Odeta Nestor, fostă șefă la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), conduce acum Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND), organizație ce reprezintă principalii operatori de jocuri de noroc la distanță (online). AOJND, înființată în 2017, se prezintă ca o organizație născută din dorința de a aduce sub același acoperiș operatorii principali de jocuri de noroc la distanță, pentru o reprezentativitate clară în industrie. Asociația are ca scop principal promovarea și protejarea drepturilor și intereselor operatorilor de jocuri de noroc la distanță, licențiați în România. Membrii AOJND sunt: Betfair, eFortuna, Netbet, PokerStars, SportingBet, Stanleybet, Unibet, Baumbet, Betano, Circus, Maxbet, Efbet, Public Win și WinMaster. Președintele AOJND a comentat inițiativa Guvernului de a supraimpozita jocurile de noroc cu un procent de 40%.
„Discutăm despre o scădere cu aproximativ 50% a taxelor plătite de operatori”
Playresponsibly: Ca parte implicată în piața jocurilor de noroc, cum apreciați intenția guvernanților de a taxa jocurile de noroc cu până la 40%?
Odeta Nestor: Discutăm despre o majorare a taxelor pe retragerile jucătorilor de la 1%, 16%, 25% (impozit progresiv) cât este în prezent, la 40% fără alt prag. Adoptarea acestei măsuri va avea efectul opus celui scontat de Guvern, astfel că numărul jucătorilor pe site-urile licențiate în România se va reduce. Toți acești jucători care nu vor mai accesa site-urile legale, licențiate în România vor migra spre o zonă ilegală, cea a site-urilor nelicențiate. Pe termen scurt și mediu vor exista pierderi pentru toate părțile, inclusiv pentru Guvern, ale cărui venituri, în loc să crească, se vor reduce. Pentru jucatori, protecția va fi nulă în condițiile în care vor juca pe site-uri nelicențiate sau în locații care nu vor aplica această modificare.
Algoritmii de calcul vi se par corecți, adică să fie impozitate toate operațiunile, iar nu doar câștigul jucătorului?
AOJND, asociația pe care o reprezint în calitate de președinte, nu a primit până în acest moment nici un document oficial care să prezinte măsurile planificate pentru zona de gambling, o eventulă formulă de calcul sau o analiză de piață pe care să se întemeieze această măsură. Asadar, nu putem spune. Termenii legali folosiți trebuie să fie foarte clari și baza de impozitare să poată fi identificată.În jocuri de noroc avem mai mulți termeni folosiți atât în Codul Fiscal cât și în Legea specifică jocurilor de noroc.
Ce viitor vedeți pentru domeniu, dacă supraimpozitarea se va aplica?
Dacă se va aplica supraimpozitarea, se va ajunge la o reducere a numărului de jucători de pe site-urile licențiate în România și migrarea lor către site-uri ilegale. Acest lucru va însemna o pierdere pentru toate părțile, inclusiv pentru Guvern. De asemenea, va scădea interesul din partea operatorilor de a se mai licenția în România, ceea ce, din nou, ar aduce pierderi inclusiv pentru Guvern. Marii operatori nu vor desfășura actvitatea decât în jurisdicții reglementate deoarece în ultimii ani țările care urmăresc reglementarea și desfășurarea într-un cadru legal corect cer inclusiv la licențiere un document care atestă bonitatea de la celelalte autorități unde mai sunt licențiați. Ca o particularitate mai puțin cunoscută publicului larg, aș vrea să vă spun că domeniul jocurilor de noroc online în România nu este unul al câștigurilor ci al divertismentului. Acest lucru este dovedit de faptul că peste 80% din cei care retrag bani în urma participării la jocuri de noroc, retrag sume de până la maxim 1.000 de lei, majoritatea fiind însă mult mai mici, de ordinul a câtorva sute de lei. Așadar, în zona online, discutăm în cea mai mare parte a cazurilor despre oameni care nu joacă pentru a se îmbogăți ci pentru că sunt în căutarea unei experiențe plăcute, antrenante. Aceștia au nevoie de un cadru sigur, legal și echitabil taxat. În condițiile aplicării unei taxe de 40% pe retrageri, cu siguranță climatul nu le-ar mai fi propice.
Pentru a putea exista în continuare jocurile de noroc în România, considerați oportun ca o parte din supraimpozitare să fie cumva preluată de operator sau va fi suportată integral de jucător?
Teoria economică arată că o creștere a cotei de impozitare dincolo de un anumit nivel considerat optim nu mai are ca efect o creștere a colectării veniturilor, deoarece baza de impozitare se prăbușește. Practic, dincolo de această rată optimă, veniturile fiscale tind să scadă pe fondul a trei fenomene: evaziune fiscală, evitare, scădere. În sistemul existent acum, România este un exemplu de buna reglementare a domeniului jocurilor de noroc, fapt care a adus venituri semnificative la buget, datorită taxelor plătite atât de jucători cât și de operatori. Supra-impozitarea ar transforma România într-o țară neatractivă atât pentru jucători cât și pentru operatori. Ca efect, după estimările AOJND, discutăm despre o scădere cu aproximativ 50% a taxelor plătite de operatori prin reducerea activității, în cazul aplicăriii măsurii. În plus, o astfel de taxă ar obliga operatorii la reducerea drastică a investițiilor în unități de dezvoltare de software locale, în publicitate, dar mai ales în ceeea ce privește sponsorizarea sportului românesc și nu în ultimul rând analiza retragerii din România ceea ce ar lăsa loc site-urilor ilegale.
Organizația pe care o conduceți a fost chestionată cu privire la această supra-impozitare?
AOJND are expertiza și disponibilitatea de a fi un partener al Guvernului pentru adoptarea celor mai bune soluții în interesul tuturor părților. Prima condiție este însă existența unui dialog real, susținut și onest. La momentul actual, nu simțim că acest lucru se întâmplă. Domeniul jocurilor de noroc este unul foarte complex, cu nenumărate zone care necesită o bună pregătire, expertiză și experiență. Iar specialiștii sunt destul de puțini. De aceea, poate mai mult decât în alte domenii, atunci când vorbim de reglementarea gamblingului este nevoie de cooperare între autorități și industrie. În caz contrar lucrurile nu pot funcționa corect.
Dacă ați fi fost consultată, ce sfaturi le-ați fi oferit celor de la ANAF?
Nu sunt consultantul ANAF, ci sunt președintele AOJND, principala asociație care reprezintă interesele industriei de gambling online în relația cu autoritățile. Am o experiență de 20 de ani în domeniul jocurilor de noroc și sunt cea care a pus pe picioare ONJN și a susținut adoptarea cadrului legislativ al industriei jocurilor de noroc. Din această calitate pot să vă confirm că niciodată, nicio măsură adoptată unilateral, fără dialog cu industria și fără o analiză de piață nu a avut succes în domeniul jocurilor de noroc. În schimb, efectele pozitive ale unei reglementări echitabile sunt semnificative și se resimt imediat. De exemplu, după ce s-a reglementat domeniu gamblingului în România, au crescut colectarile de taxe din domeniul jocurilor de nroc cu 100%.
„Au lipsit dialogul real, viziunea și înțelegerea nevoilor pieței”
Există tentația jucătorilor de la ocoli taxele și impozitele aplicate în România?
În România, potrivit estimărilor H2GC aproximativ 90% (89%) din totalul jocurilor online se desfășoară pe site-uri licențiate în România (n.r.- channeling rate), ceea ce reprezintă un succes la nivel european. Așadar, în sistemul actual nu există această tendință, dar în cazul unei schimbări legislative de genul celei discutate, cu siguranță vom discuta despre un astfel de fenomen. Din rapoartele de activitate ale ONJN rezultă o colectare de 99 % a taxelor din jocuri de noroc ceea ce reflectă gradul de conformare.
În timpul cât ați activat ca președinte la ONJN, lucrurile din domeniu au părut mai clar reglementate. Ce măsuri ar trebui luate acum, astfel încât piața să rămână în echilibru?
În primul rând este nevoie de măsuri adoptate de experți, de oameni care au o bună cunoaștere a domeniului de gambling și care au și experiența necesară. În al doilea rând, orice măsură trebuie analizată și discutată înainte cu industria. Trebuie să existe un dialog real și, poate, o schimbare de optică, în sensul că autoritățile și industria nu trebuie percepute ca fiind pe poziții opuse ci, dimpotrivă, haideți să ne privim reciproc ca parteneri care au, până la urmă, un interes comun – acela de a funcționa în mod legal, pe o piață echilibrată și clar reglementată, cu avantaje pentru toate părțile. Dacă vorbim de măsuri concrete, sunt o serie de modificări tehnice necesare adaptării țînând cont că domeniul este extrem de dinamic. Aceste modificări tehnice ar ajuta și autoritatea în desfășurarea activității de monitorizare și control. În ceea ce privește taxele, se poate face o analiză punctuală a fiecărui tip de joc și, în funcție de cifrele actuale, se poate adapta nivelul taxabil astfel încât Guvernul să poată încasa taxe, iar operatorii să considere taxarea corectă, astfel încât să nu caute alte variante pentru a le evita.
Cum apreciați activitatea celor care v-au urmat la șefia oficiului?
Au lipsit dialogul real, viziunea și înțelegerea nevoilor pieței. Se poate solicita autorității pentru fiecare conducător ce mi-a urmat la ONJN să spună care au fost obiectivele inițiale și care au fost cele realizate pe perioada mandatului fiecăruia. Eu vă pot spune și confirma că nu a existat niciun obiectiv realizat în instituție.
Vi se par potriviți cei care conduc în prezent destinele ONJN?
Dincolo de orice laudă sau critică la adresa actualilor sau foștilor șefi ONJN, cred că ceea ce contează este să existe oamenii potriviți în funcțiile potrivite. Așa cum am spus, în gambling, oamenii potriviți sunt întotdeauna cei care au expertiză, viziune și experiență.
Este instituția politizată?
ONJN este o instituție care funcționează în subordinea Guvernului, așadar în mod inevitabil discutăm și despre o influență politică. Cel mai important este însă ca, indiferent de apartenența politică, cei care vin la conducerea instituției să fie în primul rând, profesioniști. Să aibă dorința de a construi mai departe pe niște baze care deja există și care s-au pus în mod corect.
