Israelul avansează cu Operațiunea ”Carele lui Ghedeon”, cea mai ambițioasă campanie militară în Fâșia Gaza de la începutul războiului.
Asaltul, lansat cu scopul declarat de a elimina infrastructura militară a Hamas și de a asigura returnarea ostaticilor săi, vine după luni de armistițiu fragil, negocieri eșuate și frustrare crescândă.
Încetarea focului din ianuarie nu a adus nici pace, nici responsabilitate – doar o pauză care a permis Hamas să se regrupeze, notează The Spectator. De data aceasta, Israelul pare hotărât să nu facă aceeași greșeală.
Ofensiva este feroce și amplă, vizând ultimele bastioane ale Hamas, inclusiv rețelele dense de tuneluri și pozițiile urbane integrate care au complicat mult timp desfășurarea IDF.
Eyal Zamir, șeful Statului Major, a descris campania drept un „război multisectorial” pe care Israelul nu l-a ales, ci în care a fost forțat să intre în „ziua neagră de 7 octombrie”.
Din punct de vedere strategic, această fază a războiului reflectă o doctrină recalibrată. Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și cu o schimbare a poziției Washingtonului, Israelul se confruntă acum cu mai puține constrângeri.
Operațiunea este, în esență, un pariu: o ultimă încercare de a rupe controlul Hamas asupra Gazei, chiar cu prețul reproșurilor internaționale. Rămâne de văzut dacă acest pariu va da roade, dar este evident că statul ebraic consideră că nu există nicio alternativă viabilă.
Descrierea ofensivei de către ministrul de externe britanic David Lammy ca fiind „nejustificată din punct de vedere moral” face ecou sentimentelor care sunt acum comune în toate capitalele europene.
Cu toate acestea, lauda deschisă a Hamas la adresa Regatului Unit, Franței și Canadei ca răspuns la aceste critici ar trebui să le dea de gândit.
Atunci când condamnarea este sărbătorită de un grup terorist care preia, torturează și înfometează ostatici, își folosește proprii civili drept scuturi, depozitează rachete în școli și construiește centre de comandă sub spitale, calculul politic ar trebui reevaluat.
O mare parte din indignarea actuală își are rădăcinile în preocuparea legitimă pentru suferința civililor. Însă o examinare mai atentă arată că multe dintre afirmațiile care stau la baza acestei relatări sunt fie neverificabile, fie exagerate, fie provin de la organizații cu credibilitate compromisă.
Rapoartele ONU au eliminat aproape complet Hamas drept forță combatantă în conflict, menționând tacticile sale doar în treacăt, dacă nu chiar deloc. Un raport recent al Henry Jackson Society umple acest gol, documentând în detaliu încorporarea deliberată de către Hamas a mijloacelor militare în zone civile – o strategie recunoscută de mult timp de liderii SUA și UE și chiar de către oficialii Hamas.
Până în anii ’90, proiectul s-a prăbușit într-un eșec jenant, de la sfârșitul urbanismului modernist la prăbușirea Zidului Berlinului. Într-o analiză publicată în UnHerd, scriitorul Ewan Morrison susține că rezultatele experimentelor secolului XX au fost stagnarea, foametea, gulagurile, cenzura și eugenetica.
Nu spunem că SUA nu îl vor recunoaște pe Nicușor Dan drept președinte. Încă. Totuși, mișcările care au avut loc imediat după scrutinul de duminică ridică serioase semne de întrebare. Tăcerea nu înseamnă întotdeauna nepăsare. Uneori, e un avertisment.
Într-un raport de monitorizare privind evoluțiile cheie de pe piețele energetice din UE în 2024, Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) a avertizat că, anul trecut, condițiile 
Ultima picătură a fost eșecul categoric, 1-4 pe teren propriu cu CFR Cluj, o înfrângere umilitoare pentru întreaga suflare „alb-vișinie”.
După două ore de discuții cu Putin, Trump a declarat pe rețelele sociale că Ucraina și Rusia vor „începe imediat negocierile” pentru o încetare a focului – dar posibil fără SUA. Potrivit Bloomberg, nu a existat nicio amenințare cu sancțiuni, nicio solicitare pentru un calendar și nicio presiune asupra liderului rus.
Re-liberalizarea pieței energiei anunțată de la 1 iulie 2025 dă fiori până și statului român. Pe fondul unor prețuri deja în topul celor mai mari din UE și al unui deficit major de energie, facturile vor exploda, atât pentru populație, cât și pentru agenții economici. Ca să evite deconectarea de la rețea pentru neplată, statul vrea să salveze măcar instituțiile publice, prin achiziția unor cantități angro, în încercarea disperată de a reduce prețurile.
Între 6 și 10 mai, cele două puteri nucleare s-au aflat în pragul unui nou război, declanșând cea mai gravă confruntare militară din 1999, până la încetarea focului anunțată spre surprinderea tuturor de Donald Trump.
Dolarul a fost supus unei noi presiuni după ce agenția Moody’s a redus cu o treaptă ratingul suveran al Statelor Unite. Investitorii consideră că moneda își pierde din strălucire, potrivit Reuters. „Există suficient loc pentru o depreciere suplimentară, pur și simplu din perspectiva evaluării”, a declarat George Vessey, strateg șef în domeniul valutar și macroeconomic la firma de plăți Convera.
Acele voci de dreapta care au speculat ani de zile cu privire la starea de sănătate precară a lui Biden – deseori catalogate drept teoreticieni ai conspirației – se află acum în situația de a fi parțial îndreptățite.