Nivelul ridicat al datoriei publice devine un punct de presiune pentru marile economii, iar investitorii în obligațiuni au în vizor pe cei care nu fac suficient pentru a-și îmbunătăți finanțele.
Decizia Moody’s de a retrage Statelor Unite ultimul rating de credit triplu A luna trecută și cererea slabă pentru licitațiile japoneze îndreaptă atenția către două dintre cele mai mari economii ale lumii, informează Reuters. O criză a datoriilor poate să nu fie scenariul de bază, dar semnalele de alarmă sunt din ce în ce mai puternice.
SUA au ajuns pe primul loc în topul îngrijorărilor după o vânzare puternică de obligațiuni în aprilie. Proiectul de lege al președintelui Donald Trump privind impozitele și cheltuielile, ar putea adăuga aproximativ 3 300 de miliarde de dolari la datorie până în 2034, potrivit think tank-ului nepartizan Committee for a Responsible Federal Budget.
Decizia Moody’s este o altă lovitură, în timp ce directorul general al JP Morgan, Jamie Dimon, avertizează cu privire la o „fisură pe piața obligațiunilor”, parțial din cauza cheltuielilor excesive.
Datoria publică a Japoniei este cea mai mare dintre economiile dezvoltate. Randamentele obligațiunilor cu scadență mai lungă au atins niveluri record în luna mai, după ce o vânzare de obligațiuni pe 20 de ani s-a soldat cu cel mai slab rezultat al licitației din 2012, punând la îndoială cererea.
Costurile împrumuturilor pe 30 de ani au crescut cu 60 de puncte de bază în ultimele trei luni, chiar mai rapid decât în SUA. Prim-ministrul Shigeru Ishiba se confruntă cu presiuni pentru reducerea cheltuielilor și impozitelor.
Marea Britanie, cu o datorie de aproape 100 % din PIB, rămâne vulnerabilă la vânzările globale de obligațiuni, chiar dacă insistă asupra disciplinei fiscale.
Revizuirea cheltuielilor multianuale a ministrului de finanțe Rachel Reeves ar putea fi următorul test pentru singura economie G7 cu costuri de împrumut pe 30 de ani de peste 5%. Guvernul pare pregătit să cheltuiască mai mult pentru apărare și sănătate, printre altele, a declarat Jane Foley, strateg la Rabobank, chiar dacă se angajează să nu majoreze impozitele.
În Franța, premierul Francois Bayrou intenționează să anunțe o foaie de parcurs de patru ani pentru reducerea deficitului în luna iulie, ceea ce ar putea pregăti terenul pentru un război bugetar în parlament.
„Franța nu a înregistrat nicio îmbunătățire în ceea ce privește datoria de la criza Covid”, susține Eliezer Ben Zimra, administrator al fondului cu venit fix Carmignac.
Sondajul Eurocities Pulse – Mayors Survey din acest an, realizat în primăvară și împărtășit exclusiv cu Politico, a chestionat 86 de lideri municipali din 26 de țări europene.
La summitul B9 de la Vilnius, Nicușor Dan a fost, din nou, impecabil la capitolul „livrat lozinci goale”: „Poporul ucrainean continuă să dea dovadă de mare curaj apărând valorile noastre comune. O pace justă şi durabilă poate fi obţinută doar dând dovadă de forţă. România va continua să fie alături de Ucraina (…) Sunt mulțumit că toți participanții au fost de acord că trebuie să continuăm să susținem Ucraina”. În patru fraze, a folosit de trei ori cuvântul „Ucraina” și o singură dată și-a amintit de România.
UE a rămas și în 2024 cel mai mare importator de gaze lichefiate rusești, se arată într-un raport al Agenției UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER). Anul trecut, statele membre ale UE au importat cu 3,9 miliarde de metri cubi mai mult GNL rusesc decât în 2023, creșterea fiind în mare parte absorbită de Franța, care este acum principalul importator de GNL rusesc din UE, urmată de Spania și Belgia. Împreună, aceste trei state membre au reprezentat 85% din cele 21,3 miliarde de metri cubi importate din Rusia în 2024.
Una dintre companiile aflate în avangarda acestei revoluții este Re.Spo Vision, o firmă cu sediul la Varșovia, specializată în extragerea de date sportive cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială. Printre planurile sale de viitor se numără impulsionarea fotbalului feminin și recucerirea interesului generației tinere, spune cofondatorul Pawel Osterreicher.
Teama de inflație, de sărăcie și de necunoscut se amestecă cu dezinformarea răspândită pe rețelele de socializare, care urmărește să întoarcă oamenii împotriva monedei euro, notează AP. Nemulțumirea se combină cu creșterea sprijinului pentru partidele populiste și anti-UE în întreaga Europă, exploatat de politicienii naționaliști și pro-ruși.
Termenii, prezentați oficial în cadrul discuțiilor de luni, au evidențiat refuzul Moscovei de a face un compromis în obiectivele de război de lungă durată, în ciuda apelurilor lui Donald Trump de a opri „baia de sânge” din Ucraina, notează Reuters. Ucraina a respins în repetate rânduri condițiile Rusiei, considerându-le echivalente cu o capitulare.
Potrivit Reuters, strategia comercială agresivă a președintelui 
Până în prezent, au existat puține semne de progres cu oricare dintre cei doi mari parteneri comerciali ai Americii, relatează Bloomberg. În ultimele zile, calea de urmat nu a făcut decât să devină mai complicată, Trump angajându-se din nou în confruntări și declarații care au alimentat tensiunile.
