ca avem o ”cursă cu un singur cal”-Ursula von der Leyen. Principalul ei rival, socialistul Nicolas Schmit, al cărui partid este pe locul doi, a fost descris drept un „soldat bun trimis la război” și este aproape garantat că va pierde cursa. Aceștia vor merge cap la cap în cadrul procesului „Spitzenkandidaten”, în care principalele grupuri politice europene depun un candidat la conducerea Comisiei Europene, puternicul braț executiv al blocului.
Von der Leyen a fost aleasă în mod neașteptat pentru acest rol în 2019, după ce președintele francez Emmanuel Macron a ales-o drept candidatul preferat, în ciuda faptului că nu a candidat ca Spitzenkandidaten. Mișcarea a pus la îndoială credibilitatea procesului, care a fost ocolit în repetate rânduri de liderii UE. Ea va avea nevoie de sprijinul tuturor celor 27 de lideri ai UE și al noului Parlament European pentru a-și asigura rolul. Mai mulți delegați PPE au susținut că această procedură ar fi o simplă „formalitate” și că ea va ajunge necontestată la postul de vârf. Să mai vedem! Echipa ei va fi numită la începutul lunii viitoare, iar von der Leyen își va intensifica campania electorală cu un meniu complet de „interviuri, declarații” „și conferințe de presă”. Von der Leyen este obligată de către Parlament să participe la cel puțin șapte evenimente de campanie, fără a include dezbaterile. Pe măsură ce votul din iunie se apropie, von der Leyen trebuie să jongleze cu cele două roluri de președinte al Comisiei Europene și candidat principal al PPE, construind un firewall între cele două echipe și campanii ale sale pentru a respecta regulile stricte privind campania politică. Dar pentru a atinge pragul de 15 țări pentru o majoritate calificată, ea va avea nevoie de sprijinul a cel puțin încă doi lideri non-PPE.
Cei doi lideri pe al căror sprijin se va baza cel mai probabil von der Leyen pentru a trece peste linie de a obține al doilea mandat sunt Petr Fiala, premierul Cehiei, și Meloni premierul Italiei. Meloni continuă să exercite o influență calmă, dar puternică asupra politicienilor de top din UE. Meloni a zburat în Egipt pentru a fi alături de Ursula von der Leyen, în timp ce semnează un acord privind migrația conform căruia UE va plăti Cairoului până la 7,4 miliarde de euro pentru a susține finanțele guvernamentale și pentru a reduce migrația (deși ministrul egiptean de finanțe a spus o cifră mai mică — între 4,6-5,5 miliarde EUR) scrie Politico. De ce vorbesc despre Meloni ea care nu candidează la nicio poziție? Pentru că este factorul decisiv în noile alegeri europene ale liderilor. Poziția ei față de viitorul președinte american este esențială ca să înțelegem actualitatea europeană. Echipa ei joacă la ambele capete. Pe de o parte, ea face mult pentru a se asigura că acreditările sale pro-Ucraina și pro-NATO sunt în stare bună, inclusiv călătorind la Kiev cu ocazia celei de-a doua aniversări a invaziei Rusiei din februarie și găzduind o reuniune specială a țărilor G7, concentrată pe Ucraina. Pe de altă parte, ea face tot posibilul să îi curteze pe republicanii MAGA.
Meloni construiește legături cu tabăra lui Trump, datorită membrilor partidului ei de extremă dreaptă Frații Italiei din Florida. Deocamdată, Meloni se dovedește deosebit de abilă în tradiția diplomatică italiană de a juca la ambele capete. Ea nu este un nou Orban și nu-l simpatizează pe Macron. Ea a rămas pe drumul ei, suveranist conservator, în timp ce a exercitat o influență tot mai mare asupra politicii UE în ultimii doi ani.
Cu tot tonul forțat optimist al anunțurilor privind creșterea vânzărilor de mașini electrice, ponderea acestora nu a reușit să crească decât cu 1,1% din 2022 până în 2023. Fenomenul a început în luna decembrie a anului trecut, când vânzările în Germania, motorul Europei, s-au prăbușit cu 47,6%, dând semnalul pentru ceea ce va urma. În ce privește ponderea electricelor în totalul autoturismelor din UE, acestea au crescut, din 2021 până în 2022, de exemplu, cu doar 0,43%, ajungând la ”uriașul” procent de 1,19%.
Campaniile agresive și subvențiile generoase ar fi trebuit să conducă la o creștere importantă a mașinilor electrice pe străzile UE. În realitate, însă, doar câteva state foarte dezvoltate au menținut un trend de creștere până când și acesta a intrat în declin. Pentru că vehiculele electrice sunt exagerat de scumpe, tot cei cu venituri foarte mari și le-au putut permite, iar mașinile la care au renunțat aceștia au fost cele mai puțin poluante. Astfel, mașinile vechi nu numai că au continuat să circule, dar s-au și înmulțit, chiar și în țările dezvoltate.
”În decembrie 2023, vânzările de mașini electrice cu baterii noi au scăzut pentru prima dată din aprilie 2020 (în perioada de vârf a pandemiei), cu 16,9%, până la 160.700 de unități. Această scădere poate fi atribuită unei performanțe comparativ robuste în decembrie 2022 și unei scăderi semnificative în Germania (-47,6%), cea mai mare piață pentru această sursă de energie. În ciuda acestui fapt, volumul total pentru întregul an 2023 a depășit 1,5 milioane de unități, cota de piață a mașinilor electrice cu baterii atingând 14,6% în 2023”, se arată într-un raport al ACEA.
Locul 3 în clasament
Și în 2023, la înmatriculările de vehicule noi, benzina a fost, de departe, pe primul loc, cu un procent de 35,3%. Următorul loc a fost ocupat de mașinile hibride electrice, cu 25,8%, iar autoturismele electrice s-au plasat abia pe locul trei, cu 14,6%, la mică distanță de motoarele diesel, care au avut un procent de 13,6%.
Potrivit ACEA, piața auto diesel din UE și-a continuat traiectoria descendentă în decembrie 2023, contractându-se cu 9,1%. Acest declin a fost evident pe mai multe piețe cheie, inclusiv trei dintre cele mai mari: Spania (-26,5%), Franța (-22,2%) și Italia (-19,7%). Cu toate acestea, Germania s-a îndepărtat de această tendință și a avut o creștere de 10,3%. În 2023, vânzările de mașini diesel au ajuns la 1,4 milioane de unități, reprezentând o cotă de piață de 13,6%, în scădere de la 16,4% în 2022. ”În decembrie 2023, piața auto pe benzină din UE a crescut cu 5,1%, datorită contribuțiilor semnificative ale piețelor cheie precum Italia (+24,9%) și Germania (+16,1%). Acest lucru a dus la un total de 3,7 milioane de unități vândute, o creștere cu 10,6% față de anul precedent. În ciuda menținerii liderului cu o cotă de piață de 35,3% pe tot parcursul anului 2023, mașinile pe benzină au înregistrat o ușoară scădere de la 36,4% în 2022”, susține ACEA.
Decarbonizarea transportului, o țintă imposibilă
Un raport al agenției germane de mediu a estimat că Germania va depăși nivelul de emisii stabilit drept obiectiv pentru 2030 prevăzut pentru sectorul transporturilor de Regulamentul privind partajarea eforturilor (stabilit la 85 de milioane de tone de CO₂) cu 41 de milioane de tone de CO₂, și anume cu 50 %, arată Curtea de Conturi Europeană. Conform agenției, stabilirea la -30 %, în loc de -15 %, a obiectivului UE pentru perioada 2025-2029 de reducere a emisiilor de CO₂, în temeiul Regulamentului UE privind emisiile de CO₂ generate de autoturisme, ar ajuta Germania să îndeplinească obiectivul național de reducere a acestor emisii din sectorul transporturilor. În Olanda, opinia autorităților este că țară ar putea să își reducă emisiile de CO₂ din sectorul transporturilor cu 25-46 % în perioada 2019-2030, ceea ce tot nu ar fi suficient pentru a atinge obiectivul de reducere de 55 %.
Serial românesc de acțiune. În vremuri electorale. Cât musca se luptă să supraviețuiască, pariurile curg și casa câștigă, ca întotdeauna. Românilor le plac pariurile. Și miracolele. Deși nu înțeleg sau nu vreau sa o facă. Informez jucătorii că pariurile și miracolele au un centru de comandă. Organizat în sistemul binar. În care 2 este egal cu 10. Dacă nu înțelegeți ce se întâmplă cu comasarea vă explică un elev de clasa a 5-a făcând transformarea din zecimal în binar. Lumea virtuală și AI sunt organizate în sistem binar.
De ceva vreme, în numele stabilității, democrației, salvării planetei, drepturilor omului minoritar și varii subiecte de luptă între muște flămânde după încălzirea globală și lapte produs de vacile care o generează pe aceasta (spun niște specialiști influenceri) suntem sclavii unor știri ,care mai de care mai terifiante. Care ne penetrează spațiul privat cu forța lui 1 si 0 din device-urile ale căror sclavi am devenit.
Musca-n lapte este un serial românesc. Dar ca toate subiectele generate de globalizare și veniturile inventate de goana după fani și copiat scălâmbăieli promite să devină brand național. Vrem o țară ca afară. Costul distrugerilor este pasat generațiilor care vor supraviețui încălzirii globale a burselor din marile capitale ale lumii „libere”.
Toată lumea este în campanii electorale. Evident puterea nu vrea sa părăsească fotoliile călduțe, opoziția încearcă sa le ocupe. Acolo unde sunt dictaturi „democratice” nu se obosesc sa mimeze respectul pentru alteritate. Musca-n lapte și zbaterile ei sunt însă de rasul curcilor democrate. Cele mai evidente derapaje electorale de la valorile democrate sunt în Occident. În numele cordonului sanitar împotriva „extremiștilor” în UE se manifestă tendințe extremiste ale puterii prezente de interzicere ale unor partide. Pe motiv că acestea sunt inamicii democrației. Ca și cum noi, cetățenii cotizanți la salariile „experților” în binele nostru, nu înțelegem de ce muștele băgate în laptele nostru, trebuie salvate cu orice preț în numele diversității vieții pe planetă. Suntem prea analfabeți ca să înțelegem fenomenul. Ei, experții, trebuie să ne salveze de a ne face rău. Zău? Trebuie salvate muștele înaintea oamenilor?
Cum arată musca-n lapte în România? Ca un Barbie de România! Mult roz din împerecherea unui roșu antagonist politic cu un galben și albastru. Culorile naționale primează în politică. Pentru ca muștele politice iubesc românii. Asta zic ei și în democrație funcționează prezumția de nevinovăție. Până ne lămuresc magistrații inamovibili ajungem la alte alegeri cu alte muște în laptele nostru. Dacă o mai fi lapte sau niște lichide prietenoase cu planeta occidentală. Legile electorale sunt precum legile din restaurante. Totul pentru sănătatea noastră. Chiar dacă se aplică doar la frigiderele opoziției. Dubla măsură în toate cele ce sunt și care vor râde mâine la soare. Cine a avut soarele semn electoral? Parcă erau în 46 niște comuniști. Vreo diferență față de activiștii de astăzi care blochează porturile ca să salveze planeta de noii barbari care nu vrem sa fim conduși de Împărații muștelor.
Închei cu cea mai grasă muscă care a căzut în laptele românesc. Cea care se agită cat să îl transforme, laptele, într-un lichid greu de înghițit nu numai pentru români, dar și pentru prietenii noștri de conjunctură economică. Vă las să ghiciți cine. Cei care citesc Național sunt oameni inteligenți.
După doi ani de angajamente verbale din partea membrilor europeni ai NATO de a-și crește drastic sumele alocate pentru apărare, realitățile bugetare încep să se facă simțite.
Un nou studiu realizat de Institutul Ifo din Germania arată că, pentru a-și atinge obiectivul de a cheltui 2% din PIB, membrii europeni ai NATO vor trebui să crească aceste cheltuieli cu 56 de miliarde de euro în fiecare an.
Studiul vine la doar câteva săptămâni după ce Comisia Europeană a aprobat un pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru a susține economia în declin a Ucrainei.
Bate vântul reducerilor prin bugete
O parte semnificativă a deficitului bugetar dintre membrii europeni ai NATO revine celor care sunt cei mai slabi din punct de vedere fiscal. După Germania, cele mai mari deficite au fost de 11 miliarde de euro în Spania, 10,8 miliarde de euro în Italia și 4,6 miliarde de euro în Belgia. Toate aceste trei țări au un raport datorie/PIB de peste 100% din produsul intern brut. Italia se află într-o situație deosebit de dificilă, având cel mai mare deficit bugetar din UE, de 7,2%, iar 9% din buget este utilizat doar pentru plata dobânzilor datorate.
Cu toate acestea, 100 % este doar un titlu arbitrar. O măsură mai bună este un raport datorie/PIB de 60% – reprezintă limita de îndatorare stabilită prin Criteriile de la Maastricht, care stabilesc regulile de bază ale monedei unice din zona euro. Din acest punct de vedere, 13 din cei 27 de membri ai UE – aproape jumătate – depășesc limita.
Prin urmare, nu este surprinzător faptul că studiul german a fost publicat într-un moment în care multe țări europene sunt angajate în ample reduceri bugetare.
UE nu este în război cu Rusia
Problema cu cheltuielile militare este că, dacă nu există un război în care să fie angajată UE, țara care le face nu primește nimic pentru banii săi. Blocul comunitar nu este în război cu Rusia.
Polonia, singura țară europeană care și-a însoțit cu adevărat retorica militaristă cu cheltuieli reale, este un exemplu instructiv. În 2023, cheltuielile militare au depășit cu aproximativ 15 miliarde de euro ținta de 2% din PIB. Cu toate acestea, au fost efectuate într-un moment în care PIB-ul țării creștea cu doar 0,6% pe an, a zecea cea mai mică rată din întreaga Uniune Europeană.
Creșterea lentă a Poloniei nu este cauzată neapărat de cheltuielile militare ridicate, însă banii ar fi putut fi folosiți pentru a promova dezvoltarea (de exemplu, prin construirea de infrastructuri).
Există o întrebare pe care nimeni din Europa nu pare să și-o pună: în secolul XXI, puterea și influența a unei țări vor fi determinate de mărimea armatei sale sau de mărimea economiei sale? O privire aruncată asupra unor statistici sugerează că dimensiunea militară relativă nu este un predictor adecvat al puterii și influenței. China și SUA au armate de top 10 și sunt extrem de influente, dar India, Iran, Coreea de Nord și Pakistan au și ele și sunt mult mai puțin influente.
Europenii nu sunt dispuși să-și sacrifice economiile în sprijinul ucrainenilor
Dezbaterile privind prioritățile de cheltuieli vor fi deosebit de aprinse. Europenii nu sunt dispuși să-și sacrifice o parte din economii pentru a pune banii la bătaie în sprijinul Kievului. PIB-ul Suediei, țară care tocmai a aderat la NATO, s-a contractat cu 0,7% în 2023 – a doua cea mai gravă scădere, după Estonia.
Întrebarea mai mare este dacă toate aceste discuții despre expansiunea militară în Europa reprezintă o strategie serioasă sau doar un entuziasm trecător. Ne amintim cu toții de urgența resimțită de guverne de a face orice – și chiar de a cheltui orice – pentru a lansa programe de vaccinare în urmă cu câțiva ani.
Acest entuziasm a dispărut, lăsând europenii cu o factură împovărătoare care este rareori discutată. Iar continuarea ajutorului pentru Ucraina va goli visteriile europene cu o viteză mai mare decât în timpul pandemiei.
În cele din urmă, războiul ruso-ucrainean nu poate dura la nesfârșit și nu se știe dacă Europa va rămâne angajată în reînarmare, având în vedere problemele economice majore cu care se confruntă.
1. În București, USR are în continuare peste 20%. Iar Clotilde, că ne convine sau nu, are 40%, poate chiar 50% în Sectorul 1, unde PNL și PSD văd că nu se obosesc să-i pună un contracandidat cu notorietate. Sectorul 1 se crede franțuzit. Adică e ca Parisul de acum trei secole, unde erau cei mai mulți șobolani din Europa, iar gentilomii aveau păduchi sub perucile albe.
2. În condițiile astea, cum să vină Piedone cu roaba plină de lopeți la România TV? Fiindcă așa a intrat în studio. Împingea o roabă. E mult spus că o împingea teatral. O împingea ca la brigada artistică, scena părea desprinsă din „Salutări de la Agigea”, un film stupid despre șantieriștii dezghețați (foarte dezghețați, ostentativ dezghețați) de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, care deveneau modele pentru uteciștii entuziaști. Bucureștiul e un oraș fițos, nu merge cu demonstrații din astea pentru bătrânele fără bacalaureat din sectorul 5. În centrul Capitalei, doctoratul se obține mai ușor decât bacalaureatul, iar cucoana care anchetează doctoratele e sub precarul nivel intelectual al celor care au plagiat cu seninătate. Cum să câștigi, Piedone, când vei lua maximum 7% de la Aeroportul Băneasa până la Academia Militară și până la Bucur Obor? Lasă-ne, Piedone! N-ai ce căuta pe Calea Victoriei! Ai mai fost, dar ca bucătar la „Mărul de Aur”. Acolo ar fi trebuit să rămâi. Locul bucătarilor e la bucătărie. Nu la televizor, unde i-au făcut vedete Antena 1 și PRO TV.
3. Eu nu cred că doctorul Cîrstoiu va fi noul primar al Capitalei, dar mi-aș dori să fie, fiindcă deja m-am enervat auzind (și n-au trecut două zile de când s-a vorbit despre canditatura lui) că „am mai avut un doctor care a ajuns primar la București, scutiți-ne!” Și dacă am mai avut, ce? USR e partidul aitiștilor și, la câtă minte au trotinetarii, își imaginează că lumea a început cu ei. Am avut și un aitist șef de Stat, dar pe vremea aia nu i se zicea aitist, ci electrician. Îl chema Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ceferist electrician. Și nu-l socotea nimeni intelectual. Nici n-a fost, îi citise, la pușcărie, doar pe Marx, Engels și Cernisevski. În anii ’40-’50, un electrician era de zece ori mai pregătit decât un aitist de azi. În România de după Al Doilea Război Mondial, aveam mai puțini electricieni și mai puține becuri decât calculatoarele care se găsesc pe toate drumurile din 2000 încoace. Așa că mai subțire! Au ajuns aitiștii să aibă păreri despre medici, chiar așa? Eu am mai scris că, dacă rămânea Ceaușescu la putere, aitiștii de azi ar fi evoluat față de perioada lui Gheorghiu-Dej. Ar fi fost cel mult subingineri.
Sondaj cu rezultate surprinzătoare pentru mulți, date care s-au aflat cu doar câteva luni înainte de alegerile europarlamentare, programate să aibă loc în vara acestui an.
Cum se situează Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partidul condus de către George Simion, în cadrul unei prognoze de dată recentă, realizată la comanda Euractiv?
În vreme ce partidul românesc de extrema dreaptă AUR a trecut pe primul loc în sondaje, AfD-ul german a pierdut teren în favoarea radicalilor de stânga din Alianța Sahara Wagenknecht, conform celei mai noi prognoze Europe Elect întocmită la comanda Euractiv, potrivit stiripesurse.ro.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partidul condus de către George Simion, a apărut în peisajul politic al României abia în 2019. Dar de atunci a crescut consecvent în sondaje, ajungând acum pe primul loc la alegerile europene, cu 12 locuri, estimativ, în Parlamentul European (PE), potrivit aceleiași surse.
Ce se întâmplă cu PSD și PNL
Pe de altă parte, popularitatea coaliției formate din Partidul Social Democrat (PSD, din grupul S&D din PE) și Partidul Național Liberal (PNL, din grupul PPE din PE) de centru-dreapta a continuat să scadă din cauza scandalurilor de corupție.
Se estimează acum că PSD va cădea pe locul doi, cu nouă locuri, urmat de PNL cu opt, notează sursa citată.
Dacă AUR va continua aceeași traiectorie, va ajunge în PE
Dacă Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) va continua pe aceeași traiectorie, va intra în premieră în Parlamentul European. De altfel, Simion a declarat pentru Euractiv că ar dori să adere la grupul ECR [Conservatori și Reformiști – n.trad.], pentru a fi alături de premierul italian Georgia Meloni, pe care el o consideră un model demn de urmat.
ECR va deveni probabil al treilea, al patrulea sau al cincilea grup din PE, fiind într-o cursă extrem de strânsă cu grupul ID [Identitate și Democrație (naționalist/eurosceptic) – n.trad.] și cu grupul liberal Renew.
AUR, în discuție cu politicieni români de stânga și centru-dreapta
Mai mult, Simion a declarat că AUR e în discuție cu numeroși politicieni români de stânga și centru-dreapta, cum ar fi parlamentari și primari, care ar vrea să adere la partid, ceea ce i-ar cimenta dominația în peisajul politic.
Cu un scor atât de ridicat, AUR se gândește acum să participe la guvernare, iar Simion nu ascunde faptul că e pregătit să zdruncine PE și să se lupte cu „birocrații” Comisiei.
Ce se întâmplă în Germania
În Germania noul partid de stânga scindat din tradiționalul Die Linke, Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), își atrage simpatizanți din baza electorală a AfD, de extrema dreaptă. Ultimele sondaje arată că cele două partide evoluează într-o manieră invers proporțională: când unul crește, celălalt automat descrește.
Dacă AfD dominase sondajele luni la rând, după apariția BSW el a scăzut de la 22 de locuri în ianuarie la 16 acum. În ianuarie, BSW era cotată cu trei locuri, dar acum a ajuns tocmai la opt.
Informații de ultim moment apar pe fondul discuțiilor avute marți, la Palatul Victoria, de către liderii Coaliției, în legătură cu propunerea de candidat PSD-PNL pentru Primăria Capitalei.
La ședința de la sediul Guvernului a participat și medicul Cătălin Cîrstoiu, despre care s-a aflat că va fi propus candidat unic al Coaliției în cursa pentru Primăria București.
Șefi de campanie pentru Cîrstoiu?
Astfel, potrivit unor surse, Gabrielei Firea și lui Sebastian Burduja li s-ar fi propus în cadrul acestor discuții să fie şefii de campanie pentru medicul Cătălin Cîrstoiu, candidatul comun al Coaliției pentru Primăria Generală.
Numele lui Firea și Burduja fuseseră, până de curând, „în cărți” pentru o eventuală candidatură la Primăria Capitalei, în cazul în care cele două partide – PSD și PNL – nu ar fi mers pe varianta unui candidat comun, care să fie susținut de ambele formațiuni politice care formează actuala coaliție de guvernare.
Cum s-a stabilit, însă, de la nivelul Coaliției ca să fie propus în cursa electorală din această vară, pentru Primăria Capitalei, medicul Cîrstoiu, cei doi nu „prind” șansa de a intra în lupta pentru fotoliul de primar general.
În schimb, lui Firea și lui Burduja li s-ar fi propus, potrivit unor surse, să fie șefii de campanie ai candidatului unic, Cătălin Cîrstoiu. Astfel că senatoarea PSD ar urma să fie unul dintre șefii de campanie pentru alegerile locale din iunie, împreună cu Sebastian Burduja, în calitatea lor de șefi ai organizațiilor de București ale PSD și, respectiv, PNL.
Informații de ultimă oră în cazul Cherecheș. Fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, va fi adus marți, 19 martie, în România.
Fostul primar Cherecheș va fi adus în țară sub escorta poliției. Cătălin Cherecheş este deja în drum spre România, după ce a părăsit penitenciarul din Munchen, anunță Antena3.
O escortă a Poliției române a plecat deja după Cherecheș, în Germania. Se pare că acesta va fi adus în țară, cu mașina, chiar prin Vama Nădlac.
După aducerea în țară, fostul primar Cherecheș ar putea să fie încarcerat la Penitenciarul Rahova. Fostul edil din Baia Mare a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru luare de mită.
Cătălin Cherecheş – la acel moment primar al orașului Baia Mare – a fost condamnat, pe 24 noiembrie 2023, de judecătorii Curţii de Apel Cluj, la 5 ani de închisoare cu executare. Cu doar câteva ore de pronunţarea sentinţei definitive, acesta a fugit din ţară. Ulterior, a fost prins de poliţiştii germani în Augsburg.
Se așteaptă anunțul oficial, dar până ca reprezentanții Coaliției să iasă și să facă publică vestea că PSD și PNL au decis să meargă cu un candidat comun la alegerile pentru Primăria Capitalei, și anume cu medicul Cătălin Cîrstoiu, au avut loc noi discuții.
Și cum s-a vehiculat ipoteza că Gabriela Firea ar putea demisiona din PSD, ba chiar că ar lua în calcul o eventuală candidatură independentă la Primăria Capitalei, după ce a „ratat” nominalizarea partidului din care face parte, pentru cursa electorală din vară, pentru fotoliul de primar general, o voce cunoscută din Partidul Social Democrat a venit cu precizări de ultimă oră.
Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, exclude scenariul unei plecări a Gabrielei Firea din partid. Dar și pe cel al unei eventuale candidaturi independente a acesteia la Primăria Capitalei, după ce social-democrații au decis să aibă un candidat comun cu liberalii la alegerile pentru Primăria Capitalei – propunerea Coaliției fiind medicul Cătălin Cîrstoiu.
Mai mult, Firea ar urma să se implice în ceea ce va fi echipa de campanie a candidatului unic al Coaliției. Rămâne de văzut dacă fosta șefă de la Primăria Capitalei va și accepta să fie în spatele unui candidat unic susținut de PSD și PNL.
Romașcanu: Decizia de a merge cu un candidat unic, pragmatică
„Întotdeauna Gabriela Firea a fost candidatul PSD. Între timp lucrurile s-au complicat prin apariția pe scena politică a noi candidați, prin construcția pe care am făcut-o împreună cu PNL și cifrele arătau că nu exista tracțiune din partea unui candidat PSD pentru electoratul liberal și invers și în consecință decizia de a merge cu un candidat unic este o decizie pragmatică, este o decizie asumată pentru că această coaliție trebuie să vină cu o alternativă la Nicușor Dan și a modului dezastruos de a conduce primăria”, a spus Lucian Romașcanu, marți, 19 martie, într-o intervenție la postul B1 TV.
Purtătorul de cuvânt al PSD a descris-o pe Firea – șefa Organizației PSD București – drept „un om de echipă”, spunând că nu se pune problema unei demisii a acesteia.
„Discuțiile au fost, au început azi dimineață la 8.30, s-a prezentat varianta, și echipa PSD, și echipa PNL au înțeles care este justificarea acestui pas. Gabriela Firea este un om de echipă și va merge în echipă în continuare, nu se pune problema unei demisii sau unei acțiuni de altă natură. Suntem în situația în care acum avem un candidat.
După prezentarea candidatului unic și ulterior a listei de candidați la sectoare, sondajele vor arăta cu totul altfel și peisajul politic din București va fi în favoarea coaliției”, a mai declarat Romașcanu.