Fostul candidat la prezidențiale a ajuns miercuri, 2 iulie, la IPJ Ilfov, pentru a semna controlul judiciar. Călin Georgescu a făcut o scurtă declarație în fața presei. În cursul după-amiezii, s-a aflat că a fost trimis în judecată de către un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ).

UPDATE 15.53. Informații de ultimă oră indică faptul că fostul candidat la alegerile pentru fotoliul de la Cotroceni, Călin Georgescu, a fost trimis în judecată.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a transmis instanței de judecată – mai precis Judecătoriei Sectorului 1 – rechizitoriul prin care Georgescu este inculpat în dosarul în care este acuzat de propagandă legionară.

Ministerul public a anunțat în urmă cu scurt timp faptul că procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată a unui inculpat, aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar,

„sub aspectul săvârșirii infracțiunii de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (5 acte materiale), faptă prevăzută de art. 5 din O.U.G. 31/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal”.

După cum se poate observa în cele ce urmează, numele lui Călin Georgescu nu apare trecut negru pe alb în acest comunicat.

Redăm în cele ce urmează, integral, comunicatul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

„Trimitere în judecată pentru promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război

Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată a unui inculpat, aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (5 acte materiale), faptă prevăzută de art. 5 din O.U.G. 31/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.

Din rechizitoriul întocmit în cauză a rezultat următoarea situație de fapt:

În perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, la diferite intervale de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, la momentele temporale 16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 02 octombrie 2021, 01 septembrie 2024 și 16 mai 2025, inculpatul a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii și doctrine fasciste, legionare și xenofobe, precum:

• mobilizarea în masă a națiunii în vederea regenerării și renașterii acesteia prin palingeneză – crearea omului nou, sub cupola misticismului creștin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente;
• necesitatea emergenței unui lider carismatic, predestinat și autoritar, apt să pună în operă acest proces;
• glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situația prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnității comunității naționale și de plasarea acesteia în sfera statutului de victimă, ca urmare a acțiunilor unor inamici ai statului, artificial identificați sub forma unor actori statali externi,
• ultranaționalismul populist având la bază un nucleu mitic creștin;
• cultul mareșalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiind persoana acestuia, prezentându-l drept erou național și reproducând, prin imitație, aproape până la identitate, nu doar cuvintele, ci și gesturile și tonul vocii sale și efectuând salutul legionar cu ocazia unui discurs susținut în fața unei mulțimi de protestatari la adresa restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la data de 02 octombrie 2021.

În mod concret, s-a reținut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvența sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmații cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța ș.a.

Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Sectorului 1 București, instanță competentă să judece cauza în fond.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăţie.”

Știre inițială:

Cum s-a întâmplat de fiecare dată când a ajuns să semneze controlul judiciar, și de această dată Georgescu a fost întâmpinat de zeci de simpatizanți. Oamenii au scandat „Călin Georgescu președinte!”, „Călin, te iubim!”, și ­„Libertate!”.

Georgescu a făcut câteva declarații în fața presei, susținând, între altele, că „puterea colonială franceză va părăsi România”. Fostul candidat la prezidențiale a făcut referire și la actualul lider de la Casa Albă, Donald Trump. Și a susținut că Statele Unite „vor fi partenerii loiali ai României pe termen foarte lung”.

Georgescu: „România este condusă astăzi de patocrație”

„Un tron fără compasiune și fără iubire de oameni este doar un scaun gol. România este condusă astăzi de patocrație.

Dar, foarte curând, puterea colonială franceză va părăsi România, iar Statele Unite ale Americii și președintele Donald Trump, ca un mare lider mondial ce este, vor fi partenerii loiali ai României pe termen foarte lung”, a declarat Călin Georgescu, până să plece de la sediul IPJ Ilfov.

Toate aceste lucruri se vor întâmpla, a susținut acesta, „prin hotărârea și determinarea poporului român”.

Citiți și: România, colonie cu acte-n regulă. Țara noastră, deciziile lor!

Macron a câștigat alegerile! România, colonia DGSE

În noianul de acțiuni corporatiste care au ocolit conceptul de bază al Aviației “Safety first” (Siguranța înainte de orice) și care au condus la catastrofe precum cele cu avioanele Boeing 737 MAX, și nu numai, iată că apare și o luminiță la capătul tunelului. Potențialul unei catastrofe nu poate fi subestimat dar poate fi redus prin măsuri de siguranță, care măsuri, însă, costă, și nu puțin!

Prima ușă

În urma catastrofelor petrecute în America în fatidica ei zi de 11 septembrie 2001 s-au luat mai multe măsuri imediate de creștere a siguranței și securității zborului printre care introducerea ușii blindate de acces în cockpitul avioanelor. Trebuie să știm cu toții că în acest moment cabina de pilotaj este bine protejată, cu o ușă antiglonț și antigrenade care opresc accesul potențialilor teroriști folosind un sistem de închidere și zăvorâre care poate fi deblocat doar din interior, ceea ce face cabina de pilotaj și mai sigură. Chiar și codurile de acces de urgență introduse în exterior pot fi anulate de piloți, în cazul în care o însoțitoare de bord este forțată sub constrângere să solicite acces de urgență astfel încât ar părea ca această ușă ar fi suficientă pentru prevenirea oricărei „încălcări nefaste” ale regulilor de acces în cabina de pilotaj, așa după cum le cataloghează FAA.

A doua ușă

Necesitatea apariției unei a doua uși de securitate a plecat de la incidentul de securitate petrecut în la bordul unui avion al companiei americane JetBlue care zbura pe ruta Boston – San Juan când un pasager violent a dat navala efectiv spre cabina de pilotaj, strigând în limbile spaniolă și arabă că vrea să fie împușcat. Exact în momentul în care acest individ periculos se îndrepta în fugă pe culoar spre cockpit, unul dintre piloți a deschis ușa dorind să iasă pentru a merge la toaletă. Posibilul dezastru a fost evitat doar pentru ca o însoțitoare de bord cu reacții rapide a ieșit în fața atacatorului și a reușit pe moment să il împingă înapoi pe acesta și apoi să încerce să îl imobilizeze.

Însoțitorul de bord respectiv a fost ulterior strangulat și lovit cu piciorul în piept în timp ce încerca să-l imobilizeze pe pasager, fiind necesare două perechi de manșete flexibile și cel puțin șase extensii de centuri de siguranță, precum și de cravata unuia dintre însoțitorii de bord pentru a il imobiliza cu succes pe pasagerul violent și agresiv. Sindicatele pilotilor americani consternați de petrecerea și gravitatea acestui caz au reacționat imediat arătând ca dacă industria aviatică ar fi ascultat apelurile lor de zeci de ani pentru o mai mare securitate în cabina de pilotaj, nu ar fi existat nicio șansă ca acest pasager să poată intra în cockpit. Ca atare cererea pilotilor americani de introducere a acestei a două uși de siguranță a fost agreată de către Congresul SUA. Mai mult decât atât, deși ideea nu este nouă, ca răspuns la tragicul accident al Germanwings din 2015, o companie aeriană a contactat anchetatorii francezi ai accidentelor cu informații despre o barieră secundară în cabina de pilotaj pe care au folosit-o pe aeronava lor Airbus A320 dar care nu există montată pe avionul prăbușit.