Acasă Blog Pagina 140

Furtul tezaurului dacic/Ministrul Culturii i-a cerut demisia directorului MNIR: „A refuzat”. Ce urmează/Polițiștii români, ținuți la distanță de cei olandezi în anchetă?

4

Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a anunțat marți, într-o conferință de presă, că a cerut demisia de onoare directorului MNIR (Muzeul Naţional de Istorie a României), Ernest Oberländer-Târnoveanu, iar acesta a refuzat.

„Am procedat la renunțarea contractului de management. Conform prevederilor aplicabile, art. 12, va fi un termen de 15 zile de preaviz. Deci, dacă dânsul nu a dorit să-și depună demisia de onoare, vom respecta acest termen de preaviz.

Am înaintat documentele către MNIR. Va fi această perioadă în care dânsul va trebui să-și facă și treaba de inventar și după 15 zile vom vedea persoana care va coordona activitatea în această perioadă de delicată, o perioadă de interimar”, a declarat Intotero.

De altfel, la începutul ședinței de Guvern de marți, 28 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu s-a declarat „revoltat” că „obiecte inestimabile din tezaurul României au fost furate dintr-un muzeu din Olanda unde nu existau agenți de pază”. „Dacă s-ar fi întâmplat în România acest lucru, eram cu toții făcuți praf, și românii și România și statul român, în mod firesc. Îi cer ministrului justiției să analizeze cu cei mai buni experți contractul cu muzeul olandez și să cerem daune fără precedent”, a mai declarat Ciolacu.

Totodată, premierul i-a cerut în aceeași ședință de Guvern ministrului Culturii, Natalia Intotero, „să ia chiar azi măsuri dure, inclusiv demiteri dacă e cazul, în cadrul instituțiilor responsabile de acest contract. Cred că opinia publică este îndreptățită să aștepte așa ceva într-un asemenea caz”.

Ancheta tezaurului furat/Surse: Olanda a refuzat cooperarea cu polițiștii români

Pe de altă parte, apare o informație, pe surse, în contextul în care autoritățile române continuă eforturile pentru găsirea tezaurului dacic furat de la muzeul din Drents, Olanda, la data de 25 ianuarie.

În acest sens, reprezentanți ai Parchetului General au plecat la Parchetul General de la Haga pentru a adresa problema furtului artefactelor dacice de la muzeul Drents și a clarifica aspecte esențiale, ce țin de investigația în curs, potrivit gandul.ro.

Surse judiciare au dezvăluit pentru Gândul că Poliția Română mobilizase specialiștii criminaliști în arme și explozivi pentru a-i trimite în Olanda, precum și experți din cadrul Institutului Național de Criminalistică. Doar că li s-ar fi spus că vor fi anunțați dacă va fi nevoie de ajutorul lor în anchetă.

„Deși polițiștii erau în blockstart pentru a se alătura omologilor din Olanda, ca să participe la anchetă, poliția olandeză a răspuns că deocamdată nu e cazul și că îi vor anunța dacă e nevoie”, au declarat sursele judiciare.

Ciolacu: Statul olandez are toată răspunderea acestei situații

De altfel, premierul Ciolacu mai anunțase, marți, la începutul ședinței de Guvern că România poate ajuta cu investigatori. Și că, în funcție de cooperarea cu autoritățile olandeze, nu exclude nici varianta de a se apela la firme internaționale specializate în recuperarea obiectelor de artă furate.

„Am transmis autorităților olandeze un mesaj ferm că pentru noi este vital ca ancheta să ducă la prinderea hoților și recuperarea integrală a comorilor dacice. Statul olandez are toată răspunderea acestei situații. Vrem și putem ajuta cu investigatori români, Ministerul de Interne și dl. ministru Predoiu sunt pregătiți.

(…)

Sper ca aceste comori naționale să fie recuperate, de aceea trebuie să facem tot ce depinde de noi să mărim șansele găsirii lor. În funcție de cooperarea cu autoritățile olandeze, nu exclud nici să apelăm la firme internaționale specializate în recuperarea obiectelor de artă furate. Și nici să anunțăm o recompensă pe măsura valorii uriașe pe care aceste obiecte o au pentru poporul român și identitatea noastră națională”, a mai declarat Marcel Ciolacu, în startul ședinței de marți a Executivului pe care-l conduce.

Nu au găsit bani pentru hangare. Elicoptere de peste 200 milioane de euro ale MAI, distruse de intemperii și șocuri mecanice

Strategia pentru dezvoltarea Inspectoratului General de Aviație al MAI arată o situație halucinantă în această instituție. Pe lângă dotările insuficiente, elicopterele și avioanele cumpărate cu eforturi financiare de sute de milioane de euro sunt efectiv distruse din cauza lipsei oricărei protecții a acestor bunuri. MAI arată că nu s-au găsit bani pentru construcția unor hangare, deși investiția ar fi fost una minimală față de valoarea aparatelor de zbor.

Dincolo de propunerile de investiții și modernizare, Strategia pentru dezvoltarea Inspectoratului General de Aviație (IGAv) al MAI arată un tablou jalnic al acestei instituții importante a statului. Cele câteva aparate de zbor achiziționate cu bani grei de statul român nu au asigurată nici cea mai mică protecție, existând pericolul distrugerii acestora. Mentenanța este asigurată de o singură echipă din Capitală, care se deplasează cu ”trusa de scule” în toate celelalte unități din țară. Pentru menținerea în stare operațională a aeronavelor din dotare, mentenanța aeronavelor presupune lucrări periodice, care impun indisponibilizarea acestora pentru diferite perioade (de la câteva ore până la câteva zile/săptămâni), în funcție de complexitatea lucrărilor, susține MAI.

Ministerul arată că realizarea infrastructurii specifice pentru 3 unități subordonate IGAv este esențială pentru o operare în condiții optime, respectiv pentru protejarea elicopterelor care au fost și care urmează să fie achiziționate. În acest moment, 3 din cele 5 unități speciale de aviație subordonate (UspAv Cluj-Napoca, UspAv Iași și UspAv Tulcea) nu dețin hangare pentru elicoptere și nici o clădire administrativă pentru desfășurarea activităților specifice a unor astfel de structuri. Elicopterele IGAv sunt staționate în spațiu deschis, pe platforme sumar amenajate, indiferent de condițiile meteorologice, semnalează MAI.

Distrugerile cresc costurile de reparații

Este vorba despre 6 elicoptere Black Hawk, având un cost total de achiziție de circa 167 milioane de euro, și 6 elicoptere ușoare de tip EC135, având un cost total de achiziție de 46 milioane de euro. De asemenea, cele 2 avioane Bombardier Learjet 75, destinate misiunilor aeromedicale, care au costat 30 milioane de euro, sunt staționate în aer liber, în incinta aeroporturilor. Acest fapt generează o problemă cât se poate de importantă, mai ales în contextul în care aceste aeronave, achiziționate cu eforturi financiare substanțiale, sunt expuse permanent intemperiilor și șocurilor mecanice care degradează rapid starea fizică a acestora.

Raportat la costurile de achiziție a acestor aeronave, costurile de construcție/achiziție a hangarelor reprezintă un efort financiar minimal, care ajută, însă, la reducerea costurilor de mentenanță a aeronavelor și asigură o stare corespunzătoare de operare, avertizează MAI. Mai mult, USpAv Tulcea gestionează situațiile de urgență atât în zona litoralului românesc al Mării Negre, cât și al Deltei Dunării, cu o arie de acoperire mare, care necesită un timp de intervenție semnificativ crescut. Pentru a scădea timpul de intervenție, este necesară realizarea unor infrastructuri aeronautice atât în Tulcea, pentru zona Deltei Dunării, cât și la Constanța, pentru zona Mării Negre, materializată în clădiri administrative și hangare pentru elicopterele din dotarea unităților speciale de aviație, se precizează în Strategie.

Au anulat contractele

Potrivit Strategiei, suportul IGAv pentru componenta de ordine și siguranță publică se realizează prin intermediul a 5 elicoptere ușoare, de tip EC-135, din care 3 pot fi utilizate doar pentru supravegherea traficului rutier. Atât pentru misiunile de ordine publică, cât și pentru situațiile de urgență, în dotarea IGAv se regăseau 6 elicoptere de tip Mi-8/17, de producție sovietică, cu vechime cuprinsă între 32 și 50 de ani. La finele anului 2021, doar unul se mai afla în stare operațională. ”Pentru readucerea acestora în stare operațională au fost încheiate în același an contracte pentru lucrări de reparație capitală, cu o companie din Federația Rusă. În contextul războiului din Ucraina și a sancțiunilor impuse, contractele au fost anulate, iar reluarea demersurilor de reparație capitală a elicopterelor este imposibilă, având în vedere că respectivele lucrări pot fi executate doar de companii ruse”, mai arată MAI.

„Național” a avut dreptate! Bolojan dă afară profesioniștii!/Parlamentul, condus de amante, soacre și afini?!

După ce recent s-a aflat despre restructurările ce se intenționează a fi făcute la Senat, măsuri ce au iscat nemulțumiri în rândul personalului și inclusiv huiduieli, pe holurile Parlamentului, îndreptate către Ilie Bolojan, șeful Camerei superioare a Legislativului, apar cifre de ultimă oră și cu privire la numărul posturilor ce urmează să fie desființate la Camera Deputaților.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Ciprian Şerban, a anunţat marţi, 28 ianuarie, că, în urma deciziei de redimensionare a aparatului bugetar, au fost identificate 240 de posturi ce urmează a fi desfiinţate.

Cele mai multe posturi sunt la Cancelaria preşedintelui, cabinete membri ai Biroului permanent, cabinete preşedinţi de comisii, aparat de lucru comisii, unde ar urma să se desfiinţeze 71 posturi şi la Departamentul transporturi şi administrativ, Centrul de dezvoltare tehnologică, unde se desfiinţează 45 de posturi.

Analiză a organigramei instituţiei

„În urma deciziei de redimensionare a aparatului bugetar, asumată de Coaliţia PSD-PNL-UDMR-Minorităţi naţionale, conducerea Camerei Deputaţilor, împreună cu aparatul de specialitate, a demarat o analiză a organigramei instituţiei. În urma acestui proces, au fost identificate 240 de posturi ce urmează a fi desfiinţate”, a anunțat Ciprian Şerban, președintele Camerei Deputaților – al treilea om în ierarhia statului.

Din câte se listează în comunicat, au fost identificate 240 de posturi ce urmează a fi desfiinţate, după cum urmează:

„Departamentul legislativ şi al Secretariatului tehnic – (Cancelaria preşedintelui, cabinete membri ai Biroului permanent, cabinete preşedinţi de comisii, aparat de lucru comisii) – 71 posturi;

Cabinet secretar general, cabinete secretari generali adjuncţi – 17 posturi;

Secretar general adjunct – 1 post;

Direcţia de comunicare, Direcţia pentru promovarea activităţii parlamentare, Direcţia informatică – 15 posturi;

Departamentul economic şi cel de resurse umane -14 posturi;

Direcţia de control şi Serviciul audit – 8 posturi;

Direcţia studii parlamentare şi Direcţia afaceri externe şi protocol -13 posturi;

Departamentul transporturi şi administrativ, Centrul de dezvoltare tehnologică – 45 posturi;

Direcţia de afaceri interne, Direcţia tehnic operativă şi Direcţia achiziţii publice – 19 posturi;

Centrul internaţional de conferinţe – 37 posturi.”

Din câte a mai anunțat al treilea om în stat, Ciprian Şerban, propunerea pentru noua organigramă va fi supusă, miercuri, 29 ianuarie, aprobării Biroului permanent, apoi va fi prezentată în plenul Camerei Deputaţilor spre adoptare.

El precizează că întregul demers va respecta legislaţia în vigoare privind dialogul social.

„Întregul demers va respecta legislaţia în vigoare privind dialogul social. Au avut loc discuţii cu reprezentanţii sindicatelor şi a fost reiterat faptul că vor fi respectate prevederile legale în materie de concedieri colective.

Cele 35 de milioane de lei economisite anual din anvelopa salarială vor fi însoţite de economii generate de eficientizarea cheltuielilor de regie ale instituţiei”, mai susține Ciprian Şerban în același comunicat.

„Impactul așa-zisei revoluții pornite de Bolojan va fi exact blocarea activității Senatului”

Recent, „Național” a publicat dezvăluiri despre subiectul îndelung discutat în ultima perioadă – anunțatele reduceri de personal la Senat.

„De când a fost numit șef la Senat, Ilie Bolojan se joacă de-a revoluționarul și amenință în stânga și-n dreapta că va face ordine în instituția pe care o conduce… sau a fost lăsat să creadă asta. La nivel de imagine publică, poate că dă bine în ochii electoratului să ameninți pilele și trântorii, doar că lucrurile nu stau chiar așa, iar Național vă prezintă imaginea de fapt și de drept a mișcării pe care o face fostul șofer de autobuz ajuns pe scaunul Brătienilor.

Înainte de toate, să spunem că, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat, posturile de demnitari (președinte, vicepreședinte, chestor, secretar etc) și numirile sunt pe 6 luni, după care se fac alegeri noi.

În cadrul ambelor instituții avem două categorii de funcții: cele cu caracter permanent (contract pe perioadă nedeterminată), unde sunt încadrați angajații care asigură buna funcționare a instituției Parlamentului, din toate punctele de vedere, și cele cu caracter provizoriu (contract pe perioadă determinată), iar în acest funcții/posturi demnitarii își aduc consilieri din siajul personal sau al partidului (de regulă, vorbim aici de amante, protejați, lipitori de afișe etc).”.

Citiți mai multe AICI: Revoluția lui Bolojan – sus amantele, jos profesioniștii! 

România, în degringoladă

România arată tot mai mult ca o ogradă plină de găini care zburătăcesc în timp ce cocoșii uită să cânte la ora exactă pentru că sunt osteniți de prea multe bătălii între ei pentru supremație. Fiecare vrea punguța cu doi bani. Cu care nu prea mai pot să cumpere voturi că banii se devalorizează. 

A trecut o lună din an. Am cântat, am dansat, s-au împărțit funcții în alianța CIO2 dar nimeni nu știe cu ce bani, de unde și câți or să mai fie pentru alte țopăieli fiscale. Proiectul de buget circulă pe surse. Toți promițătorii de belșug din 2024 fug de el ca necuratul de tămâie. S-a sacrificat UDMR-ul să iasă în față cu diagnosticul ce dă frisoane pacientului. Nu are cum să scadă UDMR sub 5%. Dar totuși orice sacrificiu are niște costuri, să vedem cât de mari, în moneda geopolitică. Până una alta trebuie ca până la sfârșitul lui februarie  bugetul să fie aprobat de Parlamentul nostru fracționat. Scandal electoral la greu. După care trebuie votate bugetele județelor, alte alianțe, alte interese, alt scandal de precampanie. După care pe jarul rămas, pe 4 aprilie începe campania electorală. Cotcodăceli și cucurigu a pagubă.

Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL si al Senatului a încercat să aplice eficientizarea care a dat rezultate la  CJ Bihor, în ograda de găinușe de companie de la Senat. S-a ales cu cotcodăceli și amenințări. Pe aici nu se trece. Încercați în altă parte. Cam așa s-a întâmplat în 2010 și pentru că nici atunci ograda cu animale de companie nu a vrut restructurări au trebuit tăiate toate salariile bugetarilor și cei de corvoadă și cei de companie. Așa ne-am ales cu dușul de gheață de la S&P, BBB- de la stabil la negativ. Adică  dacă vreți să investiți în România aveți grijă și  cereți dobânzi mai mari. Pe care le vor plăti evident cei care au votat din nou, constituțional,  un Parlament condus astăzi de cei care au produs dezastrul. Vă dați seama de menghina care strânge organele organelor. Dureros.

Pentru ca deruta să fie și mai mare, ieri cade vestea furtului  dintr-un muzeu de provincie din Olanda al Coifului dacic de la Coțofănești, creat în secolul IV. Care are o valoare care nu poate să fie cuantificată în bani. Este ca atunci când într-un proces de intrare în posesie se fură un act de proprietate. Tocmai acum când se discută tot mai des de redesenarea granițelor în lume. Nu cred că cineva a intenționat și a gândit acest eveniment. Este doar limita unui șir de decizii iresponsabile ale unor inculți indolenți care lasă să se deterioreze, să dispară  sau să fie distruse valori ale istoriei acestui popor  pentru niște profituri personale. Clădiri de patrimoniu, biserici, case memoriale, fabrici, căi ferate, stadioane, icoane, cărți vechi au dispărut în 30 de ani fără ca noi să băgăm de seamă. Acum arhiva TVR este undeva pentru digitalizare în Germania. Tare aș vrea să văd contractul și anexa de inventar.

Cireașa de pe tortul degringoladei, raportul de luni al Comisiei de la Veneția privind anularea alegerilor.  Justiția din România nu respectă regulile europene. Raport formulat elegant dar cu tuse dureroase.

Finanțe, cultură, justiție pro europeană nu prea avem. Ce mai avem pro-european în afară de vuvuzele? Diletanți, politruci, semidocți cu ifose? Doresc  să urmeze coq au vin și găini  la cuptor  produse în România. Se poate?

 

Factorul X: Elon Musk atacă democrația europeană?

În domeniul social media și al platformelor digitale, un nume domină în mod constant titlurile: Elon Musk.

În timp ce ideile sale ambițioase remodelează adesea industriile, proprietatea și abordarea  în ceea ce privește gestionarea X au generat preocupări critice cu privire la rolul platformei în influențarea dinamicii politice globale, în special în Europa.

Răspândirea necontrolată a dezinformării, slăbirea moderării conținutului și scepticismul public al lui Musk cu privire la instituții stârnesc temeri că X ar putea fi un instrument de subminare a democrației europene, relatază Mondern Diplomacy.

Musk și-a accentuat viziunea de absolutism al libertății de exprimare, despre care criticii susțin că favorizează un mediu pentru conținut dăunător, dezinformare, discurs instigator la ură și manipulare.

Prin introducerea unui model de abonament plătit pentru verificare, Musk a diluat credibilitatea conturilor verificate. A deschis ușa pentru imitații, difuzarea de știri false și erodarea încrederii în informațiile partajate pe X.

Ajustările algoritmice ale lui Musk prioritizează postările cu grad ridicat de implicare, indiferent de acuratețea sau credibilitatea acestora. Schimbarea amplifică conținutul senzaționalist, inclusiv teoriile conspirației și materialele de polarizare politică, care alterează discursul public.

Creșterea dezinformării pe X a avut un impact pronunțat în Europa, o regiune care pune un accent puternic pe protejarea normelor și practicilor democratice. Exemple-cheie ilustrează rolul tot mai important al platformei în subminarea încrederii și  stabilității.

Interferențe electorale

Țările europene au asistat la o creștere a campaniilor de dezinformare în timpul alegerilor. De exemplu, înainte de alegerile parlamentare din 2024, analiștii au identificat înmulțirea relatărilor înșelătoare pe X care vizau grupuri minoritare, puneau la îndoială integritatea procesului electoral și promovau ideologii politice marginale.

Creșterea extremismului

Mișcările de extremă dreaptă din Europa, inclusiv grupuri din Germania, Ungaria și Franța, au utilizat X pentru a-și amplifica mesajele. Algoritmul platformei promovează adesea conținuturi conflictuale și inflamatorii, permițând grupurilor extremiste să recruteze adepți și să normalizeze ideologiile radicale. Interacțiunile publice ale lui Musk cu figuri controversate, inclusiv cele legate de teoriile conspirației, au încurajat și mai mult astfel de mișcări.

Influența personală

Personalitatea publică și pozițiile politice ale Musk au ridicat, de asemenea, semne de întrebare cu privire la angajamentul său față de principiile democratice.

Cel mai bogat om din lume și-a exprimat adesea disprețul față de organismele tradiționale de reglementare, descriindu-le drept obstacole birocratice în calea progresului.

Confruntările sale frecvente cu Digital Services Act (DSA) și cu Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) al Uniunii Europene reflectă o tensiune mai largă între ”idealurile” lui Musk și abordarea europeană în materie de reglementare.

Amplificarea polarizării

Platforme precum X sunt văzute din ce în ce mai mult drept instrumente de manipulare a opiniei publice, de răspândire a propagandei și de destabilizare a democrațiilor.

Prioritizarea conținutului cu grad ridicat de implicare alimentează polarizarea prin amplificarea celor mai extreme puncte de vedere. În Europa, această tendință a subminat discursul civil, dezbaterile politice și guvernanța.

Dezinformarea sponsorizată de stat

Agențiile europene de securitate au identificat campanii de dezinformare sponsorizate de stat din partea unor actori precum Rusia și China, care exploatează vulnerabilitățile X. Aceste campanii vizează adesea încrederea în instituțiile democratice, încercând să semene discordie și să slăbească coeziunea Uniunii Europene.

Scăderea încrederii în mass-media

Rolul X ca sursă principală de știri pentru mulți utilizatori înseamnă că dezinformarea răspândită pe platformă are consecințe în lumea reală. Scăderea încrederii în mass-media tradiționale, parțial alimentată de creșterea știrilor false pe X, îi face pe cetățenii europeni mai vulnerabili la manipulare.

Întrebarea dacă Musk subminează în mod intenționat democrația europeană rămâne speculativă. Cu toate acestea, impactul deciziilor sale este evident: o platformă care acordă prioritate angajamentului în detrimentul acurateței, promovează diviziunea și se opune reglementărilor.

”Strategia de carnet de cecuri” a Europei

Odată cu alegerile din SUA, de anul trecut, și profilarea venirii lui Donald Trump la Casa Albă mi-am pus problema dacă Europa este pregătită de a-și asigura securitatea, pentru că în cazul unei autonomii strategice, propunerea lui Macron, am eșuat. Am înțeles, ca român, faptul ca relația politicienilor noștri cu echipa lui Trump este ”subțire”. Nu există oameni de forță pe această relație. Mi-am îndreptat privirea spre Europa și m-am întrebat dacă Europa este pregătită. În Europa sunt doi oameni care au acces la Mar-a-Lago: Viktor Orban și Giorgia Meloni.

După primul mandat a lui Trump factorii de decizie europeni cred că au o rețetă pentru a naviga într-o repetiție Trump 2.0. Realitatea este că Europa este departe de a fi echipată pentru provocările celui de-al doilea mandat al lui Trump ca președinte al SUA. Amploarea schimbărilor este colosală. Chiar dacă unii dintre europeni se vor îndrepta spre cumpărarea de tehnică militară nu va fi suficient. Europa s-ar putea găsi expusă, în curând, lipsindu-i atât ”pătura de securitate” a SUA, cât și o alternativă proprie viabilă. Consilierii lui Trump vor transferarea sarcinii de apărare aliaților NATO din Europa. Cert, americani au pârghii  pe care le poate folosi pentru a scoate Europa din reverie și pentru a semnala seriozitatea intențiilor sale: reducerea amprentei militare americane în Europa, la începutul mandatului, și împingerea responsabilităților de securitate asupra statelor membre ale Uniunii Europene. Președintele american Donald Trump vrea să retragă 20.000 de soldați din Europa, a informat presa italiană.

Asta înseamnă cam 20% din forța americană din Europa și se constituie ca parte a unei revizuiri a angajamentului Washingtonului de a proteja Europa, spune agenția de știri de stat ANSA. În plus, pentru militari americani care rămân, Trump ar dori o contribuție financiară din partea țărilor europene pentru că acești sunt un factor de descurajare, iar costurile nu pot fi suportate doar de contribuabilii americani. Vă mai aduceți aminte: în iulie 2020, în timpul primului său mandat, Trump a anunțat că SUA vor retrage 12.000 de soldați din Germania, ca răspuns la eșecul Berlinului de a îndeplini obiectivele NATO de cheltuieli pentru apărare. A urma apoi președintele Biden care în februarie 2021 a suspendat oficial retragerea planificată a trupelor americane din Germania. Aproximativ 100.000 de soldați americani din diferite ramuri erau staționați în întreaga Europă la sfârșitul anului 2024. De la victoria electorală a lui Trump în noiembrie anul trecut, liderii europeni au fost proactivi, angajându-se într-o diplomație furioasă și promițându-i lui Trump tot felul de soluții, toate în vederea preveniri taxelor vamale și retragerilor militare americane. În fruntea ”listei de bucate” se află angajamentele de a cheltui mai mult pentru apărare, una dintre cerințele de lungă durată ale lui Trump.

Factorii  de decizie europeni discută despre creșterea obiectivului cheltuielilor militare la 3% din PIB, deși ultimatumul lui Trump se ridica la 5%. Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, de exemplu, a cerut Europei să adopte o „strategie de carnet de cecuri”, cumpărând mai multe gaze naturale și arme din SUA pentru a rămâne de partea lui Trump. Alți propun alinierea politici europene la cea americană, față de China, și asta în sprijinul asigurării de către America a securității Europei împotriva Rusiei. Politicieni și militari europeni mai vorbesc și despre interconectarea teatrelor de operațiuni din Europa și Asia. Există mai multe versiuni ale acestei narațiuni: una subliniază rolul Coreei de Nord și Chinei în războiul Rusiei din Ucraina, alta că Taiwan ar putea fi următoarea piesă de domino dacă Ucraina cade. Un al treilea sugerează că o retragere a SUA din Europa care ar putea trimite Europa în brațele Chinei. În ciuda retoricii lui Trump, prima sa administrație nu a făcut nicio schimbare semnificativă în angajamentul SUA față de Europa.

NATO s-a extins chiar sub supravegherea sa – adăugând Muntenegru și Macedonia de Nord – iar administrația sa a sporit furnizarea de arme către Ucraina. Astăzi, însă, forțele din cadrul administrației Trump fac eforturi ca Statele Unite să aloce mai puține resurse pentru apărarea europeană sunt mult mai puternice și loiale deciziilor Comandatului Suprem. Există un sentiment din ce în ce mai mare în rândul republicanilor că Washingtonul a plătit mult mai mult decât cota echitabilă în Ucraina. Alături se află ideea lui Elbridge Colby (nominalizatul administrației Trump pentru funcția de Subsecretar pentru Politica de Apărare al Pentagonului), care susține că Washingtonul ar trebui să-și concentreze majoritatea resurselor pe Indo-Pacific, unde sunt interesele sale cele mai presante. Elbridge Colby, este cel care a scris Strategia Națională de Apărare a SUA în 2018. Subsecretarul pentru Politica de Apărare este responsabil pentru dezvoltarea strategiei Pentagonului, iar declarațiile publice ale lui Colby oferă o perspectivă asupra unde își va concentra energiile: și anume, China.

Adjunct al secretarului Apărării, în primul mandat al lui Trump, Colby este popular printre conservatori pentru scepticismul său față de implicările militare americane în străinătate. Colby crede că amenințarea militară reprezentată de Beijing este mult mai puternică decât se înțelege în general la Washington. La rândul său, el susține că resursele militare americane trebuie redistribuite din Europa și din Orientul Mijlociu către Pacific pentru a descuraja mai bine China. El mai spune că ”resursele militare americane, în special resursele navale, sunt în prezent răspândite ineficient; pe fondul unei baze industriale de apărare inadecvate care produce nave de război mult prea încet și prea scumpe, crește numărul întârzierilor în mentenanță celor existente și sporește oboseala fizică a personalului. În același timp, Armata Populară de Eliberare își intensifică producția de rachete și nave de război de înaltă capacitate, demonstrând probabilitatea ca armata americană să piardă un război asupra Taiwanului”. Și totuși statele europene au făcut progrese în dezvoltarea capacităților lor de apărare în ultimii ani.

Cheltuielile au crescut, parțial din cauza retoricii lui Trump în primul mandat și mult mai mult din cauza invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. Si UE a făcut pași importanți, dar nu suficienți, în domeniul militar. Uniunea Europeană a lansat inițiative de achiziții și finanțare comune – cum ar fi Programul european pentru industria de apărare – care permite statelor mai mici să se coordoneze în programele de apărare, să evite dublarea acestora și să construiască o bază industrială de apărare mai bună. Au proliferat acordurile cum ar fi Sky Shield, care reunește în prezent 22 de state europene pentru a se coordona în ceea ce privește apărarea antiaeriană și antirachetă. Însă întârzierea în rezolvarea problemelor de apărare ale Europei se cifrează aproximativ la 10 ani.  Apărarea comună între statele europene rămâne embrionară.

Armatele europenilor sunt prea mici și le lipsește tehnologia cheie sau facilitatorii de luptă (cum ar fi realimentarea în zbor sau capacitățile de informații, supraveghere și recunoaștere). Nici nu au un sistem comun de comandă și control în afara cadrului existent la NATO dominat de SUA. Pe scurt, armatele europene nu sunt nici pe departe pregătite pentru război. Mai rău, nu există un sentiment real de urgență cu privire la realizarea investițiilor necesare pentru a stabili o apărare europeană independentă. Suntem la ora negocierilor în cadrul UE. Sperăm ca lideri noștii să se clarifice la ceea ce se pot aștepta de la Statele Unite în viitor și să explice toate motivele pentru care nu pot – din punct de vedere politic sau economic – să înlocuiască contribuția Washingtonului la securitatea noastră.

 

 

Epoca naționalismului

Președinția lui Franklin D. Roosevelt a anunțat începutul „secolului american”. Ronald Reagan căutat să maximizeze puterea militară și economică a Statelor Unite; a fost o perioadă de „pace prin forță”. Donald Trump moștenește rămășițele acestor epoci, dar reprezintă și una nouă: epoca naționalismului.

Impulsul tradițional al Washingtonului de a împărți lumea în democrații și autocrații ascunde o întoarcere globală către naționalism, care a început odată cu criza financiară din 2008 și a condus la protecționism și întărirea granițelor, relatează Foreign Affairs.

O recrudescență a naționalismului – în special naționalismul economic și etnonaționalismul – a caracterizat afacerile globale de la mijlocul anilor 2010, când lumea a asistat la o creștere a popularității figurilor naționaliste, inclusiv a prim-ministrului ungar Viktor Orban, a liderului de extremă dreapta Marine Le Pen din Franța și a lui Trump.

Roosevelt a definit interesul național în termeni globali – păstrarea unei ordini multilaterale care a făcut lumea sigură pentru capitalism și democrația liberală, mai ales în avantajul națiunilor bogate.

Când Războiul Rece s-a încheiat în 1991, Statele Unite au subordonat instituțiile internaționale urmăririi supremației într-o eră unipolară.

Resetarea

Războiul împotriva terorismului de după 2001 a erodat și mai mult internaționalismul, SUA  folosindu-și preeminența pentru a constrânge sau a  ademeni țările să se alăture campaniilor sale militare.

Apoi a venit criza financiară din 2008. Pe măsură ce creșterea globală a stagnat, Statele Unite au oferit protecție băncilor  pentru a stabiliza piețele americane, iar China a lansat un proiect masiv de infrastructură.

Însă majoritatea națiunilor au ieșit din recesiune acumulând niveluri nesustenabile ale datoriei suverane. Pe măsură ce Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială au impus împrumutaților condiții nepopulare din punct de vedere politic, guvernele economiilor în curs de dezvoltare s-au orientat către Beijing – creditorul preferat.

Acest context – o ordine economică volatilă și inegală – a creat oportunități pentru politica și politicienii naționaliști. Guvernele au apelat la politica industrială și la capitalismul condus de stat pentru a-și proteja economiile de globalizare – o tendință pe care China a condus-o și pe care Statele Unite o urmează acum prin măsuri precum Inflation Reduction Act și CHIPS and Science Act.

În Rusia, Vladimir Putin a îmbrățișat o ideologie a imperialismului naționalist, consolidând resursele economice prin expansionism; invazia în Ucraina a corodat norma globală împotriva cuceririi teritoriale.

Țările din Orientul Mijlociu, în eforturile lor de a descuraja primatul SUA, privesc acum  China statalistă drept un model de imitat. Epoca competiției dintre marile puteri este o epocă a statelor naționale care își consolidează puterea economică de elită prin politici naționaliste.

Ofițer SRI, prins că a furat aproape 1 milion de lei din fondurile operative! DE NECREZUT cui a trimis banii și, mai ales, ce pedeapsă a primit!

6

O angajată a SRI a sustras aproape un milion de lei din fondurile operative, pentru a-i trimite unui bărbat cunoscut pe o reţea de socializare, presupus medic neurolog care s-ar fi aflat în Siria. Cazul a ajuns în atenția judecătorilor de la Tribunalul Militar.

O angajată a Serviciului Român de Informații (SRI), cu gradul militar de locotenent-colonel, care avea calitatea de „mânuitor fonduri operative”, a reușit să dea un „tun” de aproape 1 milion de lei din banii instituției.

Povestea, descoperită în august anul trecut

Potrivit Libertatea, Lt. col. Ionela B. a delapidat suma de 915.741,38 de lei, pe care i-a dat unui așa-zis medic american, care s-ar fi aflat în Siria, de care s-a îndrăgostit pe Instagram.

Banii proveneau din fondurile operative ale SRI, care trebuiau să fie utilizate, potrivit legii, pentru finanțarea operațiunilor secrete.

Povestea – ce pare greu de crezut – s-a derulat în perioada aprilie – iulie 2023, fiind descoperită în luna august, în urma unui control făcut de Direcția Financiară din cadrul SRI.
Reprezentanții instituției au sesizat Parchetul Militar și, pusă în fața probelor, femeia a recunoscut tot, dând inclusiv detalii despre cum a sustras și cheltuit banii.

Conform anchetei, în calitatea de mânuitor fonduri operative, angajata avea obligații legate de comunicarea către Direcția Financiară a datelor necesare eliberării de numerar, de eliberare a sumelor aprobate către personalul care efectuează plăți, de efectuare a operațiunilor de evidență și casă pentru cheltuielile operative și de elaborare și transmitere spre aprobare ordonatorului de credite a necesarului de fonduri pentru luna viitoare.

Ce le-a declarat femeia procurorilor

Practic, aceasta gestiona sumele de bani ce reprezentau fonduri operative și care trebuiau remise ofițerilor operativi în baza unor rapoarte aprobate în prealabil de conducerea UM 0221 București.

Femeia le-a spus procurorilor că banii sustrași au fost însă remiși prin virament bancar, în marea lor majoritate (suma de 850.971,22 de lei, mai puțin 1.500 USD, care au provenit din fondurile bănești personale), unui anume bărbat, pe care l-a cunoscut pe rețeaua de socializare menționată, adică pe Instagram, și care s-a prezentat drept cetățean american, de profesie medic neurolog. „Primele sume de bani sustrase din gestiunea pe care o aveam la UM 0221 București le-am scos în cursul lunii aprilie 2023. Pe data de 10.04.2023, am luat din banii unității contravaloarea sumei de 5.500 de dolari (aproximativ 27.500 de lei), pe care i-am remis-o acestui bărbat, motivat de faptul că avea nevoie de bani pentru a-și plăti biletele de avion din Siria către Statele Unite” – a spus femeia în declarația dată anchetatorilor, conform sursei citate.

Indicații primite de la „iubitul” de pe rețeaua de socializare

Dezvăluirile nu s-au oprit, însă, aici. „Din cei 15.000 de dolari solicitați, i-am dat acestuia o primă tranșă pe data de 18.04.2023, în cuantum de 5.000 de dolari. Acești 5.000 de dolari i-am transferat din contul meu de lei în contul meu de dolari, după care i-am transferat în același cont în care i-am transferat și pe primii 5.500 de dolari. A a doua tranșă, în valoare de 10.000 de dolari, i-am remis-o pe 21.04.2023, în mod similar”, le-a mai spus femeia procurorilor militari. Alte sume de bani, tranșe în dolari – de de 5.000, 10.000 și, respectiv, 15.000 de dolari, au fost remise în conturile unor persoane indicate de „iubitul” de pe Instagram.

Potrivit sursei citate, ea a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției pentru o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendare, pe un termen de supraveghere de 4 ani, care a fost admis, în 22 ianuarie 2025, de Tribunalul Militar București.

Ar mai fi de precizat că femeia era angajată în SRI din octombrie 1999, iar după ce s-a aflat despre cele întâmplate, ea și-a dat demisia, în 5 august anul trecut. În perioada de supraveghere, fosta angajată a SRI va trebui să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 90 de zile.

Patrimoniul și politicienii de gablonz

1. S-a închis Brukenthal pentru câteva zile. Protestează muzeografii. Lui Brukenthal (baronului, nu muzeului) i-a urat doamna Raluca Turcan ”la mulți ani!” în 2021. Deontologii caraghioși au în aceste zile problema ”dacă hoții au fost români sau măcar est-europeni?” Așa cred ei că se salvează după ce au felicitat Olanda și Austria, care ne-au hărțuit cu Schengenul. Olanda e mai vinovată decât briganzii care au furat casca de moto-velo-troti a lui Decebal. Spărgătorii și-au făcut treaba bine sau binișor – vom afla calificativul de la criminaliști – iar Olanda și-a făcut-o prost sau nu și-a făcut-o deloc. Politicienii noștri de gablonz, care au lăsat cultura pe manichiura doamnei Turcan, sunt și mai vinovați.

    2. Două chestii legate de Bruckenthal. Am mai scris despre asta. Mai trebuie. Nu înțeleg de ce  nu s-a făcut încă un film despre jaful din acest muzeu. Povestea e foarte cunoscută, o găsiți pe internet, nu intru în detalii. În 1968, niște băieți au furat opt sau nouă tablouri, printre care și un Tizian. Sistemele de alarmă erau proaste sau nu erau deloc, hoții s-au ascuns în veceu într-o duminică, iar angajații au constatat ce s-a întâmplat abia luni sau marți. 30 de ani nu s-a știut nimic despre tablouri. Au fost găsite în America, la sfârșitul anilor ’90. Ce film ar ieși, ce film! Tizian e înapoi la Brukenthal, tot acolo e și ”Omul cu tichie albastră” al lui Van Eyck, dar tabloul meu preferat de la Brukenthal e ”Uciderea pruncilor” sau ”Masacrul inocenților” al lui Bruegel cel Tânăr. Pânzele lui Bruegel sunt luminoase și vesele de la distanță. Dar trebuie să te uiți cu atenție. ”Uciderea pruncilor” e un fel de Românie în epoca molimei și a războiului. Tabloul pare un basm de o cruzime infernală, pe care îl povestește un nebun care râde. Sunt vreo 70-80 de personaje, luptătorii cu viziere și armuri fac prăpăd, dar, dacă te uiți atent la lucrare, vezi undeva, în ”nord-vestul” pânzei, un soldat detașat de acțiune, care s-a întors cu spatele la scena carnagiului și face pipi, la propriu, pe ea de situație.

    3. În lumea progresistă, aflată într-un declin prea mult așteptat, ”Nemernicii supremi” (o carte a mea are acest titlu) sunt activiștii de mediu. Au vandalizat muzee, au aruncat cu zoaie în tablouri. Acum, globaliștii de pe aici au tupeul să vorbească și ei despre patrimoniu. Normal. România s-a obișnuit cu această smoală care se crede frișcă.

   4. Patrimoniu? Ce știm noi despre patrimoniu? Patrimoniul rural, de pildă, înseamnă pentru români Viscri (datorită Regelui Charles, noi n-avem vreun merit) și încă șase-șapte localități. Nici măcar Hobița nu o prețuim la a cincizecea valoare din cât ocupă în albumele de artă din toată lumea. Avem sute de sate părăsite care arată mai rău decât alea bifate de ruși în Ucraina.

Călin Georgescu a pus gând rău jocurilor de noroc: „Este umilitor ce se întâmplă!/Voi desființa…”

2

Călin Georgescu, independentul care, la prezidențialele de anul trecut, a câștigat primul tur al scrutinului pentru Cotroceni, înainte de anularea alegerilor, a exprimat, pe o rețea de socializare, o opinie tranșantă în privința jocurilor de noroc, lăsând să se înțeleagă că le-ar vrea desființate în România.

O veste, așadar, cum nu se poate mai proastă pentru amatorii de jocuri de noroc – pariuri sau păcănele.

Georgescu a punctat, într-o intervenție avută pe o rețea de socializare, că la mai toate colțurile de stradă, în România se pot vedea farmacii, săli de jocuri de noroc, case de amanet, dar și bănci. Referindu-se la aceste jocuri de noroc, fostul candidat la prezidențiale nu s-a ferit să catalogheze situația drept „umilitoare” la adresa poporului.

„La fiecare colț de stradă farmacie, jocuri de noroc, amanet, ceea ce e și mai grav, bănci. De aici se vede că este o țară umilită pentru că jocurile de noroc sunt exact într-o țară care este foarte săracă. Voi desființa astea toate, nu mai există niciun Superbet și niciun păcănele. Asta este o umilire la adresa poporului român așa ceva. Din casele de prestigiu, imense, s-au făcut case de pariuri. Este umilitor ce se întâmplă”, a declarat Georgescu.

Ce a spus, recent, Georgescu

Pe de altă parte, și alte declarații pe care le-a făcut, recent, Călin Georgescu au atras atenția opiniei publice. „Alegerile prezidențiale din România au ajuns să se joace pe terenul pe care îl cunoaștem cu toții, dar despre care vorbim doar în șoaptă – în curtea serviciilor secrete.

(…) Când s-a apucat să vorbească despre legătura sa cu serviciile secrete, Georgescu a trecut Rubiconul. Că a știut sau nu, e mai puțin important, dar acum a aflat și el că nu mai are cale de întors. Declarația cum că are în spatele lui ofițeri din „intelligence-ul” românesc dovedește lipsa abilității sale în acest câmp tactic, unde niciodată sursele nu se deconspiră, dimpotrivă, sunt protejate. Vorbind degajat și deschis cu privire la relațiile pe care le are în structurile de informative, suveranistul care a răsculat România ca niciun alt politician post-decembrist s-a dat de gol că este un amator, nicidecum un jucător.”

Citiți mai multe AICI: „Călin Georgescu – manipulat, nu ajutat de serviciile secrete!”

Apar reacții după recenta decizie a ÎCCJ privind șoferii depistați pozitiv la droguri. Medic: „Cred că va fi imposibil de pus în practică din punct de vedere…”

1

Continuă să apară reacții față de hotărârea magistraților de la ÎCCJ, despre care s-a aflat luni, 27 ianuarie. De această dată e vorba despre o opinie exprimată chiar de către un medic cunoscut, așadar despre o reacție din domeniului Sănătății.

Citiți și: ÎCCJ a pus prag pentru consumul de droguri la volan. Noua expertiză care se va face asupra șoferului

Mediul Radu Țincu trage un semnal de alarmă cu privire la decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la șoferii depistați pozitiv la droguri. Magistrații au decis luni că unui șofer i se poate deschide un dosar penal pentru „conducere sub influența substanțelor psihoactive” dacă analizele atestă că avea acele substanțe în corp, dar și dacă se demonstrează că prezența acelor substanțe în corp i-au afectat capacitatea de a conduce.

Explicațiile medicului

Referitor la această decizie a Instanței supreme, doctorul precizat că, din punct de vedere medical, ea nu poate fi pusă în practică.

„Din păcate, această decizie cred că va fi imposibil de pus în practică din punct de vedere medical. Nu avem la acest moment niciun test obiectiv care să poată să ateste că o persoană era sau nu sub influența de a conduce un autovehicul pentru că toate aceste evaluări ale funcției neurocognitive sunt extrem de subiective și nu trebuie să privim doar din perspectiva neurocognitivă a acelui pacient, ci trebuie să discutăm din perspectiva faptului că, spre exemplu consumul de droguri predispune la comportament la risc.

Asta înseamnă că este posibil să facem anumite gesturi iresponsabile sub influența acelor substanțe pe care în mod normal nu le-am fi făcut. Deci este evident că o persoană care se află sub acea stare de high pe care o induce spre exemplu cocaina să poată să aibă anumite comportamente la risc, și aici discutăm despre comportamente agresive în trafic sau incapacitatea de a anticipa anumite pericole”, a declarat Radu Țincu, într-o intervenție la postul B1 TV.

„Cred că sunt foarte multe aspecte care vor fi greu de pus în practică”

Nu în ultimul rând, Radu Țincu – medic primar ATI și expert în toxicologie- a mai atras atenția asupra unui aspect. Și anume acela că există riscul ca și persoanele depistate sub influența alcoolului să invoce de asemenea evaluarea capacității de a conduce.

„Pe de altă parte, ce cred că au pierdut din vedere cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție este faptul că principala substanță psihoactivă este alcoolul. Astfel încât cel mai probabil, persoanele care au alcoolemii pozitive vor invoca această evaluare a capacității de a conduce pentru a scăpa de urmărirea penală. Cred că sunt foarte multe aspecte care vor fi greu de pus în practică, dar cel mai important este că nu există scale de evaluare a capacității neurocognitive care să poată să fie aplicate pentru un conducător auto”, a mai punctat Țincu.

Din câte a explicat medicul cu dublă specializare – ATI și toxicologie – este foarte dificil să fie măsurată obiectiv capacitatea de a conduce a persoanelor care se află sub influența substanțelor psihoactive. Și a subliniat că evaluările sunt destul de subiective.

„Pe noi ne interesează de exemplu dacă o persoană aflată sub influența acelei substanțe ar fi putut frâna cu 2 milisecunde mai devreme dacă nu ar fi consumat substanța respectivă. Acest tip de testare este aproape imposibil de realizat din punct de vedere medical. Toate aceste evaluări sunt destul de subiective. Ele țin și sunt cumva sub apanajul gradului pe care medicul evaluator îl are în acel moment al gradului de a evalua acea persoană. Este foarte dificil să poți obține o evaluare obiectivă, o evaluare numerică. Evaluarea aceasta nu se realizează de către un aparat. Nu are niște evaluări stricte, standarde și atunci vor interveni factorii subiectivi ai evaluatorului ceea ce va crea destul de multă ambiguitate”, a mai precizat Țincu, la postul TV menționat.

Cum funcționează prima cameră video care depistează, în trafic, șoferii drogați sau beți

„O cameră video dotată cu inteligență artificială, denumită Heads-Up, este testată în Marea Britanie, pentru a detecta șoferii care conduc sub influența alcoolului sau drogurilor.
Această invenţie poate identifica comportamentele rutiere specifice șoferilor afectați de consumul de substanțe, iar poliția îi poate opri ulterior pentru teste suplimentare.

Camera, portabilă

Camera este portabilă și poate fi amplasată rapid pe orice drum, fără avertisment. Testările Heads-Up vor avea loc pe parcursul lunii decembrie, în paralel cu alte campanii împotriva consumului de alcool la volan.” – citiți mai multe AICI.

Ciolacu anunță că vrea să ceară „daune fără precedent” după furtul pieselor dacice dintr-un muzeu din Olanda: „Dacă s-ar fi întâmplat în România, eram făcuți praf”

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a reacționat, exprimând o poziție tranșantă, la începutul ședinței de guvern de marți, 28 ianuarie, după ce obiecte inestimabile din tezaurul României au fost furate dintr-un muzeu din Olanda.

Premierul a afirmat că este revoltat de furtul obiectelor de tezaur din muzeul din Olanda şi a precizat că România nu poate „accepta aşa ceva”. Și a anunțat că se vor cere „daune fără precedent” în acest caz. Totodată, șeful Guvernului nu exclude posibilitatea de a se acorda recompensă pentru găsirea obiectelor.

„La fel ca toți românii sunt revoltat că obiecte inestimabile din tezaurul României au fost furate dintr-un muzeu din Olanda unde nu existau agenți de pază. Sunt ferm convins că nu putem accepta așa ceva. Dacă s-ar fi întâmplat în România acest lucru, eram cu toții făcuți praf, și românii și România și statul român, în mod firesc.

Îi cer ministrului justiției să analizeze cu cei mai buni experți contractul cu muzeul olandez și să cerem daune fără precedent”, a declarat Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de marți a Guvernului.

Ciolacu: „Statul olandez are toată răspunderea acestei situații”

„Am transmis autorităților olandeze un mesaj ferm că pentru noi este vital ca ancheta să ducă la prinderea hoților și recuperarea integrală a comorilor dacice. Statul olandez are toată răspunderea acestei situații. Vrem și putem ajuta cu investigatori români, Ministerul de Interne și dl. ministru Predoiu sunt pregătiți”, a mai spus Ciolacu.

Șeful Guvernului i-a cerut, totodată, ministrului Culturii, Natalia Intotero, să ia „măsuri dure, inclusiv demiteri, dacă e cazul, în cadrul instituțiilor responsabile de acest contract. Cred că opinia publică este îndreptățită să aștepte așa ceva într-un asemenea caz”.

Ce a mai anunțat premierul

Se așteaptă și concluziile raportului Corpului de Control al Prim-ministrului privind avizele date anul trecut la Ministerul Culturii pentru a scoate din țară tezaurul dacic.

„Voi avea și un raport al Corpului de Control al Prim-ministrului privind avizele date anul trecut la Ministerul Culturii pentru a scoate din țară tezaurul dacic. Le voi înainta procurorilor pentru ca vinovații să răspundă.

Aștept și un set de măsuri pentru viitor pentru a ne proteja bunurile din patrimoniul național. Obiecte atât de valoroase nu pot fi scoase din țară oricând vrea un muzeu sau un ministru”, a mai spus Ciolacu.

Premierul și-a exprimat speranța că aceste comori naționale vor fi recuperate. „Trebuie să facem tot ce depinde de noi să mărim șansele găsirii lor. În funcție de cooperarea cu autoritățile olandeze, nu exclud nici să apelăm la firme internaționale specializate în recuperarea obiectelor de artă furate. Și nici să anunțăm o recompensă pe măsura valorii uriașe pe care aceste obiecte o au pentru poporul român și identitatea noastră națională”, a mai afirmat Ciolacu.

Ministerul Culturii a anunțat, sâmbătă, că, în dimineața zilei de 25 ianuarie, „un incident deosebit de grav” a avut loc la sediul Muzeului Drents din Assen, Olanda, unde se desfășura expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”. „O explozie a avut loc, distrugând un zid al spațiului expozițional și permițând pătrunderea mai multor persoane în interiorul muzeului. În urma acestui jaf, au fost sustrase patru piese valoroase din expoziție: coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României.

Potrivit informațiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents și autoritățile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii. Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor”, a menționat Ministerul Culturii, într-o postare pe o rețea de socializare.

Ce s-a întâmplat în Suedia, după ce a dorit să devină o societate cashless. Avantajele şi dezavantajele plăţilor cu cardul

3

Un studiu efectuat în Suedia a dat peste cap toate datele specialiștilor. Aceştia au studiat de-a lungul timpului modul în care oamenii își cheltuie resursele, fie că folosesc numerar sau card.

S-a descoperit că cei care obișnuiau să folosească numerarul cheltuiau mai puțin decât cei cu card.

Cheltuieli ponderate, la plata cu cash

Suma maximă pe care oamenii erau dispuși să o cheltuiască era mai mare în cazul celor care optau pentru card. Psihologii au tradus la acea vreme aceste tendințe ca un „efect al durerii plății”.

Concluzia preluată şi de realitatea.net a fost că plățile îi afectează la fel de rău pe oameni, fie că sunt făcute cu bani fizici, fie că sunt făcute cu numerar, acest lucru ținând practic de metoda de plată cu care este învățat fiecare.

Suedia renunță la planurile de a se transforma într-o societate fără cash, deoarece a realizat că exclusivitatea banilor digitali creează vulnerabilități, notează The Guardian.

O nouă schemă de înşelăciune cu imaginea băncilor

Autoritățile au transmis un semnal de alarmă! Au avertizat asupra unei creşteri a fraudelor prin metoda „spoofing”, în care infractorii se prezintă drept reprezentanți ai unor bănci sau ai altor instituții pentru a lua banii românilor.

În cadrul apelurilor, infractorii afirmă că victimele ar fi solicitat un împrumut şi le cer să dezvăluie informaţii personale sensibile, potrivit Poliţiei Române.

„Spoofing” este o formă de fraudă, prin care autorii falsifică informaţiile de identificare pentru a se da drept o sursă de încredere (bănci, autorităţi), cu scopul de a înşela victimele (cetăţenii de bună credinţă).

Apelul este redirecţionat către o altă persoană care se recomandă ca fiind din partea Poliţiei şi le solicită victimelor să transfere bani într-un „cont sigur”, pentru a proteja fondurile. Această metodă a dus la pierderea unor sume mari de bani de către cetăţenii de bună credinţă, conform Pro TV.

SONDAJ CURS. Cine ar câștiga competiția electorală dacă duminică ar avea loc alegeri. PSD conduce în intenția de vot, dar AUR îi suflă în ceafă

Un sondaj realizat de CURS măsoară intenția de vot pentru partide. Rezultatele sondajului s-au aflat la puțin peste o lună de la alegeri și după formarea noului Guvern.

Conform sondajului, dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare, topul 3 ar arăta astfel: PSD ar fi primul, cu un scor de 24%, pe locul secund s-ar clasa AUR, cu 22%, iar PNL pe trei, cu 15%.

sursa foto: curs.ro

Mai precis, la întrebarea „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare și ar candida următoarele partide sau alianțe, dumneavoastră cu reprezentanții cărui partid ați vota”, rezultatele sondajului CURS indică:

PSD – 24%
AUR – 22%
PNL – 15%
USR -13%
POT -10%
UDMR – 5%
SOS România-5%
Altul – 6%.

De remarcat, așadar, că, potrivit sondajului, POT a ajuns la un scor de 10%, în timp de SOS România se menține la pragul electoral de 5%.

Georgescu, favorit la prezidențiale, conform sondajului

sursa foto: curs.ro

Conform sondajului CURS, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, Călin Georgescu ar obține 37% în primul tur.

Pe locul secund s-ar clasa Nicușor Dan cu 21%, în timp ce Crin Antonescu are doar 18%, ceea ce ar însemna că ar risca să nu intre în turul doi.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile prezidențiale (turul1), dumneavoastră cu ce candidat ați vota?”

Călin Georgescu (independent) – 37%
Nicușor Dan (independent) – 21%
Crin Antonescu (independent susținut de PSD, PNL și UDMR) – 18%
Elena Lasconi (USR) -7%
Diana Șoșoacă (SOS) – 4%
Altul – 13%.

Metodologie

Universul de eșantionare: populaţia adultă rezidentă din România

Volumul eşantionului: 1100 respondenţi, în vârstă de 18 ani şi peste
Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion: +/-3% la un nivel de încredere de 95%

Metoda de culegere a datelor: CATI (Computer-assisted telephone interviewing)
Validarea eșantionului: s-a realizat pe baza ultimelor date INS
Datele sunt ponderate

Perioada de realizare: 21 – 25 ianuarie, 2025.

Ce date personale include noul buletin electronic. De ce s-a amânat emiterea noilor cărţi de identitate cu CIP

3

Noile cărţi electronice de identitate mai au de aşteptat, până vor fi emise în toate ţara. Proiectul-pilot început în judeţul Cluj trebuia extins în toată ţara în noiembrie anul trecut, dar au apărut probleme.

Echipamentul care scrie informaţiile pe CIP-uri era prea vechi şi a fost înlocuit.

Ce „conţine” buletinul nou

Noile buletine ar urma să ţină, digital, şi locul altor documente certificat de naştere, pasaport şi, la un moment dat, chiar şi permis de conducere.

Pe lângă cele inscripţionate în mod clasic, la vedere, noua carte de identitate are stocate în format digital fotografia deţinătorului, două amprente dar şi datele acestuia. Pe CIP pot fi încărcate şi informaţii despre istoricul medical, iar totul este securizat de un cod pin.

CIP-ul este însă şi motivul pentru care proiectul nu a fost încă extins la nivel naţional. Autorităţile vor unul de generaţie mai nouă decât cel folosit la Cluj, conform observatornews.ro.

Buletinul nou costă 67 lei

Un astfel de buletin electronic costă la Cluj 67 de lei. Pentru schimbarea buletinelor clasice la nivel naţional, Uniunea Europeană ne dă 150 de milioane de euro.

Adresa de domiciliu va rămâne inscripționată pe cărțile de identitate simple, dar nu va mai fi inscripționată și pe verso-ul cărții electronice de identitate, ca în prezent. Adresa de domiciliu și respectiv de reședință vor fi de asemenea stocate pe cip-ul cărții electronice de identitate.

Înscrierea adresei de domiciliu doar în suportul electronic al cărții electronice de identitate (CEI) se va face pentru a se elimina obligația preschimbării CEI atunci când vrei să îți schimbi domiciliul, se arată în nota de fundamentare.

Este important de știut că cei care nu doresc să aibă un buletin cu cip, pot opta pentru o carte de identitate simplă.

Cum va fi vremea în luna februarie. Prognoza meteo actualizată pentru următoarele patru săptămâni

0

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat, marți, prognoza meteo actualizată pentru următoarele patru săptămâni, pentru intervalul 27 ianuarie – 24 februarie.

Conform estimărilor meteorologilor, se anunță o lună februarie cu temperaturi mai mari decât cele normale pentru perioada din calendar. Și cu destul de puține precipitații.

Potrivit prognozei, în săptămâna în curs temperaturile vor fi cu mult mai ridicate decât ar fi normal pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

Iată cum arată estimările anunțate de ANM:

Săptămâna 27.01.2025 – 03.02.2025

Valorile termice vor fi cu mult mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

Regimul pluviometric va fi deficitar în toate regiunile.

Săptămâna 03.02.2025 – 10.02.2025

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în cea mai mare parte a țării.

Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în regiunile vestice și nord-vestice, în timp ce în restul teritoriului se vor situa în jurul celor normale pentru această săptămână.

Săptămâna 10.02.2025 – 17.02.2025

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile.

Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi deficitare în toată țara.

Săptămâna 17.02.2025 – 24.02.2025

Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână în toate regiunile.

Regimul pluviometric va avea o tendință deficitară în cea mai mare parte a țării.

S-au pus bani serioşi la bătaie pentru recuperarea Tezaurului Dacic. Ce trebuie să faci pentru 100.000 de euro

Românii sunt îndemnaţi să ajute la recuperarea Tezaurului Dacic, care a fost furat e la muzeul Drents din Olanda. Un om de afaceri olandez stabilit în București oferă o recompensă de 100.000 de euro.

Oricine oferă informaţii care ajută în acest caz poate pune mâna pe bani.

Poliția olandeză l-a contactat

Arthur Brand, un cunoscut detectiv specializat în furturi de artă, consideră că o astfel de recompensă poate fi eficientă: „Există întotdeauna persoane apropiate celor direct implicați care sunt dispuse să vorbească pentru o sumă considerabilă”.

Poliția olandeză l-a contactat deja pe Van Breemen, cel care oferă recompensa, prin intermediul ambasadei Olandei din România pentru a discuta procedurile.

Van Breemen, născut în 1963 în Bussum, Olanda, s-a mutat în Balcani în 1993, anunţă observatornews.ro, și a fondat compania imobiliară Cascade în 1999, care se concentrează pe dezvoltarea de clădiri comerciale și guvernamentale în România.

Momentul atacului, filmat

Potrivit imaginilor captate de camere de supraveghere, hoții au avut nevoie de mai puțin de două minute pentru a fura piesele din tezaurul dacic. Poliţia olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră şi a informat Interpol.

Sâmbătă, IGPR a fost notificat despre faptul că la Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, în care are loc expoziția ,,Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie, a avut loc o explozie.

Patru dintre cele mai valoroase artefacte din Tezaurul Dacic au fost furate, dintr-un total de 673 de obiecte din metale prețioase expuse, a declarat Directorului Muzeului Național de Istorie, Ernest Târnoveanu.

Un român care a mers la cumpărături într-un supermarket din Elveţia, şocat de preţuri. Le-a pozat şi a făcut publică lista

Elveţienii au un salariu mediu net de 6.200 de franci, respectiv 34.150 de lei. La un astfel de nivel financiar, te-ai aştepta ca şi preţurile din supermarket să fie pe măsură.

Dar lucrurile nu stau chiar așa. E doar puţin mai scump decât în România.

O bere – 2 franci. 10 ouă – 8,50 franci

Vloggerul român Mr. Travel a intrat într-un supermarket din St. Moritz, Elveţia, pentru a le arăta următorilor săi pe Tik Tok ce prețuri au alimentele la raft.

Suntem în Elveția, în St. Moritz, la un supermarket și vreau să vă arăt prețurile de aici. Vreau să știți că francul, la ora actuală, este 5,30 lei. O pâine costă 3 franci,30. Un pachet de unt, 3,95. Aproape 20 și ceva de lei. O bere e 2 franci. Deci 10 lei o bere, dacă vrei să bei.

O bucată de brânză feta, 4,70. O ciocolată Lindt, 2,95. Un borcan cu gem, 4,95. Ouă, 10 bucăți, 8,50 franci. Lămâi, 40 de centime. O cola, la jumătate, 1,55. Un fel de American Cola, 60 de cenți. Chipsuri, 4,80. Asta chiar e mult!

Banane, 2,60. Hai să vedem și roșiile: 2,60 kilogramul. Arată bine, dar sunt cam scumpe. O apă Evian, la jumătate, e aproape 1 franc. San Pellegrino, 1,15”, a arătat vloggerul.

„Prețurile la unele produse sunt aproape ca în România și ei au salariul minim de 3.600 de franci elvețieni”, a comentat unul dintre urmăritorii săi.

Leguma preferată a românului s-a scumpit

Cartoful, leguma preferată a românilor, costă 4 lei pe kilogram, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, când se vindea cu 3 lei.

În schimb, cartofii de import au cucerit rafturile supermarketurilor, dar şi tarabele la 3 lei.

Ionuț Sgurea este din Dobrotești, judeţul Dolj. Anii trecuţi a cultivat cartofi pe o suprafaţă de 60 de hectare. Acum, însă, va avea 30 de hectare, iar producţia va fi la jumătate, confom unui exemplu prezentat de Antena 3.

Importurile de cartofi au crescut faţă de anii precedenţi, iar rafturile magazinelor din România sunt pline de legume provenite din alte state. Producţia a atins un record negativ: 1,58 milioane de tone de cartofi.

„Sunt pensionarii care mai caută primăvara marfă românească, dar tineretul nu vine în piaţă. Noi stăm şi ne uităm la marfă pentru că nu sunt client. Supermarketurile ne-au terminat”, se plânge Liliana Dascălu, comerciant, pentru sursa amintită.

 

Donald Trump, schimbări majore în Armata SUA: pe cine dă afară şi pe cine recheamă la posturi

Donald Trump a dictat schimbări majore în armata americană. Printre acestea, se numără cel care exclude persoanele transgender din rândurile militarilor.

Președintele american a semnat un ordin de revocare a directivei din 2021 a Administrației Biden, ce permitea persoanelor transsexuale să servească în armată.

Noi standarde militare

Noile dispoziții ale administrației Trump vor institui standarde militare privind pronumele și identitatea de gen și vor interzice în mod direct accesul în armată a mii de transsexuali, sub pretextul problemelor mentală și de pregătire fizică, anunţă Antena 3.

O altă decizie a lui Trump legată de armată este cea prin care sunt reintegrați în forțele militare cei care au fost excluși pentru că au refuzat să se vaccineze împotriva COVID-19 în timpul pandemiei, după cum au declarat doi oficiali ai Casei Albe pentru CNN.

Trump și soluția pentru Gaza

Este suficient armistițiu încheiat între Hamas și Israel? Nu, abia acum începe greul. După 15 luni de lupte în Fâșia Gaza și după negocieri dure în care au fost implicați americani, qatarieni și egipteni alături de israelieni și membri Hamas, guvernul israelian a aprobat acordul cu Hamas pentru încetarea focului şi eliberarea a 33 dintre cei 94 de ostaticilor israelieni în schimbul a 1000 de prizonieri palestinieni din închisori.

Acordul actual este împărțit în trei faze, iar prima dintre ele durează șase săptămâni. Problema rămasă este cine va asigura procesul de reîntoarce a palestinienilor strămutați în nordul Fâșiei Gaza? Beligeranții au convenit că persoanele strămutate se vor putea întoarce în nord începând de sâmbătă, 25 ianuarie, pe drumul de coastă pentru oamenii care merg pe jos și pe drumul Salah al-Din, principala axă nord-sud a Gazei, pentru persoanele aflate în mașini, dar care, în acest caz, vor fi supuse inspecției.

Text integral de Grumaz Alexandru, AICI.

Coșmar, marţi dimineaţă, pe magistrala M5, metroul din Drumul Taberei. Angajaţii ar fi intrat în grevă japoneză!?

0

Angajaţii de la Metrorex sunt nemulțumiți că „Ordonanța Trenuleț” le anulează măririle de salarii, prevăzute de Contractul Colectiv de Muncă.

Oamenii avertizaseră deja că dacă lefurile nu sunt mărite conform Contractului Colectiv de Muncă nu vor mai intra în tură.

Grevă japoneză pe M5?

Conform celor de la B365.ro, angajații Metrorex nu au intrat total (deocamdată) în grevă de exces de zel, pe Magistralele M2 și M3 se circulă normal.

Dar pe M5 – metroul de Drumul Taberei – trenurile nu mai vin în stație la intervale de 10 minute. Garniturile ajung la peron mai rar, într-un timp aproape dublu, de 17 minute.

Deci, deocamdată, metroul din București circulă aproape normal pe magistralele M2 și M3, mai scrie sursa precizată anterior.

Grevă şi la CFR, de la 1 februarie?

Angajaţii de la CFR Călători solicită repunerea în circulaţie a trenurilor anulate, dar şi plata contribuţiei suplimentare pentru condiţii de muncă speciale, în caz contrar fiind hotărâţi să oprească activitatea.

Ceferiştii, la mitingul de protest din 24 ianuarie 2025 organizat de FSTFR, SCMD şi ROMIL, au tras un semnal de alarmă în legătura cu Ordonanţa Trenuleţ.

Dacă nu le sunt satisfăcute cerinţele, oamenii sunt hotărâţi „să oprească spontan lucrul” dacă nu se repun în circulaţie de la 1 februarie 2025 toate trenurile de călători anulate de CFR Călători la începutul acestui an, susține printr-un comunicat Federaţia Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR).

Românii trec printr-o nouă reformă în sistemul de pensii. Decizia luată de autorităţi după anularea indexării prin „Ordonanţa trenuleţ”

6

Guvernul a anulat indexarea pensiilor de la 1 ianuarie 2025 prin „Ordonanţa trenuleţ”. Cu toate acestea, s-ar pregăti o nouă reformă în sistem.

Există mii de dosare noi de pensie nesoluționate, decizii de recalculare care nu au ajuns la pensionari, precum şi întârzieri la mica recalculare.

Modernizarea sistemului informatic

Daniel Baciu, şeful Casei de Pensii, este preocupat de modernizarea sistemului informatic al sistemului.

Newsweek notează că sunt şanse mici ca pensiile să fie mărite în februarie sau martie pe baza micii recalculări, deoarece softul integrat al Casei de Pensii nu funcționează pentru astfel de operațiuni.

„În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Casa Națională de Pensii Publice a elaborat măsuri necesare pentru reforma sistemului public de pensii, având ca principale obiective: eficiență operațională, dezvoltare de servicii electronice avansate, digitalizare, prioritizare a dezvoltării infrastructurii IT.

Crearea de noi servicii publice personalizate, automatizarea și simplificarea interacțiunii digitale prin oferirea de servicii electronice personalizate, holistice și sigure pe bază de identitate digitală și acces de la distanță, precum și dezvoltarea sistemului informatic integrat sunt rezultate cheie ale acestui proiect”, se anunță în nota de informare de la Casa Națională de Pensii.

Mii de pensionari acuză

Mii de pensionari acuză că deciziile nu au ajuns la toți seniorii, iar oamenii încă nu știu dacă pensia lor a fost sau nu calculată corect. Pentru 2025, veniturile au fost înghețate și nu se știe dacă indexarea se face în acest an.

Procesul de recalculare întâmpină dificultăți tehnice și logistice, dar autoritățile nu au oferit un termen clar pentru finalizarea acestuia, anunţă Realitatea Plus.

Deși noua lege a pensiilor a fost adoptată cu scopul de a corecta inechitățile din sistem, implementarea acesteia pare să fie mult mai anevoioasă decât s-a estimat inițial.

„Vom ridica România prin tinerii săi!”: Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României premiază o reformă educațională îndrăzneață propusă de tânăra Bianca Baciu

0

Cu ocazia concursului national „Cuza: tineri, lege și reformă”, dedicat sărbătorilor legate de 24 ianuarie, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României a desemnat câștigătoare propunerea semnată de Baciu Bianca, elevă la Liceul Tehnologic nr. 1 din Luduș. Lucrarea, trimisă sub forma unei scrisori imaginare către „națiunea română”, pune în lumină nevoia urgentă de transformare a școlii, pornind de la premisa că „Educația este sufletul națiunii și singura cale spre măreție.” Bianca Baciu va fi premiată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României cu un E-book de ultimă generație împreună cu un abonament anual la cea mai mare platformă online de cărți în limba română.

Pasajul-cheie care a atras atenția juriului face referire la o viziune în care „Vom ridica România prin tinerii săi, vom construi un sistem de învățământ demn de o națiune mândră și unită!” Această declarație de intenție rezumă un plan curajos, menit să combată lipsa de încredere care, potrivit autoarei, bântuie sălile de clasă din prezent.

Printre propunerile concrete formulate de Baciu Bianca se regăsește înființarea „Centrelor de Inovație” în fiecare unitate de învățământ, pentru ca elevii să experimenteze și să pună în practică idei relevante pentru societatea actuală. Mai mult, lucrarea introduce conceptul de „profesor mentor”, un cadru didactic dedicat sprijinirii progresului individual al fiecărui elev. O oră săptămânală dedicată exclusiv pasiunilor elevilor reprezintă un alt punct esențial al reformei, subliniind importanța cultivării intereselor personale într-un mediu educațional tradițional axat pe teorie și testare.

Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României a apreciat „tonul autentic și onest” al materialului, care reușește să surprindă realitatea din clase, dar și să ofere soluții tangibile. Reprezentanții fundației au precizat că sute de propuneri au ajuns din toate județele țării, dovedind că există un interes real pentru îmbunătățirea sistemului de învățământ. Fiecare inițiativă înscrisă va fi trimisă Ministerului Educației, în ideea că opiniile venite direct de la elevi și profesori ar putea inspira viitoare politici școlare.

Mesajul de fond al concursului a fost acela de a valorifica idei cu adevărat inovatoare, care pun elevul în centrul sistemului educațional. Într-un context național tot mai preocupat de reformarea școlii, proiectul câștigător aduce o gură de aer proaspăt și reamintește că schimbarea autentică începe chiar de la cei care resimt zilnic lacunele actuale. Prin inițiativa sa, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României confirmă, încă o dată, că vocea tinerilor merită ascultată și transformată în acțiuni concrete.

 

 

ÎCCJ a pus prag pentru consumul de droguri la volan. Noua expertiză care se va face asupra șoferului

ÎCCJ a pus prag la consumul de droguri la volan ca în cazul alcoolului. Așadar, pentru ca un şofer să fie condamnat pentru conducerea sub influența substanțelor interzise, nu este suficientă doar prezența acestora în probele biologice, fiind necesară o expertiză.

Această noutate ar putea duce la clasarea a sute sau chiar mii de dosare și la revizuirea altora.

De ce face ÎCCJ o diferenţiere

Controversele au apărut după ce tot mai mulţi şoferi s-au ales cu dosare penale pentru consum de substanţe interzise la volan, deşi luaseră medicamente uzuale sau spray nazal antialergic.

Totuși, avocatul Adrian Cuculis contestă măsura.

„ICCJ s-a pronunțat într-un dosar de mare interes național şi a stabilit ca în cazul consumurilor de droguri urmat de șofat nu reprezintă în mod AUTOMAT fapta de conducere sub influenta substanțelor interzise, ci este necesar ca în baza unei expertize să se constate afectarea aptitudinii de a conduce.

România devine astfel ţara unde drogurile la volan nu reprezintă chiar 100% un pericol şi nu în mod automat daca ai concentrație de substanțe interzise în sânge devii automat infractor. Trebuie precizat că în urma deciziei vor fi clasate probabil sute/mii de dosare şi redeschise altele, tot într-un număr la fel de mare”, a spus avocatul Adrian Cuculis.

Cât timp poţi circula cu ITP-ul expirat

Inspecția Tehnică Periodică (ITP) este esențială, dar şi obligatorie, pentru a menține vehiculul într-o stare tehnică optimă și pentru a garanta siguranța pe drumurile publice.

Conform legislației în vigoare, toate mașinile care circulă pe drumurile din România trebuie să dețină un ITP valabil.

În țara noastră, lipsa unui ITP valabil poate veni cu sancțiuni dure, inclusiv amenzi mari, suspendarea înmatriculării sau reținerea plăcuțelor de înmatriculare.

Cu alte cuvinte, conform Codului Rutier 2025, din momentul în care ITP-ul a expirat nu mai ai voie să circuli cu maşina pe drumurile publice.