Acasă Blog Pagina 1279

Au bătut palma. Noul Cod Fiscal jecmanește doar populația

Din toate măsurile anunțate cu tam-tam de PSD s-a ales praful, semn că ori cocoșul care cântă în coaliție e PNL-ul ori că așa-zisele contradicții între opinii sunt doar de fațadă. Astfel, din supraimpozitarea multinaționalelor, practicată peste tot în Europa, plafonarea prețurilor la combustibili și impozitarea progresivă, în noul Cod Fiscal au rămas doar mai multe biruri tot pentru amărâții de români.

Neputința PSD de a se impune în coaliție în ceea ce privește măsurile vitale pentru populație nu sună a bine. Nici măcar impozitarea progresivă nu i-a ieșit, deși Marcel Ciolacu a argumentat pertinent că toate țările europene au un asemenea sistem, mai puțin România. Și spun că nu i-a ieșit, pentru că deja a renunțat la idee, acceptând că povara impozitării muncii se va menține și anul viitor. ”Eu mi-aș dori să ieșim din zona de sloganuri. Dacă vrem să ne comparăm cu Rusia, rămânem cu taxa unică. Dacă vrem să ne comparăm cu Europa, 99% din țări au impozitare progresivă. Ea nu va implementată anul acesta, nici anul viitor, dar este o bază de discuție. Să vedem cum ieșim din zona de sloganuri, astea cu distrugem mediul de afaceri. Nu am văzut distrus mediul de afaceri în Franța sau Spania sau alte țări unde e există impozitare progresivă”, a spus Marcel Ciolacu. Deci e ok așa. Rămânem cu cota unică și în 2023, dar, ”băieți, să nu mă uitați pe viitor”, pare să transmită președintele PSD. La fel a fost și cu impozitarea de 90% a pensiilor speciale, despre care Marcel Ciolacu tot vorbește că trebuie făcută, însă nimeni, absolut nimeni din coaliție nu l-a luat în seamă. Concluzia? Nici măcar nu se discută despre așa ceva.

Prețurile, tot în aer

Deși a cerut vehement plafonarea prețurilor la carburanți, PSD a acceptat cu prea multă ușurință simulacrul de compensare cu 25 de bani și alți 25 de bani incerți. ”Să vedem cum funcționează și apoi vom discuta asupra efectelor”, a zis Ciolacu. Adică o să mai treacă o lună-două, prețurile se vor mări, PSD va mima din nou indignarea, va arăta cu degetul spre Ciucă-PNL, va fi din nou un scandal regizat în coaliție, apoi, posibil, când se vor trezi cu românii în stradă, să plafoneze prețurile carburanților pe la 9-10 lei. Că e regizată treaba o arată și interviul dat de ministrul Economiei, Florin Spătaru, care ne spune el că PSD-ul are un plan de plafonare, dacă acea compensare nu merge.

În rest, numai de bine

În ce privește majorarea taxelor pentru români, aici totul merge ca uns în coaliție. Astfel, au fost deja conturate creșteri ale impozitelor pe dividende de la 5% la 8%, creșteri ale accizelor la alcool și tutun, creșteri ale impozitului pe jocurile de noroc și creșteri ale TVA-ului la băuturile cu zahăr. Totodată, scutirea de impozit pentru salariile din agricultură și construcții va fi până la 10.000 de lei, în timp de pragul de scutire era până acum de 30.000 de lei. Urmează majorarea impozitelor pe proprietăți și alte asemenea, dar nimic pentru diminuarea profiturilor uriașe ale marilor companii.

Rolls-Royce Boat Tail, noua versiune a celei mai scumpe mașini din lume

1

Rolls-Royce a dezvăluit cel mai nou model Boat Tail, al doilea dintr-un trio de creații personalizate, considerate cele mai scumpe mașini noi pe care acest producător – sau oricare altul – le-a creat vreodată.

Prima versiunea a fost prezentată lumii în 2021 și, la vremea respectivă, cifrele sugerau un preț estimat între 25-28 de milioane de dolari. Unele rapoarte indică faptul că aceast ultim model ar fi atins pragul de 30 de milioane de dolari.

Noul Boat Tail a fost vedeta luxosului Concorso d’Eleganza Villa d’Este, eveniment desfășurat pe malul lacului Como, în Italia.

Rolls-Royce numește acest automobil „o capodoperă de rafinament, eleganță și atenție la detalii”. Designul mașinii a fost inspirat de modelul Phantom II Boat Tail al mărcii din 1932, care la rândul său se inspira din iahturile de curse de la începutul secolului al XX-lea.

Au fost folosite materiale excusiviste: aluminiu, lemn de mahon, vopsea acoperită cu un strat de cristal. Motorul este un V12 twin-turbo, de 6,75 litri.

Proprietarul noului exemplar este patronul unui muzeu de mașini clasice. Boat Tail va fi produs doar în 3 exemplare.

Fabricarea celui de-al treilea Boat Tail este în prezent în curs de desfășurare, deși este puțin probabil să vadă lumina zilei înainte de 2023.

Țeapă! Decontarea UE pentru refugiații ucraineni, parțială și doar pentru 13 săptămâni

România va plăti din bugetul național aproape 19 milioane de euro, banii reprezentând contribuția țării la întreținerea refugiaților din Ucraina. Din fonduri europene, vor fi decontate 100 de milioane de euro, însă banii au fost deturnați de la alocarea inițială pentru două programe importante, care vizau îmbunătățirea situației tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare și locuri de muncă pentru toți.

România are podul plin de mulțumiri, cam la asta se rezumă totul. Felicitările adresate țării pentru modul exemplar și unic în care i-a ajutat pe refugiații din Ucraina, cu eforturi financiare uriașe pe fondul unei sărăcii extreme în țară, nu au fost recompensate. Mai exact, Uniunea Europeană nu a pus la dispoziție fonduri de compensare, iar România a fost obligată să ia din fondurile alocate pentru programul capital Uman și să mai pună din buzunar și alte aproape 19 milioane de euro. ”Instituirea măsurilor de protecție temporară sau altă protecție adecvată, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene, reprezintă o provocare suplimentară pentru bugetele publice, într-un moment în care economiile statelor membre sunt încă în curs de redresare în urma impactului pandemiei de Covid-19. Pentru a atenua astfel presiunea constantă exercitată de criza ucraineană și pentru a stabili un echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestor primiri, prin Regulamentul (UE) 2022/613 a fost stabilit un cost unitar pentru operațiunile care abordează provocările legate de migrație, de 40 de euro pe săptămână per persoană care fuge din Ucraina”, se arată în proietul de ordonanță al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) .

Finanțare, doar pentru trei luni

Costul unitar poate fi utilizat pentru o perioadă totală de maximum 13 săptămâni, începând cu data de 24 februarie 2022 și data sosirii persoanei în UE, și poate acoperi doar o parte din sumele cheltuite de statele membre pentru a finanța nevoile de bază imediate ale numărului real a refugiaților. La decontare însă, fiecare se descurcă cum poate. ”Urmare a demersurilor pentru identificarea posibilităților concrete de finanțare din fonduri europene a cheltuielilor efectuate pentru sprijinul refugiaților din Ucraina, fără a afecta proiecte aflate în implementare, resursele financiare identificate din economiile generate la nivelul Programului operațional Capital Uman, în cuantum de 100 milioane de euro din contribuție FSE, la care se adaugă contribuția națională, vor fi reutilizate pentru finanțarea măsurilor de sprijin și asistență umanitară de către statul român a cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina”, precizează MIPE.

Banii erau ai României

În fapt, banii vor fi luați din fondurile europene alocate României și destinate programului pentru îmbunătățirea situației tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare și din programul locuri de muncă pentru toți. Concret, valoarea cheltuielilor care pot fi decontate pe bază de cost unitar, alocată prin Programul operațional Capital Uman, este de 118,4 milioane de euro, din care contribuția de la bugetul național va fi de 18,4 milioane de euro.

Pericolul HIV. Se trece la testarea în masă. Vizați sunt șoferii de tir, gravidele și medicii

Pentru că nu sunt bani suficienți pentru tratarea SIDA, iar numărul de cazuri a crescut alarmant, Ministerul Sănătății a decis să elaboreze o nouă strategie pentru combaterea virusului. Astfel, se va trece la testarea în masă a HIV, printre categoriile vizate numărându-se șoferii de tir, marinarii, gravidele, persoanele care urmează să se căsătorească, precum și personalul medical.

Peste 52% din cazurile noi de infecție HIV înregistrate în România în 2020 au fost diagnosticate tardiv. Aceste prezentări târzii sunt în principal rezultatul unui acces limitat și al utilizării insuficiente a serviciilor de testare și consiliere HIV (în special testarea în vederea confirmării diagnosticului), mai ales în cazul persoanelor din grupurile prioritare, susține Ministerul Sănătății. Potrivit Strategiei naționale pentru prevenirea infecției cu HIV/SIDA, elaborată de această instituție, va fi întărită capacitatea de testare HIV gratuită, indiferent de statutul de persoană asigurată, prin intermediul unor centre fixe, unități mobile, precum și prin opțiuni de tip autotestare. Principalele categorii vizate pentru testarea HIV sunt femeile gravide, precum și persoanele din grupurile la risc. Printre cei aflați în risc de infecție cu HIV se numără bolnavii TBC, donatorii de sânge, personalul medico-sanitar, cuplurile serodiscordante, persoanele cu parteneri multipli și victimele violului sau abuzurilor sexuale. Totodată, riscuri de infectare au șoferii de transport internațional, marinarii de cursă lungă, persoanele care au lucrat mai mult de 6 luni în străinătate, dar și persoanele care urmează să se căsătorească. Grupurile prioritare la testare rămân totuși homosexualii, consumatorii de droguri și prostituatele.

Campanie dedicată tinerilor între 15 și 24 de ani

Un punct important al Strategiei Ministerului Sănătății este promovarea testării HIV în rândul tinerilor (15-24 ani) la nivel național. Printre acțiunile programate pentru această categorie de vârstă se regăsesc programele de prevenire HIV în rândul elevilor de liceu și campanii anuale privind conștientizarea riscurilor de infectare cu HIV. Pentru creșterea accesului la testare și diagnostic HIV a grupurilor prioritare, a gravidelor și a altor grupuri la risc, Ministerul Sănătății va implementa un algoritm validat de testare HIV la nivel național, până la sfârșitul anului 2024. Obiectivele care trebuie atinse sunt testarea HIV a minim 70% dintre gravide anual, testarea a circa 80.000 de persoane din grupurile prioritare și efectuarea de 250.000 de teste gratuite pentru persoanele din categoriile de risc.

Prezervative și seringi

Pentru prevenirea infectării cu HIV în rândul grupurilor prioritare, anul acesta, Ministerul Sănătății va distribui un număr total de 120.000 de prezervative pentru 500 de homosexuali și 600.000 de prezervative pentru 500 de prostituate. Totodată, tot în 2022, 3.000 de consumatorii de droguri injectabile vor beneficia de câte 80 de seringi pe lună de fiecare, cu tampoanele cu alcool aferente, precum și de containere pentru seringile folosite. Și în penitenciare vor fi distribuite, în total, 75.000 de prezervative pentru 7.500 de deținuți, precum și 20.000 de seringi.

Rusia le-a pus gând rău soţiei şi fiicei lui Joe Biden. Anunţ oficial de la Moscova

Soția și fiica președintelui american, Joe Biden, au fost adăugate pe lista de sancțiuni a Rusiei. Jill și Ashley Biden au fost şi ele, astfel, pedepsite din cauza interdicţiilor pe care le-a primit Moscova la nivel mondial.

Ministerul rus de Externe a declarat că această măsură a fost luată „ca răspuns la sancțiunile tot mai extinse ale SUA împotriva personalităților politice și publice din Rusia”.

Rusia, sancţionată chiar şi de Japonia

Rusia a promis că va lua contramăsuri împotriva Japoniei ca răspuns la impunerea de către Tokyo a sancțiunilor împotriva Moscovei din cauza invaziei sale în Ucraina.

Premierul nipon Fumio Kishida a anunțat luni mai multe sancțiuni, inclusiv interdicția asupra importurilor de aur rusesc, noi înghețări de active și interdicții de export pentru mai multe persoane și companii rusești.

Ambasadorul Rusiei în Japonia a criticat această măsură și a acuzat Tokyo de distrugerea relațiilor dintre cele două țări.

Sancțiunile sunt „lipsite de viziune și dăunează Japoniei însăși, în special comunității de afaceri”, a declarat ambasadorul Mihail Galuzin pe pagina de Facebook a ambasadei ruse.

Promisiune reală sau un mare FÂS? România ar fi făcut un pas uriaş către securitatea energetică

3

Nicolae Ciucă a spus că începerea producţiei de gaze în cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia reprezintă un moment istoric, în contextul în care acesta va genera un miliard de metri cubi de gaze naturale anual.

Este primul proiect nou de exploatare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre în ultimii 30 de ani, iar luna aceasta primele cantităţi de gaze au fost deja introduse în piaţa autohtonă”, a zis Ciucă.

Va asigura 90% din necesarul de consum?

România face astfel un pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice, într-un moment de cotitură şi în contextul în care Europa şi pieţele mondiale iau măsuri rapide pentru a-şi aproviziona cetăţenii şi economiile cu energie.

Faptul că acest proiect va genera un miliard de metri cubi de gaze naturale pe an înseamnă că vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum al României”, a spus premierul.

„Mă simt mândru și onorat să fiu azi aici la cea mai mare investiție din ultimii 30 de ani în domeniul extracției din Marea Neagră. Sper să avem cât mai multe investiții în perioada următoare.

Admir răbdarea și tenacitatea companiei Black Sea Oil& Gas că a așteptat 8 ani o lege offshore”, a declarat și ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Firea pune din nou tunurile pe Nicușor Dan: „Nu doar că nu a început un șantier, dar le-a blocat pe toate”

4

Noi reproșuri la adresa actualului edil al Capitalei, Nicușor Dan, din partea predecesoarei acestuia la șefia Primăriei Bucureștilor. Social-democrata Gabriela Firea amintește de promisiunile cărora le dăduse glas actualul edil, pe timpul campaniei electorale. Și se oprește asupra situației consolidării clădirilor aflate în clasa I de risc seismic – a celor cunoscute, mai degrabă, drept clădiri „cu bulină” roșie, acuzând, totodată, că nici „protecția clădirilor simbol ale Capitalei” nu mai e „de interes” pentru primarul general al Bucureștilor.

Firea face trimitere la programul „București Trainic” – lansat în timpul mandatului său – și îl acuză pe succesorul ei de la cârma Primăriei Generale că ar fi abandonat cu totul clădirile aflate în consolidare.

Face trimitere la programul „București Trainic”

„Fix în urmă cu trei ani, vizitam prima clădire consolidată din programul București Trainic, în strada Blănari nr. 10. Bucureștenii începuseră să prindă încredere în Primăria Capitalei, dar totul s-a ruinat. De un an și jumătate, nu s-a pus o cărămidă pe șantiere. Clădirile aflate în consolidare au fost complet abandonate de Nicușor Dan, iar proprietarii au ajuns să se adreseze instanțelor de judecată.

Blănari nr. 2, Biserica Enei nr. 14, Știrbei Vodă nr. 20, Calea Victoriei nr. 22-24 și așa mai departe. Sunt adresele blocurilor unde lucrările de consolidare bat pasul pe loc de peste un an și jumătate. Nu doar că nu a început măcar un șantier nou, dar au fost blocate și cele care erau aproape gata”, susține Firea, într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, marți, 28 iunie.

Fostul edil al Capitalei a ținut să menționeze, cu titlul de exemplu, că „la blocul din strada Biserica Enei nr. 14 mai era nevoie doar de finisaje”.

Primarul general, acuzat că nu-și respectă promisiunile

Social-democrata nu uită să menționeze, ironic, că actualul edil continuă să arate cu degetul în direcția fostei administrații, adică a echipei pe care a condus-o Firea, cât timp actualul ministru al Familiei a ocupat fotoliul de primar general.

„Promisiunile din campania electorală sunt de mult uitate. Nicușor Dan se lăuda cu va „începe consolidarea tuturor clădirilor aflate în clasa I de risc seismic”. Nu doar că nu a început un șantier, dar le-a blocat pe toate. Evident, tot echipa Firea este vinovată pentru tot”, susține Firea.

„Refuză, blochează sau pasează răspunderea”

Totodată, Firea – actualmente ministru în Executivul Ciucă – aduce în atenție situația clădirii fostului hotel Dunărea, din apropierea Gării de Nord, o construcție care – din câte au remarcat mulți dintre cei care au trecut prin zona Gării – a ajuns în ruină.

„Nici protecția clădirilor simbol ale Capitalei nu mai e de interes pentru primarul general. În următoarea ședință a Consiliului General al Municipiului București, Nicușor Dan propune renunțarea la demersurilor Primăriei Capitalei de a aduce la viață clădirea fostului Hotel Dunărea de la Gara de Nord. Clădirea este în paragină, iar noi am început demersurile pentru expropriere. Nicușor Dan trebuia doar să continue, dar nu e nici o surpriză că refuză, blochează sau pasează răspunderea”, acuză Firea, în finalul mesajului plin de nemulțumiri la adresa actualului primar general al Bucureștilor.

Au scos la vânzare casa părintească a lui Arsenie Boca. Cât costă „bucata de Rai” de de 8,5 hectare

0

Casa în care a copilărit Arsenie Boca, considerată loc sfânt, a fost scoasă la vânzare. Moşia poate fi achiziţionată de pe un site de vânzări-cumpărări, după ce a fost scos la vânzare de către o agenție imobiliară din Cluj-Napoca.

Casa se află pe un teren de 8,5 hectare și se află pe dealul Bujoara, din satul Vața de Sus, comuna Vața de Jos, județul Hunedoara.

10.000 de lei pentru 8,5 ha

Casa se află în judeţul Hunedoara, se întinde pe o suprafaţă de 8,5 hectare şi costă 10.000 de lei, se arată în anunţ.

Ocazie unică! Se vinde locul natal al Sfântului Părinte Arsenie Boca. Oportunitate unică, în România, pentru investitorii imobiliari!

Se vinde locul natal al Sfântului Părinte Arsenie Boca, de pe dealul Bujoara, din satul Vața de Sus, comuna Vața de Jos, județul Hunedoara.

În Munții Metaliferici, din județul Hunedoara, într-un peisaj de poveste, într-un loc retras, binecuvântat, la o altitudine de 600-650 m, în 1910 a văzut lumina zilei, cel ce avea să fie cunoscut și numit în popor Sfântul Ardealului, părintele Arsenie Boca.

Aici și-a petrecut copilăria până la vârsta de 12 ani, alături de mama sfinției sale, Creștina și tatăl Iosif.

Astăzi se mai păstrează doar vatra casei părintești, însemnată de o cruce de marmură albă, ridicată de credincioșii locului, iar ca semn de sfințenie a locului astăzi se află construită o frumoasă bisericuță a Schitului Bujoara, schit de măicuțe, ce poartă hramul și ocrotirea Sfântului Ioan Iacob Hozevitul, de la Neamț„, sună anunţul de pe olx.

Europa, lovită de al șaptelea val Covid-19. Rezistența noilor variante și slăbirea vaccinurilor

Europa se confruntă în prezent cu un al șaptelea val de Covid-19, care se explică în mare parte prin evadarea imunitară a noilor variante, adică o capacitate puternică de a rezista la protecțiile induse de vaccinare și de infecțiile anterioare.

La începutul verii, Europa s-a scufundat din nou într-un al șaptelea val de infecție, marcat în majoritatea locurilor de o revenire a infecțiilor, odată cu erodarea imunității în timp. Se știe acum că protecția conferită de vaccinuri și de infecțiile anterioare se erodează după câteva luni.

„Ambuscada” subvarianntelor BA.4 și BA.5

„Persoanele care au contractat o infecție Omicron BA.1 în decembrie sunt mai puțin protejate decât erau la începutul anului”, a rezumat Samuel Alizon, director de cercetare la centrul de cercetare francez CNRS.

„Același lucru este valabil și pentru imunitatea conferită de vaccinuri: chiar dacă rămâne foarte robustă împotriva formelor severe, ea scade puțin împotriva infecțiilor mai puțin severe”.

Dar acest nou val poate fi explicat, potrivit oamenilor de știință, și prin progresia noilor subvariante Omicron, BA.4 și mai ales BA.5. În Franța, conform ultimului buletin al Santé publique France, s-a observat o înlocuire progresivă a BA.2 timp de mai multe săptămâni, cu o creștere a depistării BA.5 (41%) și BA.4 (6%) în săptămâna 13-19 iunie.

Aceste subvariante se răspândesc cu atât mai rapid cu cât par să aibă un dublu avantaj de contagiozitate și de scăpare imunitară, adică o capacitate puternică de a scăpa de răspunsul imunitar.

Acesta a fost deja cazul subvariantei Omicron BA.1, care era mult mai capabilă decât varianta Delta să infecteze gazde vaccinate sau deja infectate.

Declinul imunitar după vaccinare

Multă vreme s-a crezut că infecția este un substitut al protecției, cel puțin pentru o perioadă scurtă de timp. Dar în cazul familiei Omicron, acest lucru nu pare a fi cazul, potrivit unui studiu realizat de Imperial College și publicat la jumătatea lunii iunie în revista Science.

Oamenii de știință au analizat probe de sânge de la peste 700 de lucrători din domeniul sănătății din Marea Britanie. Toți primiseră trei doze de vaccin anti Covid-19 și fuseseră infectați cu tulpina istorică sau cu variantele acesteia.

Rezultatele lor au arătat că persoanele infectate anterior cu Omicron au avut un răspuns imunitar bun la tulpina originală a coronavirusului și la primele sale variante, dar un răspuns slab la Omicron însăși.

S-a crezut că infectarea cu varianta Omicron ar putea fi aproape „benefică, ca un fel de «stimulent natural», a declarat Rosemary Boyton, co-autor al studiului. „Ceea ce am descoperit este că nu stimulează bine imunitatea împotriva ei înșiși, sau chiar deloc în unele cazuri. Acest lucru, împreună cu declinul imunitar după vaccinare, ar putea explica creșterea masivă pe care o observăm din nou în ceea ce privește infecțiile, multe persoane fiind reinfectate la intervale scurte de timp”.

Ridicarea nivelului de protecție

„Ne confruntăm cu variante foarte contagioase, care sunt agenți oarecum „stealth”, care trec sub radarul sistemului imunitar; este o adevărată complexitate a «bandei» Omicron”, a subliniat săptămâna trecută Gilles Pialoux, șef de departament la Spitalul Tenon din Paris.

Aceste variante „foarte contagioase” necesită un nivel mai ridicat de protecție pentru cei mai vulnerabili, a adăugat el, scrie Le Journal de Montreal. Vestea bună este că vaccinurile sunt încă eficiente împotriva formelor severe ale bolii. În majoritatea țărilor europene, prioritatea absolută este ca persoanele în vârstă și cele imunocompromise să primească o a doua doză de rapel.

„În prezent, nivelul de imunitate în rândul populației este bun, dar nu perfect”, a declarat duminică Alain Fischer, președintele Consiliului francez pentru strategia de vaccinare. „Acesta este motivul pentru care o a doua doză de rapel ar trebui recomandată persoanelor de peste 60 de ani și persoanelor fragile, al căror sistem și memorie imunitare sunt mai puțin robuste”.

Sectorul 3: Regulament nou pentru parcările de reședință

0

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță a găzduit, ieri, 27 iunie, în sala cinematografului Gloria, o întâlnire cu cetățenii interesați de noul regulament pentru parcările de reședință, aflat, în prezent, în dezbatere publică.

Primarul a informat pe cei prezenți despre modificările ce vor fi aduse actualului regulament și a invitat pe cetățeni să vină cu propuneri. Aceste propuneri urmează a fi analizate și incluse în noul rgulament.

Pe perioada dezbaterii, mai mulți cetățeni au ridicat diferite probleme referitoare la notificarea posesorului locului de parcare în caz de neplată, despre modul în care ar trebui să se facă noile atribuiri, dar și despre probleme conexe cu acest domeniu al parcărilor de reședință.

Primarul Robert Negoiță, a fost însoțit de echipa de la direcția parcări din cadrul primăriei, care a avut grijă să noteze toate propunerile la obiect, pentru a putea fi analizate și introduse în noul regulament.

Pe parcursul dezbaterii a fost identificată și o problemă specifică celor care locuiesc la case în Sectorul 3 și primarul a propus ca regulile de parcare de reședință pentru această categorie de cetățeni să fie discutate într-o altă întâlnire.

ANUNȚ IMPORTANT pentru cetățenii Sectorului 3 care domiciliază la case!

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță invită, miercuri, 29 iunie, începând cu ora 18.00, pe toți cetățenii care domiciliază la case și care sunt interesați de locurile de parcare de reședință și de noul regulament, la o dezbatere la sediul Primăriei Sectorului 3 din Calea Dudești nr. 191.

Aici se poate consulta noul regulament:
https://www.primarie3.ro/images/uploads/consiliu_local/Regulament_-gestionarea_locurilor_din_parc%C4%83rile_de_re%C8%99edin%C8%9B%C4%83_-_publicat_06.06.2022.pdf

Șeful Transgaz îi liniștește pe români. Sterian: Nu există riscul să rămânem fără gaze la iarnă sau să raţionalizăm consumul populaţiei!

5

România este în negocieri avansate pentru a importa gaze din Azerbaidjan, Egipt şi Emiratele Arabe şi nu există riscul ca la iarnă să rămânem fără gaze sau să raţionalizăm consumul populaţiei, a afirmat, marţi, Ion Sterian, directorul general al Transgaz.

Acesta a participat la ceremonia organizată la Vadu, judeţul Constanţa, cu ocazia începerii exploatării gazelor naturale în proiectul Midia (zăcămintele Ana şi Doina), operat de compania Black Sea Oil & Gas.

“Din zăcămintele Ana şi Doina intră în sistemul naţional 3 milioane de metri cubi de gaze pe zi, cantitate care a fost prognozată cu mai mulţi ani în urmă. Gazele sunt de foarte bună calitate, cu un conţinut de metan de peste 90%. Ne vor ajuta să reducem dependenţa de gazele de import”, a spus Sterian.

El a precizat că proiectul se derulează conform planului. “Este funcţional totul, că dacă nu era funcţional nu ne întâlneam astăzi aici”, a completat el.

Sterian: Producţia internă este de 23,8 milioane de metri cubi de gaze pe zi

Potrivit lui Sterian, pe timpul verii, consumul ţării este între 13 şi 15 milioane de metri cubi pe zi. “Zilnic se înmagazinează 10-12 milioane de metri cubi. Astăzi avem 1,2 miliarde de metri cubi în depozite. Producţia internă este de 23,8 milioane de metri cubi de gaze pe zi inclusiv datorită Romgaz, care a început să pună în producţie sonde din zăcământul Caragele şi până la finalul anului producţia Romgaz va creşte, nu ne mai confruntăm cu un declin anual de 2-3%.

La OMV Petrom, la fel, s-a stabilizat producţia prin măsurile pe care le-au luat”, a susţinut oficialul Transgaz, potrivit Agerpres.

„Noi nu suntem în situaţia altor ţări, la iarnă”

Acesta a arătat că nu sunt motive să ne temem că la iarnă vom rămâne fără gaze: “Trebuie să fim optimişti. Noi nu suntem în situaţia altor ţări, la iarnă, pentru că avem producţia internă, şi nu avem de ce să creăm panică”.

Întrebat dacă e cazul ca românii să-şi reducă la iarnă consumul, el a răspuns: “Eu consider că noi, românii, am fost mereu chibzuiţi. Nu e ceva imperios să venim cu măsuri de raţionalizare, că nu este cazul”.

Sterian: „Trebuie să fim optimişti”

“Împreună cu Guvernul, cu Ministerul Energiei, suntem în discuţii avansate cu Azerbaidjanul pentru importul de gaze, cu Emiratele Arabe Unite, cu compania de stat din Egipt pentru LNG, am operaţionalizat conducta de tranzit pe reverse flow (ambele sensuri – n.r.), astfel încât putem primi inclusiv gaze de la terminalele turceşti, de la Marea Mediterană şi din Marea Marmara. Deci trebuie să fim optimişti. Sper ca într-o zi să se finalizeze şi interconectarea dintre Grecia şi Bulgaria”, a adăugat Sterian.

Întrebat dacă cele 3 milioane de metri cubi de gaze suplimentare care intră în sistemul naţional din această vară din zăcămintele Ana şi Doina ar putea duce la scăderea preţului la iarnă, el a spus că preţul gazelor se formează pe bursă, însă un plus de 3 milioane de metri cubi la oferta de gaze înseamnă mult.

REFORMA administrativă, tot mai aproape de realizare! Românii îşi doresc asta. Cum ar urma să arate ţara

Sondajul Inscop introduce în premieră și tema reformei administrativ-teritoriale, o temă abandonată însă de coaliția de guvernare. Astfel, 60,7% dintre români cred că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România, în timp ce 31,9% sunt de părerea contrarie, iar 7,4% nu știu sau nu pot aprecia.

Altfel, 69,8% dintre români consideră că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită și doar 24,3% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună.

Mai multe judeţe, reunite într-un singur teritoriu

În condiţiile în care reforma administrativ-teritorială ar putea cuprinde posibilitatea unificării/comasării unor localităţi, 60,8% dintre respondenţi consideră că reforma administrativ teritorială ar putea îmbunătăţi calitatea serviciilor publice din România, 35,3% sunt de părerea contrarie, iar 3,9% nu ştiu sau nu pot aprecia.

59,9% dintre respondenţi declară că ar avea o părere bună despre posibilitatea înfiinţării unor regiuni care să reunească mai multe judeţe, 34,4% că ar avea o părere proastă, iar 5,8% nu ştiu sau nu răspund.

Adrian Chesnoiu rămâne fără imunitate. Deputații au dat undă verde cererii DNA. Rezultatul votului – VIDEO

2

Adrian Chesnoiu rămâne fără imunitate. Solicitarea DNA în cazul deputatului care, până recent, a condus Ministerul Agriculturii, a fost supusă, marți, votului plenului Camerei Deputaților.

Din totalul celor 330 de deputați, au fost prezenți 278. Iar, din câte s-a anunțat oficial, la finalul procedurii de vot – fiind vorba de un vot secret, cu bile – au fost 251 de voturi „pentru” ridicarea imunității, 25 de voturi „contra” și două voturi anulate.

Totodată, de la tribuna sălii s-a precizat că „se constată că a fost adoptată hotărârea privind urmărirea penală a unui deputat”.

Chesnoiu: „Nu sunt adeptul unei justiţii televizate”

Prezent la ședința de plen, înainte de a se supune votului cererea DNA-ului, fostul ministru al Agriculturii – suspectat de DNA de abuz în serviciu – a susținut că e nevinovat.

„Voi vota la vedere pentru încuviinţarea derulării şi verificării aspectelor de suspiciune care au fost ridicate la adresa mea. (…) Nu sunt adeptul unei justiţii televizate. Nu am comis nicio infracţiune de corupţie şi nicio altă faptă de natură penală. Sunt nevinovat și asta voi dovedi la finalul și la eliminarea suspiciunilor care planează asupra mea”, a susținut Chesnoiu, de la tribuna sălii Parlamentului.

Săptămâna trecută, mai exact joi, 23 iunie, de la vârful DNA s-a formulat o cerere privind ridicarea imunității deputatului, la acel moment ministru în Guvernul Ciucă. După ce s-a aflat de solicitarea DNA-ului, Chesnoiu a anunțat că se retrage din funcția de ministru al Agriculturii, dar și că se autosuspendă din PSD. „NU am săvârșit nicio faptă de natură penală sau de corupție și mi-am desfășurat mereu cu integritate și cu dedicare activitatea mea executivă!”, a susținut Adrian Chesnoiu, într-o postare pe Facebook, în după-amiaza zilei de 23 iunie.

Ce a anunțat DNA-ul

Reacția lui Chesnoiu a venit pe fonsul solicitării înaintate de DNA Parlamentului, în speță Camerei Deputaților. Redăm în cele ce urmează, integral, comunicatul DNA:

„În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al D. N.A. Crin Nicu Bologa a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Camerei Deputaților pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de o persoană, deputat în Parlamentul României, la data faptelor și în prezent având funcția de ministru, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
– instigare (sub forma participației improprii) la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite (patru infracțiuni),

Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de persoana respectivă are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 09 februarie – 11 aprilie 2022, ministrul ar fi determinat o persoană din subordine, la vremea respectivă membru în mai multe comisii de examinare, să-i furnizeze unui coleg (persoană de încredere a ministrului) o parte din subiectele concepute pentru probele scrise ce urmau a fi susținute cu ocazia organizării a patru concursuri pentru ocuparea unor posturi de: consilier clasa I, șef serviciu, director executiv adjunct și director executiv ai unor direcții județene.

Subiectele respective ar fi ajuns ulterior la patru candidați “agreați” dintre care, în urma susținerii probelor scrise și orale, doar trei au promovat concursurile respective.
De menționat este faptul că, la intervenția directă a ministrului, în cazul unuia dintre candidați, membrii comisiei ar fi fost nevoiți să-l promoveze pe acesta în condițiile în care nu obținuse un punctaj corespunzător. Ca urmare a acestui demers, persoana respectivă a fost numită în funcția de șef serviciu, obținând până în prezent venituri salariale în valoare de 33.782 lei.

Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de șase volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P. În prezent, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Camerei Deputaților pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Precizăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 1 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.”

Avortul și politica, povestea americană

În SUA lumea mărșăluiește pe străzi, furibundă, pentru că a zis președintele Biden, căzut dramatic împreună cu democrații în sondaje, în apropierea alegerilor parțiale din noiembrie, că decizia Curții Supreme interzice avortul. Nu știu câți din cei din stradă au citit cu atenție amendamentul la care se referă Curtea și câți au înțeles ce au citit sau au ținut minte ce li s-a comunicat. Pe scurt decizia se referă la faptul că avortul nu mai este garantat (nu este interzis) prin Constituția Federală și lasă decizia la nivelul fiecărui stat  al federației. De asta președintele Macron în Franța și el pe făraș în sondaje s-a grăbit să declare că introduce în Constituția franceză garantarea dreptului la avort. Poate mai recâștigă niște voturi între două săltări ale inflației în procesul de încălzire planetară.

În anii 1800,  în America, avortul a fost considerat un act criminal în tot mai multe state.  America se consolida ca stat și avea nevoie de cetățeni. Decizie politică în numele credinței. Femeile nu aveau dreptul de a decide în nimic. Biserica era centrul comunităților și bărbații decideau direcția în care societatea trebuia să evolueze. În 1873 era un act penal să promovezi măsurile contraceptive. Femeile trebuiau să procreeze pentru a crește natalitatea Lumii Noi. În prima jumătate a secolului trecut în majoritatea statelor avortul devenise ilegal. Criza economică interbelică a generat creșterea ratei mortalității în rândul femeilor care apelau la avort fără supraveghere medicală calificată. Cam cum se întâmpla și la noi prin anii 70. În 1942 ia naștere „Asociația de Planificare Parentală din America” care în 1955 organizează o conferință cu titlul „Avortul în Statele Unite” .

În urma studiilor publicate în 1958 începe o dezbatere națională pe acest subiect. Simultan economia creștea și era nevoie de forță de muncă. Întâmplător sau nu atunci a început lupta pentru emanciparea femeilor. De la cratiță și creșterea copiilor la carieră. Președintele JF Kennedy creează o comisie de „experți” direct în subordinea sa, pe tema drepturilor femeilor. În 1963, în San Francisco, California, leagănul politicilor liberale din SUA, ia naștere „Societatea pentru Avort Uman”! În 1967, Colorado devine primul stat în care  este permis avortul în caz de incest viol sau punerea în pericol a sănătății mamei. Până în 1972, 13 state adoptă legi similare de dezincriminare ale avortului. În 1973 după decizia Curții Supreme în cazul Roe v Wade, în favoarea Roe, avortul devine legal în toate statele. Dar în 1976, Congresul adoptă „Amendamentul ascuns” care nu permite folosirea resurselor financiare -federale- în întreruperile de sarcini. Avortul era legal. Dar era pe cheltuiala pacientului. Avortul nu era un drept constituțional cum este dreptul la educație. În 2002 G W Bush promulgă actul  de protecție al pruncilor născuți vii.

Pentru că în tot mai multe state liberale avortul se făcea și la 8 luni și copilul aproape perfect dezvoltat era practic ucis în timpul actul medical. Cum se produce avortul la 8 luni, astfel încât copilul să nu fie considerat prunc viu nu cred că vreți să știți. Oregon este statul cu cele mai puține limitări privind perioada de intervenție și are dreptul la avort garantat în Constituție.  Care stat este și cel în care taxa pe consum este zero și taxele pe venit sunt până la cer. Ce să învățam din istoria asta?

Da, femeile au dreptul să decidă dacă vor să fie mame. Nu aduci pe lume copii doar ca să aibă statul plătitori de taxe sau soldați. Aduci pe lume un copil dacă îi poți oferi tu împreună cu bărbatul cu care l-ai procreat  și STATUL, cu responsabilități egale: educație, mâncare, casă și sănătate. Trebuie ca femeile să aibă dreptul la avort, dar tot femeile trebuie să aibă responsabilitatea de a decide avortul în primul trimestru de sarcină. Drepturile fără responsabilități aruncă lumea în haos.

„Dacă vă puneți cu Israel, veți plăti prețul”. Naftali Bennett amenință Iranul cu lovituri „din tastatură”

Premierul israelian Naftali Bennett a descris viitorul capacităților de război cibernetic ale Israelului ca fiind înlocuirea a „zeci de comandouri cu tastaturile”.

Iranul va „plăti un preț” dacă va interveni în infrastructura cibernetică israeliană, a avertizat marți premierul Naftali Bennett.

După descurajarea nucleară, cea ciberbetică

Luând cuvântul la Săptămâna Cibernetică a Universității din Tel Aviv, Bennett a declarat că „așa cum există descurajare nucleară, va exista descurajare cibernetică. Abordarea mea, în general, și în special în ceea ce privește Iranul este – și nu mergem să facem ravagii în Teheran, asta nu a fost niciodată politica noastră – că dacă te pui cu Israelul vei plăti un preț”.

„Nu mai poți să lovești Israelul indirect și prin proxy și să crezi că vei scăpa nepedepsit”, a continuat Bennett, informează The Jerusalem Post.

Primul ministru a mai declarat: „Dacă ești un tiran care trimite oameni, vom încerca să te lovim”, cu mijloace cinetice, sub acoperire și cibernetice, adăugând: „oricine ne atacă în domeniul cibernetic, vom riposta, nu vom fi slabi în acest domeniu”.

Bennett a declarat: „Putem face lucruri lovind inamicul prin intermediul ciberneticii. Înainte trebuia să trimitem 50-100 de comandouri în spatele liniilor inamice, cu riscuri uriașe”.

„Acum, o mulțime de oameni deștepți care stau la o tastatură pot obține același efect. Este inevitabil faptul că securitatea cibernetică va deveni una, dacă nu cea mai importantă, dimensiune a războiului din viitor”, a spus el.

Vladimir Putin caută „CARNE DE TUN”, la mica publicitate: „Un job pentru bărbați adevărați”

Chiar dacă propagandă rusă nu recunoaşte, Armata trimisă de Putin să lupte în Ucraina a înregistrat pierderi masive în rândul soldaţilor. De aceea, generalii liderului de la Kremlin au ajuns să caute „carne de tun” la mica publicitate.

O fotografie cu unul dintre anunțurile din autobuzele din Rusia a fost distribuită pe Twitter de Christo Grozev, unul dintre jurnaliștii specializați pe Rusia ai site-ului de investigații Bellingcat.

Contract pe 1 milion de ruble

Grozev notează că afișul îi îndeamnă pe bărbații ruși să accepte „un job adevărat”, să vină să semneze „un contract care îți poate aduce un milion de ruble vara aceasta” și că recomandarea unor camarazi „este încurajată”.

Forțele ruse se bazează din ce în ce mai mult pe lovituri de artilerie și rachete pentru a avansa în operațiunile din Ucraina și pe ofițeri pensionați și rezerve pentru a înlocui pierderile suferite.

Cecenii luptă pe 53 dolari/zi

De asemenea, la începutul lunii mai, Kadîrov a publicat un videoclip despre trimiterea de luptători în Ucraina, în care se anunța că voluntarii au fost plătiți integral pentru călătorie, cazare și uniforme.

Ei au fost, de asemenea, instruiți de instructori profesioniști de la Universitatea Rusă Spetsnaz din Gudermes. Voluntarii primesc 300.000 de ruble (5.700 de dolari) în ziua plecării, iar apoi 53 de dolari zilnic, de la Ministerul rus al Apărării.

Summitul în timp de război. Unitate anti-Putin sau poze de familie?

Unul dintre scopurile summitului în timp de război este „fotografia de familie” – sau, mai degrabă, unitatea armonioasă și hotărâtă pe care este menită să o prezinte.

Așa a fost la summitul Uniunii Europene de săptămâna trecută de la Bruxelles și la reuniunea din această săptămână a Grupului celor 7 în Alpii bavarezi, și așa va fi din nou acum când liderii NATO se întâlnesc la Madrid.

La fel ca în cazul fotografiilor de familie, adevărata poveste este adesea legată de cine stă, unde stă și cu ce limbaj corporal. Și uneori este vorba despre cine ar trebui să fie în fotografie, dar nu este.

Demonstrația de unitate a fost cel mai ușor de pus în scenă la summitul G7. Grupul – care reprezintă democrațiile bogate – este mic și omogen.

Fotografia, notează Washington Post, a semnalat un front puternic și unit împotriva președintelui Vladimir Putin – care a luat parte la aceste întâlniri pe vremea când încă se numeau G8, până când a fost exclus după primul său atac asupra Ucrainei în 2014.

O altă fotografie arată același G7, dar cu adăugarea liderilor din „țările partenere” din așa-numitul Sud Global. Acestea sunt Africa de Sud, Senegal și Argentina, precum și Indonezia și India – gazdele din acest an și, respectiv, din anul viitor ale G20, un forum mai mare la care, în mod bizar, Putin urmează să participe.

Cancelarul german Olaf Scholz a invitat aceste state să se alăture Occidentului pentru a se opune lui Putin, în special, și autocraților lumii, în general. Dar a le  aduce în poza de familie nu este același lucru cu a obține acest angajament.

Astăzi, multe țări din Asia, Africa și America de Sud nu sunt tocmai entuziasmate să ajute la confruntarea cu Rusia pentru ceea ce consideră a fi un război regional îndepărtat care nu le privește. Din punctul lor de vedere, nici statele G7 nu sunt de obicei prea agitate de războaiele regionale din Africa sau Asia.

Cum vor arata în detaliu fotografiile de la Madrid? Înfruntându-l pe Putin, aliații transatlantici se declară mai uniți decât au fost de la Războiul Rece încoace. De exemplu, ei și-au întărit flancul estic și vor adopta o nouă strategie pentru a proteja mai bine Estonia, Letonia și Lituania.

Dar, ca și alte familii, alianța suferă de tensiuni. Turcia, în special, a fost întotdeauna un aliat dificil și mercantil – se comportă mai degrabă ca un dușman decât ca un prieten față de Grecia, membră a NATO. De la asaltul lui Putin asupra Ucrainei din acest an, Turcia a încercat, de asemenea, un „act de echilibru” diplomatic între Rusia și Ucraina, care a devenit acum „o înclinare spre Moscova”, potrivit Atlantic Council.

Mai rău, președintele Recep Tayyip Erdogan, ține, de fapt, ostatice două națiuni nealiniate, dar occidentale. Suedia și Finlanda – membre ale UE, dar încă nu ale NATO și potențial în vizorul lui Putin – vor să se alăture alianței.

NATO le dorește, de asemenea, ca membri, deoarece scandinavii bine înarmați ar putea ajuta la apărarea națiunilor baltice. Dar Erdogan, în mare parte de dragul politicii interne, amenință cu un veto.

Din cauza miopiei lui, Turcia se află într-un fel de pământ al nimănui. Din punct de vedere geopolitic, nu este nici pe deplin în Occident, nici în afară, nici cu adevărat democratică, nici total autocratică, nici demnă de încredere, nici ostilă. Ce fel de aliat – dacă este un aliat – va fi?

De asemenea, mai multe națiuni balcanice — precum și Ucraina, Moldova și Georgia — vor să adere la UE, dar știu că vor trebui să aștepte ani în șir. Unitatea anti-Putin e incompletă, pozele de familie sunt în ceață.

Startup-urile din Europa, câștigătorii „buy now, pay later”

0

În Statele Unite, companiile de tip „cumpără acum, plătește mai târziu”, care permit cumpărătorilor să amâne plățile la o dată ulterioară sau să împartă cumpărăturile în rate fără dobândă, sunt supuse unei presiuni imense, deoarece consumatorii devin mai precauți în privința cheltuielilor din cauza inflației și deoarece ratele mai mari ale dobânzii cresc costurile de împrumut.

Dar pe cealaltă parte a Atlanticului, unii investitori pariază că au găsit următorul mare succes.

Capitaliștii de risc susțin că o nouă generație de startup-uri din Europa vor fi adevărații câștigători în acest domeniu. Companii precum Mondu, Hokodo și Billie au adunat o grămadă de bani de la investitori cu un argument simplu: întreprinderile – nu consumatorii – reprezintă o clientelă mai profitabilă pentru tendința de a cumpăra acum, plătind mai târziu.

“Există  o mare oportunitate pentru spațiul B2B(business-to-business)” a declarat pentru CNBC Malte Huffman, CEO al Mondu, un start-up cu sediul la Berlin.

Huffman, a cărui firmă a obținut recent o finanțare de 43 de milioane de dolari de la investitori, inclusiv Valar Ventures a miliardarului din Silicon Valley Peter Thiel, prezice că piața pentru buy now, pay later(BNPL) în tranzacțiile din Europa va ajunge la 100 de miliarde de dolari în următorii ani.

Patrick Norris, partener general la firma Notion Capital, estimează că această piață este mult mai mare decât cea a business-to-consumer( B2C). Notion a condus recent în Marea Britanie o investiție de 40 de milioane de dolari în Hokodo.

Compania Klarna(Suedia) este în discuții pentru a strânge fonduri de capital de 15 miliarde de dolari.

Mondu și Hodoko nu și-au dezvăluit public evaluările, dar Scalapay și Billie, două firme BNPL din Italia, au fost evaluate ultima dată la un miliard de dolari, respectiv 640 de milioane de dolari.

Serviciile BNPL se dovedesc a fi deosebit de populare în special în rândul întreprinderilor mici și mijlocii, care resimt, de asemenea, presiunea inflației în creștere. Potrivit șefului Mondu, IMM-urile au fost mult timp „insuficient deservite” de marile bănci.

NATO și un summit pentru istorie

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei constituie baza discuțiilor la Summitul Alianței Nord-Atlantice de la Madrid. Atenția lumii este concentrată nu atât asupra evenimentelor derulate în Europa de Est, cât pe pașii pe care membrii NATO îi vor lua pentru a-și consolida securitatea colectivă. Printre aceștia se numără și aderarea Finlandei și Suediei la puternica organizație militară.

Tocmai din acest punct de vedere summit-ul de la Madrid va fi unul pentru istorie. Alianța întoarce foaia și deschide un nou capitol în existența sa.

Suedia și Finlanda, aderare pentru strategie

În această imagine de ansamblu, aderarea Suediei și Finlandei la NATO, pe care cele două țări o consideră azi un imperativ existențial urgent, ar extinde capacitățile Alianței.

De fapt, despre asta și este vorba – un joc de strategie pe tabla de șah militară; poziționarea celor două state vine mănușă intereselor NATO, care prin această mutare ar da șah Moscovei – după aderarea Suediei și a Finlandei, Rusia s-ar trezi înconjurată și dinspre nord-vest. Un semicerc de baze militare NATO se va deschide în fața Kremlinului, din sud (Turcia) până în nord (Finlanda).

Mulți se tem că poziția negativă a Turciei față de aderarea celor două țări periclitează extinderea NATO, dar adevărul este că președintele Recep Tayyip Erdogan nu a decis categoric să ofere un vot împotrivă, ci joacă o carte mare, își urmează propriul interes în aceste negocieri dure.

Mai mulți bani pentru Apărare, adică pentru industria de armament

Indiferent de cum se va termina reuniunea de la Madrid, ceea ce este clar e că Europa trebuie să dezvolte, în cele din urmă, o politică eficientă de securitate și apărare. Iar asta se poate întâmpla doar printr-o nouă majorare a bugetelor de Apărare ale statelor NATO.

Josep Borrell, reprezentantul UE pentru Afaceri Externe și Politica de securitate, a fost invitat la summit tocmai ca să le explice statelor comunitare (în special celor din Est) de ce trebuie să cheltuiască mai mult și mai eficient pentru securitatea colectivă.

După ani de tergiversări, toți membrii NATO au înțeles că obiectivul de a cheltui cel puțin 2% din PIB pentru apărare este musai să fie îndeplinit. Germania deja a anunțat că suplimentează – vrea să investească până la 100 de miliarde de euro pentru construirea „celei mai puternice armate din Europa”; vorbe grele rostite de politicienii nemți, care încă dau fiori în multe capitale de pe Bătrânul continent.

Între 2009 și 2018, statele membre au cheltuit pentru apărare aproximativ 170 de miliarde de dolari; mult prea puțin, spun specialiștii în domeniu, de fapt niște așa-ziși experți care nu fac altceva decât să apere interesele puternicei industrii de armament. Drept argument, se susține că, în ultimii 20 de ani, cheltuielile de apărare combinate ale UE au crescut cu doar 20%, comparativ cu 66% pentru Statele Unite, aproape 300% pentru Rusia și 600% pentru China.

Cu alte cuvinte, UE are nevoie de arme, multe arme, iar dialogul diplomatic nu este una dintre ele! Prin ofertele de aderare făcute Ucrainei și Moldovei, Uniunea Europeană a trecut un prag, stabilindu-se ca adversar ferm al Rusiei. UE trebuie să se maturizeze și să accepte că supraviețuirea într-un cartier periculos îi impune să-și facă ordine printre priorități.

Războiul din Ucraina va bifurca, din nou, Europa. Estul va fi împărțit de Vest, iar frontiera va fi, probabil, o zonă extrem de periculoasă, securizată militar pentru viitorul previzibil ce ne așteaptă. Ne place sau nu, așa arată realitatea geopolitică în 2022.

Pe cine lovește dolarul puternic

Țările în curs de dezvoltare își trăiesc viața economică la mila Rezervei Federale a SUA. Poate suna brutal, dar adevărat.

Atunci când condițiile monetare americane sunt relaxate, capitalul este împins către economiile emergente, ceea ce face ca aceste țări să se finanțeze mai ușor.

Iar atunci când Fed le  înăsprește, așa cum face în aceste zile, valul se inversează, deoarece capitalul caută randamente mai mari înapoi în SUA.

Acest ciclu este de obicei înțeles ca fiind rezultatul impactului ratelor mai mari sau mai mici ale dobânzilor din SUA asupra fluxurilor de capital către țările în curs de dezvoltare.

Cu toate acestea, nu doar randamentul activelor americane afectează respectivele națiuni; cursul de schimb al dolarului joacă, de asemenea, un rol important în această dramă. Și o face în mai multe feluri, susține Financial Times.

În primul rând, un dolar mai puternic tinde să scadă creșterea comerțului mondial. Este moneda dominantă pentru facturarea și decontarea unei mari părți a tranzacțiilor comerciale globale. Deoarece puterea de cumpărare a monedelor din afara SUA scade atunci când dolarul se întărește, o apreciere a bancnotei verzi tinde să facă lumea mai săracă și mai puțin angajată în comerț.

În al doilea rând, un dolar mai puternic erodează bonitatea țărilor în curs de dezvoltare care au datorii denominate în dolari.

Aprecierea dolarului face ca țările să cumpere moneda americană de care au nevoie pentru a-și achita datoriile mai costisitoare.

Acest lucru este probabil cel mai dureros pentru țările cu venituri mai mici, care au de obicei doar o capacitate limitată de a împrumuta internațional în propriile monede, chiar și în cele mai bune momente.

În al treilea rând, un dolar puternic este probabil să fie incomod pentru China în aceste zile, iar ceea ce este rău pentru această țară este în general nefolositor pentru economiile emergente, având în vedere legăturile acestora cu lanțurile de aprovizionare chinezești și cu cererea de mărfuri.

În cele din urmă, un dolar mai puternic în prezent este probabil să fie mai inflaționist pentru economiile emergente decât în trecut.

Economia mondială este un mediu destul de ostil pentru țările în curs de dezvoltare în zilele noastre: riscuri de recesiune în creștere în vest; o încetinire incomodă în China; disponibilitate redusă și costuri mai mari de finanțare pe măsură ce investitorii devin mai nervoși la risc; accelerarea inflației aproape peste tot; și îngrijorarea crescândă cu privire la disponibilitatea alimentelor într-un număr de țări.

La începutul anilor 1980 – ultima dată când SUA au avut de rezolvat o problemă cu inflația cu adevărat încăpățânată – dolarul a crescut cu aproape 80%.

Este posibil ca istoria să nu se repete, dar dacă dolarul va continua să se consolideze asemănător cu ferocitatea de acum 40 de ani, drumul va fi accidentat pentru economiile emergente.

Influencerii, escroci cu ochi de laser pe piața criptomonedelor

Nu există prea multe lucruri bune de găsit în prăbușirea criptomonedelor. Oamenii au pierdut bani, adesea cei care își puteau permite cel mai puțin.

Dar o victimă binevenită este armata de „influenceri” din social media, promotori toxici în ceea ce trebuie să fie considerată cu siguranță una dintre cele mai grave manii de plasare de produse din istoria financiară.

Simplul identificator al unei perechi de ochi cu laser: un îndemn optimist că Bitcoin se îndrepta spre 100.000 de dolari și chiar mai departe, care a împodobit avatarurile unor congresmeni, miliardari, vedete sportive și, desigur, hoarde de entuziaști de bază ai criptografiei.

Laserele nu mai strălucesc atât de tare după prăbușirea cryptolandului – o gaură de 2 trilioane de dolari. Regele Bitcoin a rămas fără coroană.

Adevăratele schimbări vor veni mai jos în lanțul trofic speculativ, pe măsură ce se termină combustibilul pentru narațiunile economice virale care promovează tranzacționarea cripto în rândul consumatorilor tineri și impresionabili, dornici să se îmbogățească mai repede decât restul societății.

Modelul de afaceri al influencerilor este de a lua dolari reali în schimbul promovării de bani virtuali, subliniază Bloomberg. La un moment dat, unor YouTubers li se ofereau 30.000 de dolari pentru a promova investiții legate de cripto. Câștigau 40 de dolari pentru fiecare nouă înscriere pe o platformă cu zeci de milioane de urmăritori.

Dar acești dolari se epuizează pe măsură ce tranzacțiile pe burse se diminuează, iar finanțarea startup-urilor dispare.

Chiar și Coinbase Global Inc. cu o capitalizare de piață de peste 12 miliarde de dolari, a redus taxele de marketing afiliat, potrivit Business Insider. Mulți  și-au dat seama prea târziu că monedele digitale nu sunt o „acoperire împotriva inflației”, dar influencerii cu ochi de laser s-au îmbogățit din naivitatea lor.

Este posibil ca mai multe intervenții de reglementare, precum și măsuri de reprimare voluntară de către TikTok și alte platforme de socializare să nu fie departe. Conturile unor vedete de reality TV au fost închise, Snapchat suspendându-i anul trecut pe Jazz și Laurent Correia.

YouTuberul Logan Paul, care și-a încurajat cei 23 de milioane de urmăritori pentru jetonul prăbușit Dink Doink, un proiect despre care a declarat în mai pentru New York Times că a mers „absurd de prost” – erodează în mod clar încrederea urmăritorilor în general.

Autoritățile au, evident, un rol de jucat în curățarea celor mai grave excese. Supraveghetorii de publicitate din Marea Britanie și Franța au făcut o treabă decentă în oprirea campaniilor publicitare înșelătoare.

Kim Kardashian și Floyd Mayweather au fost amândoi dați în judecată în ianuarie, acuzați că au promovat investitorilor o monedă digitală numită EthereumMax.

Se impune o atenție mai sănătoasă acordată protecției consumatorilor în era investițiilor digitale.

Inflația mușcă. Bancherii europeni toacă vorbe

1

Dacă Rezerva Federală a SUA și Banca Angliei au majorat ratele dobânzii cheie, bancherii centrali europeni par să tatoneze terenul și – în mod ciudat –  se feresc să abordeze riscurile de recesiune.

Scumpirile la orice lovesc mai greu economia și consumatorii Europei decât peste Atlantic.

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a minimizat marți îngrijorările legate de o recesiune în zona euro, afirmând totodată că echipa sa este pregătită să majoreze ratele într-un ritm mai rapid – dacă va fi nevoie – în cazul în care  inflația va continua să crească vertiginos.

Asta nu liniștește pe nimeni: inflația crește mai ceva ca-n poveste, prețurile combustibililor și alimentelor au luat-o razna – și nimeni nu mai poate să le coboare.

Oficialii băncilor centrale s-au reunit în Portugalia pentru conferința lor anuală, cu accent pe creșterea prețurilor de consum. Mai bine s-ar preocupa dacă Europa va scăpa de recesiune în acest an.

Se așteaptă ca zona euro să înregistreze o rată a inflației globale de 6,8% – cu mult peste ținta BCE de 2%.

Economia europeană se clatină: nivelurile de creștere s-au deteriorat pe fondul unei crize energetice, al sancțiunilor impuse Rusiei și al insecurității alimentare – pentru a numi doar câțiva factori.

Numai Lagarde vede “amortizoare interne împotriva pierderii impulsului de creștere economică”. Probabil se referă la așa numitele instrumente menite să abordeze riscurile de fragmentare din zona euro, anunțate cu mare pompă de BCE la începutul lunii.

Cu toate acestea, jucătorii de pe piață au rămas cu întrebări cu privire la momentul și amploarea mecanismului. Și mai au de așteptat.

Investitorii sunt îngrijorați de inflația ridicată și au urmărit îndeaproape ceea ce spune și face BCE. Se  tem, de asemenea, de nivelul ridicat al datoriilor din Europa, în special în Italia, și de modul în care o revenire la o politică monetară mai strictă ar putea deveni o constrângere financiară pentru economii.

BCE și-a confirmat deja  intenția de a majora ratele luna viitoare și apoi din nou după vară.

Dar există probleme cu privire la faptul dacă Lagarde va continua cu mai multe creșteri ale ratelor, odată cu întunecarea perspectivelor de creștere a regiunii.

Banca a prognozat în iunie o rată a PIB-ului de 2,8% pentru zona euro în 2022, dar economiștii încep să vorbească despre perspectiva unei recesiuni spre sfârșitul anului – chiar înainte ca BCE să înceapă să majoreze ratele.

De ce SUA ar putea fi adevăratul învingător în războiul energiei

Rusia poate stoarce Occidentul pe termen scurt, dar își pierde poziția de superputere energetică.

Marile șocuri petroliere din anii ’70 i-au învățat pe politicienii occidentali o lecție care dă de gândit cu privire la puterea superputerilor energetice ale lumii. Cincizeci de ani mai târziu, această lecție este învățată din nou.

Rusia ripostează la sancțiunile occidentale prin restricționarea furnizării de gaze către Europa.

Perspectiva unei închideri totale a robinetului provoacă panică în UE,  în timp ce Germania și alte economii importante se gândesc la raționalizarea energiei în această iarnă.

Între timp, Joe Biden – îngrijorat de creșterea prețurilor la benzină înainte de alegerile de la mijlocul mandatului – a trebuit să uite retorica sa de campanie privind tratarea Arabiei Saudite ca pe un paria.

Președintele american va merge la Riad luna viitoare pentru a face apel la saudiți să pompeze mai mult petrol.

Lecția pare a fi simplă și descurajantă. În 2022 – ca și în 1973 – marii producători de petrol din lume pot încă să facă cele mai mari puteri din lume să danseze după cum le cântă.

Dar, dacă privim dincolo de titlurile imediate, geopolitica energiei este mult mai complexă. “Rusia are o mână puternică pe termen scurt, dar poziția sa se va înrăutăți dramatic în următorii trei ani”, potrivit AP. America are o mare problemă pe termen scurt, dar se află într-o poziție puternică pe cel lung.

UE este cea care are cele mai mari necazuri pe termen scurt și mediu. În ciuda discursurilor curajoase despre diversificare și decarbonizare, europenii sunt încă departe de a găsi o nouă strategie energetică viabilă.

Rusia și UE sunt prinse într-o cursă contra cronometru. Obiectivul Rusiei este în mod clar să provoace o criză economică în Europa în această iarnă – slăbind astfel sprijinul UE pentru Ucraina.

Dar chiar dacă tacticile de presiune ale Moscovei funcționează pe termen scurt, Putin distruge unul dintre principalii piloni ai puterii rusești – pe termen lung.

Europa a învățat acum o lecție amară despre pericolele dependenței energetice față de Rusia și este hotărâtă să nu mai fie niciodată la fel de vulnerabilă.

Chiar și tăierea exporturilor de gaze spre Europa este un joc periculos pentru Rusia. Aproximativ un miliard de euro pe zi continuă să intre în visteria Rusiei, în principal din Europa. Dacă Putin sacrifică aceste venituri, capacitatea sa de a purta războaie ar scădea rapid.

Rusia poate găsi relativ ușor piețe alternative pentru petrolul său –  vedeți nerăbdarea cu care India și China cresc importurile la preț redus. Dar gazul  este exportat prin conductă, iar conductele majore se îndreaptă către Europa. Construirea unora noi în China va dura ani, astfel încât Rusia s-ar putea confrunta în curând cu un activ blocat.

Dimpotrivă, America se află într-o poziție mult mai confortabilă pe termen lung: a înlocuit Rusia ca principal exportator mondial de energie.

Prețurile mai mari la energie sunt o pacoste pentru consumatorii americani, dar sunt o binefacere pentru industria americană a gazelor de șist. SUA sunt acum un mare exportator net de energie, în timp ce China rămâne puternic dependentă de importuri.

Campionul era în short și neputința avea cravată

1. V-a cam plăcut întâlnirea lui David Popovici cu premierul Ciucă. Tânărul campion era în short și neputința avea cravată. Ciucă s-a dus spre Popovici ca un orb care mirosea aerul și era în apă. Și credea că Popovici îl va trage la mal. Dacă aveam un premier pesedist, ăla s-ar fi mirat că i-a strâns lui Popovici mâna un sfert de oră și nu a reușit să-i sperie ceasul. „Cum, n-avea ceasul pe dreapta? Nu îl avea nici pe stânga? Ditamai campionul mondial și n-are și el un ceas măcar de 10.000?”

2. Dar dacă aveam un prim-ministru userist, acela ar fi vrut să-i dea lui Popovici un autograf, așa cum a făcut Dan Barna cu bătrânul Ienei, care a luat doar Cupa Campionilor Europeni. Stau uneori și mă întreb dacă României i-a fost vreodată mai rău decât atunci când  partidul Generației Gadget a fost la guvernare. Am răspunsul. Da, României i-a fost mai rău când parțial eclozații au câștigat niște primării importante. Alegerile locale aduc doar schimbarea firmelor cu care lucrează administrațiile din teritoriu. Viața e scurtă și scumpă, nu mai merge cu lozinca „să înlocuim hoții cu cinstiții.” PSD și PNL umflau 15-20%. Trotinetiștii oferă 200% (oameni generoși, dau și din viitor) corporațiilor și nu li se întâmplă nimic. Politicienii nealiniați ajung la pușcărie. Ultimul politician nealiniat și care n-a ciordit vreun dolar sau vreun leu a fost împușcat de Crăciun. Lumea s-a țicnit de tot. Cu toată digitalizarea, n-am progresat deloc. Vreți un exemplu? Pe vremea lui Ceaușescu, trenurile întârziau și erau neîncălzite. Acum trăim pe continentul unde întârzie avioanele.

3. Dacă s-ar face grădinița comercială în luna mai și clasele I-IV în iunie, am putea vorbi despre turism și comerț pe Black Sea Coast, cum spunea, pe vremuri, crainicul de la Radio Vacanța. This is Radio Holidays, Hier Spricht der Ferienfunk, Ici Radio Vacances, Govorit Radiostantia Odih. În ucraineană n-am știut să scriu, fiindcă eu eram bun la trigonometrie. Probabil că în ucraineană nu se zice ca în rusă, fiindcă sunt limbi diferite, normal. Aveam și eu prieteni care închiriau vara camere în Faleza Nord, pe malul Siutghiolului sau în Summerland. Anul ăsta nu își mai permit. Au venit niște turiști obidiți din străinătate, care plătesc de două ori mai mult.

4,5 miliarde de dolari pentru 320 de milioane de înfometați

0

Țările din grupul G7 au promis o nouă putere de foc financiară pentru a atenua criza foametei, agravată de invazia Rusiei în Ucraina.

Liderii G7 vor debloca un ajutor de 4,5 miliarde de dolari și vor sprijini țările vulnerabile să crească producția de alimente.

Obiectiv dificil: războiul din Ucraina agravează dramatic această criză alimentară, cu riscul de a arunca în foamete peste 320 de milioane de oameni.

O declarație comună a summitului G7 din Germania a cerut Rusiei să deblocheze Marea Neagră și să pună capăt unui „atac motivat geopolitic asupra securității alimentare globale”.

Ucraina și Rusia sunt doi dintre cei mai mari exportatori de produse agricole din lume, iar războiul a dus la blocarea transporturilor de cereale prin Marea Neagră, un impas pe care cele două părți și-l atribuie reciproc.

Vecinii Ucrainei au salvat o parte din grânele blocate pe șosea și pe calea ferată, dar aceste rute nu pot gestiona același volum de alimente.

„Ne vom intensifica eforturile pentru a stabili alternative, bazându-ne pe așa-numitele rute de solidaritate ale UE prin țări precum România. Ne angajăm să creștem în mod durabil disponibilitatea produselor agricole, inclusiv prin consolidarea productivității în țările cele mai afectate”, se arată în declarația G7.

Uniunea Europeană a sugerat un plan de creștere a producției de îngrășăminte în Africa, similar cu modul în care a fost încurajată producția de vaccinuri pe continent în timpul pandemiei de coronavirus.

Cei 4,5 miliarde de dolari, care vor duce suma totală angajată în acest an de țările G7 să ajungă la 14 miliarde de dolari, sunt destinați „protejării celor mai vulnerabili împotriva foametei și a malnutriției”.

Ruşii se BAT cu soldaţii peste tot: şi pe front, şi pe tatami. Descoperire-ŞOC în rândul judocanilor

Vladimir Putin a semnat un decret care adaugă 134.500 de noi militari în armata rusă. Ministerul Apărării spune, însă, că „recrutarea de primăvară” nu are nicio legătură cu conflictul din Ucraina.

Serghei Şoigu, ministrul rus al apărării, a declarat că noii recruţi nu vor fi trimişi în „puncte fierbinţi”.

Soldaţii, folosiţi pe front, şi pe tatami

Federația ucraineană de judo (FJU) a pus sub semnul întrebării neutralitatea sportivilor ruși – care pot concura sub sigla Federației Internaționale de Judo (IJF) în competițiile internaționale – prin publicarea unei liste cu judoka din această țară care fac parte din forțele armate.

Lista publicată de FJU include patru subofițeri, aceștia fiind Mikhail Igolnikov, Inal Tasoev, Kamila Badurova și Madina Taimazova.

Tăcerea sportivilor și antrenorilor ruși și belaruși sprijină războiul împotriva Ucrainei și ucide mii de cetățeni ucraineni”, au acuzat federalii ucraineni.

Rusia ar fi pierdut 17.500 de soldaţi

Ucraina a anunţat că Rusia a pierdut 17.500 de soldaţi de la începutul invaziei. Săptămâna trecută, NATO estima că până la 15.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi de când Moscova şi-a început invazia pe 24 februarie.

Cu toate acestea, la sfârşitul săptămânii trecute, Rusia a susţinut că 1.351 dintre militarii săi au murit.