Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, „Legea 2 Mai”. A primit acest nume în urma accidentului pe care Vlad Pascu l-a provocat în localitatea cu pricina, unde a ucis doi tineri.
Şoferul vinovat se afla sub influenţa drogurilor.
Ce prevede „Legea 2 Mai”
Legea promulgată miercuri de Klaus Iohannis prevede că persoanele condamnate pentru trafic de droguri de mare risc merg obligatoriu la închisoare, neputând primi pedepse cu suspendare.
Pe 20 noiembrie 2023, Senatul a adoptat proiectul, în calitate de prim for sesizat, iar votul final al Camerei Deputaţilor a fost dat pe 5 martie. Miercuri, 20 martie, legea a fost promulgată de Klaus Iohannis, a anunțat Administrația Prezidențială într-un comunicat de presă.
Cum vor fi pedepsiţi traficanţii de droguri?
În baza legii, persoanele găsite vinovate pentru trafic de droguri de mare risc nu mai pot primi închisoare cu suspendare.
„Nu poţi să vinzi heroină sau cocaină, să distrugi vieţi, şi după să umbli liber pe străzi. Locul traficanţilor este la închisoare.
Nu mai avem voie să asistăm la încă o tragedie ca cea de la 2 Mai. Să fie clar – avem nevoie de legi de partea victimelor, pentru că trebuie să ne protejăm tinerii de traficul de droguri”, declara ministra Justiției, Alina Gorghiu, după ce legea a trecut de Parlament.
De asemenea, legea promulgată prevede că efectuarea de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi este pedepsită cu închisoare de la trei la 10 ani.
Acțiunile companiei au scăzut brusc miercuri și au scăzut cu peste o treime în ultimele 12 luni. Înainte de o redresare rapidă, concurenții LVMH și Richemont au coborât cu 3 procente, iar Prada cu 11 procente.
Asistăm la desfășurări tot mai dese ale marinei militare europene pentru a securiza căile navigabile contestate și pentru a recupera respectul pentru libera navigație și pentru regulile globale.
„Chiar și în condițiile în care războiul terestru major din Ucraina intră în al treilea an, Europa devine din ce în ce mai serioasă în ceea ce privește rolul mai important în securitatea Indo-Pacific”, relatează Foreign Policy. „Are atât o strategie indo-pacifică, cât și o nouă strategie de securitate maritimă care pune un accent reînnoit pe această regiune”.
Dar experții din industria de apărare spun că dronele reprezintă vârful aisbergului atunci când vine vorba de modul în care armatele vor lupta în viitor.
Nici nu e de mirare că un număr tot mai mare de giganți financiari se retrag de la acțiunile de combatere a schimbărilor climatice.
Separat, grupul Net Zero pentru asigurători a suferit un asemenea exod de membri încât unii au crezut că se va prăbuși.
Tariful pentru ridicarea gunoiului a explodat pur și simplu, astfel că pentru cei care locuiesc la bloc, acesta a ajuns la 26 de lei de persoană. Reprezentanții asociațiilor de proprietari ne spun că facturile care vin la asociații pentru ridicarea deșeurilor menajere le depășesc ca valoare pe cele pentru consumul de gaze și pe cele de la apă rece și canalizare, ceea ce este absurd.
Comentariile lui Armin Papperger vin în contextul în care capitalele UE sporesc cheltuielile militare, pe fondul temerilor tot mai mari legate de amenințarea Rusiei asupra continentului, și încearcă să abordeze limitările de lungă durată ale sistemelor de apărare existente.
Iron Dome are o rază de acțiune de până la 70 km și a fost folosit de Israel din 2011 pentru a intercepta rachete. Analiștii au considerat că este improbabil de protejat o mare parte din Europa continentală cu un sistem similar, însă țările UE au investit într-o serie de tehnologii de apărare aeriană.
În februarie, Rheinmetall a vândut forțelor armate germane, pentru 600 de milioane de euro, sistemul său de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune Skyranger 30, despre care a afirmat că ar putea fi utilizat, printre altele, împotriva dronelor.
Cel puțin nouă rafinării importante au fost atacate cu succes în acest an, ceea ce, potrivit unor estimări, a dus la deconectarea a 11% din capacitatea totală a Rusiei.
Dronele au trebuit să fie proiectate pentru a depăși capacitățile sofisticate de bruiaj ale Rusiei, folosind navigația în teren sau poziționarea vizuală care nu necesită comunicații electronice după lansare.
De fapt, mai multe țări NATO, inclusiv SUA, Germania și Marea Britanie, s-au grăbit să excludă această ipoteză. „Calea spre victorie” este furnizarea de ajutor militar „pentru ca trupele ucrainene să aibă armele și munițiile de care au nevoie pentru a se apăra”, se arată într-un comunicat al Casei Albe.
În mod analog, cancelarul german Olaf Scholz, purtătorul de cuvânt al premierului britanic Rishi Sunak și biroul premierului italian Giorgia Meloni au reiterat angajamentul convenit de a sprijini Ucraina, fără a include prezența de trupe ale statelor europene sau NATO pe teritoriul ucrainean.
„Astăzi am convenit asupra unei serii de priorități, inclusiv achiziționarea imediată a și mai multor arme pentru Ucraina pe întreaga piață mondială”, a anunțat Scholz la finalul unei reuniuni la nivel înalt, care a avut loc la 15 martie, cu președintele francez și premierul polonez Donald Tusk.
Pentru alte naționale nu ar fi o problemă așa mare, dar jucătorii României au mare nevoie de meciuri în picioare.
Fostul tehnician al lui Napoli a stat de vorbă cu presa înaintea meciurilor cu Venezuela și Ecuador din runda de amicale organizată înaintea Campionatului European 2024 din Germania.
