Președintele rus Vladimir Putin a denunțat miercuri „ambițiile imperiale” ale NATO, despre care a spus că încearcă să-și afirme „hegemonia” prin intermediul conflictului din Ucraina.
„Apelul adresat Ucrainei de a continua lupta și de a refuza negocierile nu face decât să confirme presupunerea noastră că Ucraina și binele poporului ucrainean nu reprezintă obiectivul Occidentului și al NATO, ci un mijloc de a-și apăra propriile interese”, a declarat Putin în cadrul unei conferințe de presă în capitala Trkmenistanului, Așgabat.
„Au avut nevoie mereu de un dușman extern”
„Țările conducătoare ale NATO vor să își afirme hegemonia, ambițiile imperiale”, a acuzat el. Alianța Atlantică, și mai ales Statele Unite, „au avut nevoie de mult timp de un inamic extern în jurul căruia să-și unească aliații”, potrivit lui Vladimir Putin. „Iranul nu a fost bun pentru aceasta”, a spus el. „Le-am dat această șansă, șansa de a-i aduna pe toți în jurul lor”, a ironizat liderul de la Kremlin.
Avertisment pentru Suedia și Finlanda
În ceea ce privește aderarea Suediei și Finlandei la NATO, Putin a declarat că Rusia nu are nicio problemă cu acest lucru, informează Radio Canada. „Nu avem probleme cu Suedia și Finlanda, așa cum avem cu Ucraina”, a spus el. „Nu avem dispute teritoriale (…), nu există nimic care să ne deranjeze din punctul de vedere al apartenenței Suediei și Finlandei la NATO”, a dat asigurări liderul de la Kremlin.
Cu toate acestea, Vladimir Putin a avertizat că, dacă în aceste țări vor fi desfășurate contingente militare și infrastructuri militare, „vom fi forțați să răspundem simetric și să creăm aceleași amenințări pentru teritoriile din care provin amenințările la adresa noastră”. Procesul de aderare a Suediei și Finlandei a fost lansat oficial miercuri, la summitul NATO de la Madrid.
Revenind la operațiunile militare de pe teritoriul ucrainean, președintele rus a respins miercuri responsabilitatea armatei ruse în atacul care, potrivit Kievului, a ucis cel puțin 18 persoane într-un centru comercial aglomerat din Kremenciuk, în Ucraina. „Armata noastră nu lovește niciun sit de infrastructură civilă”, a spus Putin.
Comerțul prin Lituania către exclava rusă Kaliningrad ar putea reveni la normal în câteva zile, au declarat două surse familiarizate cu această chestiune, în timp ce oficialii europeni se apropie de un acord de compromis cu statul baltic pentru a dezamorsa o dispută cu Moscova.
Kaliningrad, care se învecinează cu state din UE și se bazează pe căile ferate și pe drumurile care traversează Lituania pentru majoritatea mărfurilor, a fost izolată de o parte din transportul de marfă din Rusia continentală începând cu 17 iunie, în urma sancțiunilor impuse de Bruxelles.
Riscul unei confruntări cu aliații NATO
Oficialii europeni poartă discuții privind scutirea teritoriului de sancțiuni, care au afectat până acum bunuri industriale precum oțelul, deschizând calea pentru un acord la începutul lunii iulie, dacă Lituania, membră a UE, renunță la rezervele sale, au declarat surse sub proteția anonimatului.
Disputa privind izolarea exclavei rusești testează hotărârea Europei de a aplica sancțiunile impuse în urma invaziei Rusiei în Ucraina. În timp ce puterile occidentale s-au angajat să ia apărarea Ucrainei, reiterându-și hotărârea atât la summit-ul G7, cât și la summit-ul NATO din această săptămână, se dovedește dificil pentru Europa atât să mențină sancțiunile stricte, cât și să evite o nouă escaladare a conflictului cu Rusia.
De aceea, oficialii europeni, cu sprijinul Germaniei, caută un compromis pentru a rezolva unul dintre numeroasele lor conflicte cu Moscova. Dacă nu se restabilește ruta tradițională pentru mărfurile rusești către Kaliningrad, mai întâi prin aliatul său Belarus și apoi prin Lituania, statul baltic se teme că Moscova ar putea folosi forța militară pentru a trasa un coridor terestru prin teritoriul său, scrie Reuters.
Germania, între timp, are soldați staționați în Lituania și ar putea fi atrasă într-o confruntare alături de aliații săi din NATO dacă acest lucru s-ar întâmpla.
De asemenea, cea mai mare economie a Europei este puternic dependentă de importurile de gaze rusești și ar fi vulnerabilă la orice reducere a fluxurilor în cazul în care disputa din Kaliningrad ar escalada.
„Putin are mult mai multe pârghii decât avem noi”
„Trebuie să ne confruntăm cu realitatea”, a declarat o persoană cu cunoștințe directe despre discuțiile cu UE, descriind Kaliningrad ca fiind „sacru” pentru Moscova. „Putin are mult mai multe pârghii decât avem noi. Este în interesul nostru să găsim un compromis”, a spus una din surse, recunoscând că rezultatul final ar putea părea nedrept.
Una dintre persoanele cu cunoștințe directe despre acest subiect a declarat că se așteaptă ca un acord de compromis să fie găsit până la 10 iulie, iar o a doua persoană a spus că acesta ar putea fi anunțat săptămâna viitoare.
Unul dintre compromisuri ar putea prevedea ca transportul de mărfuri între Rusia și Kaliningrad să fie scutit de sancțiunile UE, pe motiv că nu se consideră comerț internațional normal deoarece exclava face parte din Rusia, a declarat una dintre aceste persoane. Această concesie ar putea fi făcută doar cu condiția ca mărfurile sancționate să fie folosite în Kaliningrad și nu exportate prin portul său, unde își are sediul Flota baltică a Rusiei.
Acest lucru ar putea fi greu de garantat și ar putea pune Lituania, care are sarcina de a stabili destinația finală a mărfurilor, pe o traiectorie de coliziune cu Rusia, a spus persoana respectivă.
Oțel, alcool și ciment
O altă persoană a declarat că motivele umanitare ar putea fi folosite pentru a acorda o excepție pentru Kaliningrad, care se află între Lituania, Polonia și Marea Baltică. Lituania este în prezent unul dintre cei mai aprigi critici ai Rusiei în Uniunea Europeană și a fost în conflict cu oficialii din Germania și Bruxelles, care doresc să dezamorseze această dispută.
Până în prezent, sancțiunile UE împotriva Rusiei împiedică transportul de fier, oțel și metale către Kaliningrad prin statele UE. Lista bunurilor sancționate se va extinde la ciment și alcool începând cu 10 iulie, cărbune în august și produse petroliere, precum combustibilul, în decembrie. Când va intra în vigoare faza finală, aproximativ jumătate din mărfurile trimise din Rusia către Kaliningrad vor fi sancționate.
Liderii coaliției de guvernare au decis miercuri, 29 iunie, măsurile fiscale care vor fi introduse un noul Cod Fiscal. Acestea includ deduceri pentru veniturile mici, creșterea accizelor la alcool și tutun, creșteri de TVA. De asemenea, va crește impozitul pe jocurile de noroc.
Astfel, vor exista deduceri de impozite pentru veniturile până în 4500 de lei, urmând ca impactul bugetar al acestei măsuri să fie de 3 miliarde de lei pe an până în 2023, potrivit unor surse guvernamentale.
Deduceri pe venit
Tinerii cu vârste până în 26 de ani vor beneficia de deduceri de 15% din impozitul pe venit, în valoare maximă de 383 de lei. De asemenea, vor exista deduceri pentru familiile care au copii, în sumă de 100 de lei pentru fiecare copil, dacă aceștia sunt la o formă de învățământ. De la 4 copii, în sus, impozitul pe venit va fi zero. Deducerea se va aplica doar unuia dintre părinți. La contractele part time, contribuțiile vor fi similare cu cele ale salariului minim pe economie, dacă există un singur contract.
Vor fi exceptați elevii și studenții cu vârste până la 26 de ani, persoanele care urmează o formă de ucenicie, pensionarii care beneficiază de pensie din sistemul public, persoanele fizice care realizează venituri din salarii având mai multe contracte de muncă cu timp parțial sau întreg și valoarea cumulată depășește salariul minim pe economie, persoanele cu dizabilități.
Accizele, majorate
În coaliție au fost decise de asemenea creșteri de accize. Astfel, de la 1 august va crește acciza la țigări cu 31 de lei (60 de bani pe pachet), iar de la 1 ianuarie va crește cu 20% și acciza la alcool, cu 6 bani pe litru. La combustibi, accizele rămân neschimbate, cu condiția ca paritatea leu-euro sa nu scadă.
Au fost decise de asemenea creșteri de TVA. Astfel, pentru restaurante, servicii de catering și hoteluri, taxa pe valoarea adăugată crește de la 5% la 9%. Pentru băuturile cu zahăr, TVA crește de la 9% la 19%. Pentru locuințe se va plăti TVA de 5% doar pentru o locuință până la plafonul de 600.000 de lei și până în 80mp2 utili.
În ceea ce privește tranzacțiile imobiliare ale persoanelor fizice, se trece la impozitare de 1% pentru o locuință deținută timp de peste 3 ani și impozit 3% pentru imobile deținute mai puțin de 3 ani, cu excepția moștenirilor. De asemenea, se elimina cota forfetară pentru impozitul pe venit din chirii.
Impozitul pe proprietate se va modifica
Vor fi modificări și în ceea ce primește impozitul pe proprietate. Nu se va mai face diferență între persoanele fizice și persoanele juridice. Se va face o clasificare între porprietăți rezidențiale, unde cota de impozitare va fi de 0,1-0,2% și nerezidențiale, unde cota va fi de 1-1,3%.
În ceea ce privește microîntreprinderile, a fost decisă reducerea pragului de impozitare de la 1 milion de euro la 500.000 de euro. De asemenea, o persoană va putea deține controlul la cel mult 3 microîntreprinderi și vor exista limitări ale obiectului de activitate. De asemenea, microîntreprinderile trebuie să aibă cel puțin un angajat. Impozitarea dividendelor crește de la 5% la 8%.
În ceea ce privește persoanele fizice autorizate, plafonul de impozitare scade de la 100.000 de euro la 25.000 euro/anual.
S-a decis creșterea impozitelor pe jocurile de noroc
În coaliție s-a decis de asemenea creșterea impozitelor pe jocurile de noroc la 40% dn câștig, dar se va face o analiză privind modalitatea de impozitare la nivelul UE, pentru a avea un model în acest sens.
În ceea ce privește domeniul agriculturii și cel al construcțiilor, liderii coaliției au decis scăderea palfonului de la 30.000 lei la 10.000 lei pentru facilități fiscale și limitarea beneficiilor salariale impozitate favorabil la 33% (a veniturilor anuale).
În ceea cce privește veniturile extrasalariale, nu se vor plăti contribuții pentru sume mai mici de 6 salarii minime brute. Între 6 și 12 salarii minime brute se vor plăti contribuții pentru 6 salarii minime, între 12 și 24 salarii minime brute – pentru 12 salarii minime, iar peste 24 salarii minime brute se vor plăti contribuții ca pentru 24 de salarii minime.
Rezultatele finale la Evaluarea Națională 2022 au fost afișate joi, 30 iunie. Astfel că elevii care au fost nemulțumiți de notele obținute la examenul de la final de clasa a VIII-a, și au formulat contestații, află rezultatele finale. Și anume ce note au luat după soluționarea contestațiilor.
UPDATE:Ministerul Educației a publicat joi, 30 iunie, rezultatele finale înregistrate după soluționarea contestațiilor în sesiunea 2022 (14 – 17 iunie) a examenului de Evaluare Națională a absolvenților clasei a VIII-a (EN VIII).
După ce au fost afișate rezultatele finale la Evaluarea Națională 2022, Ministerul Educației a transmis, într-un comunicat, că „rata de participare a fost de 95,5%: 148.496 de elevi prezenți (dintr-un total de 155.561 de absolvenți înscriși). Dintre aceștia, 26.195 de candidaţi (17,6 %) au obţinut medii sub 5 (cinci). Au fost eliminați din cauza unor tentative de fraudă 6 elevi, lucrările acestora fiind notate cu 1 (unu)”.
Câte contestații au fost în acest an și în câte cazuri elevii au primit note mai mari
Conform datelor oficiale făcute publice de la nivelul instituției conduse de către Sorin Cîmpeanu, „au fost înregistrate 21.854 de contestații (7,12% din numărul total de lucrări), dintre care 13.324 la Limba și literatura română, 265 la Limba și literatura maternă și 8.265 la Matematică.
În cazul a 13.757 de lucrări, contestațiile au schimbat nota prin creștere, iar pentru 5.906 de lucrări notele au fost modificate prin scădere”.
A crescut numărul elevilor cu media generală 10
Și tot de la Ministerul Educației s-a aflat că, în urma contestațiilor, a crescut numărul mediilor de 10.
„În urma reevaluării lucrărilor contestate, ponderea elevilor cu medii mai mari sau egale cu 5 (cinci) este de 82,4% (122.301 elevi, cu aproape 28.000 mai mulți decât în anul 2021), în creștere cu 0,10% (135 de elevi) față de rezultatele inițiale (82,3%). A crescut, de asemenea, și numărul elevilor cu media generală 10: 237 (+ 16).
Procentual, la nivel național, 74% dintre notele contestate (16.262) au fost modificate cu diferențe mai mici de 0,5 puncte, 3.218 (15%) note au fost modificate cu diferențe între 0,5 și 1 punct, 166 de note cu diferențe între 1 și 2 puncte (sub 1%), iar 17 note au înregistrat diferențe mai mari de 2 puncte (16 la Limba și literatura română și 1 la Matematică)”, se menționează în același comunicat transmis dinspre Ministerul Educației.
Primele rezultate la Evaluarea Națională (EN) 2022 au fost afișate în 23 iunie, procedura fiind urmată de un interval destinat depunerii și soluționării contestațiilor.
După ce au fost anunțate primele rezultate la Evaluarea Națională 2022, ministrul Educației a ieșit într-o conferință de presă pentru a prezenta o serie de concluzii. „Cel mai important lucru este următorul: numărul mediilor peste cinci este la o maximă absolută în raport cu ultimii 10 ani. (…) Este vorba de un procent de 82,3%. Mai exact, este vorba despre 122.166 de elevi care au luat medii peste 5 anul acesta, înainte de contestații”, a spus ministrul.
Oficialul guvernamental a dat de înțeles că e mulțumit de modul cum a fost organizat, în acest an, examenul de Evaluare Națională. „La modul general, Evaluarea Națională a fost organizată anul acesta mai bine decât anul trecut și nu mă refer la alți ani, mă refer la un an în care tot eu am fost ministrul care a organizat Evaluarea Națională. Mult mai bine decât anul trecut”, a susținut Sorin Cîmpeanu, în fața presei.
Ce pondere are media de la EN în calculul mediei de admitere în clasa a IX-a
Comunicarea rezultatelor obținute de elevi, la Evaluarea Națională din luna iunie a acestui an, se face anonimizat, atât în centrele de examen, cât și pe site-ul ministerului Educației, respectându-se Regulamentul general privind protecția datelor personale, prin utilizarea unor coduri individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților.
„Media generală obținută în cadrul Evaluării Naționale are o pondere de 80% în calculul mediei de admitere în clasa a IX-a. Absolvenții clasei a VIII-a își vor putea continua studiile în învățământul liceal sau profesional, fiind asigurate locuri pentru toți elevii care au finalizat ciclul gimnazial”, a precizat Ministerul Educației.
Premierul israelian Naftali Bennett nu va candida la viitoarele alegeri legislative, al cincilea astfel de scrutin în mai puțin de patru ani în Israel, a căror lansare, miercuri, a fost amânată după ce dizolvarea parlamentului a fost și ea amânată pentru joi.
„Nu intenționez să candidez la următoarele alegeri, dar voi rămâne loial acestei țări, pe care am servit-o toată viața mea ca soldat, ofițer, ministru și prim-ministru”, a declarat Bennett într-un discurs în Knesset, parlamentul, confirmând că va preda conducerea partidului său Yamina actualului ministru de Interne, Ayelet Shaked.
Yair Lapid preia funcția
„În scurt timp, îmi voi încheia funcția de prim-ministru al Israelului și voi preda postul prietenului meu, Yair Lapid (actualul ministru de Ezxterne), pe care voi continua să îl asist în funcție de necesități în calitate de prim-ministru interimar”, a adăugat Bennett cu puțin timp înainte ca surse parlamentare să anunțe amânarea pentru joi a votului privind dizolvarea parlamentului, care era așteptat miercuri seara.
În iunie 2021, Bennett și Lapid scriseseră o pagină din istoria Israelului reunind o coaliție de opt partide (dreapta, stânga, centru), printre care pentru prima dată o formațiune arabă, pentru a scurta cei 12 ani de putere neîntreruptă a lui Benjamin Netanyahu.
Dar, un an mai târziu, coaliția și-a pierdut majoritatea în Cameră, până în punctul în care Naftali Bennett a aruncat prosopul săptămâna trecută, anunțându-și intenția de a dizolva Camera și de a convoca noi alegeri.
Parlamentarii au fost de acord să adopte o serie de legi – marți și miercuri – înainte de a dizolva parlamentul miercuri seara târziu pentru a împiedica intrarea în vigoare a unei prevederi care protejează cei peste 475.000 de coloniști israelieni care trăiesc în Cisiordania ocupată. Pentru a slăbi și mai mult guvernul lui Bennett, care și-a pierdut majoritatea, opoziția condusă de Benjamin Netanyahu refuzase la începutul lunii iunie să voteze în favoarea acestei legi, pe care o apără totuși.
Haos sau alegeri?
Legea trebuie să fie reînnoită până la 30 iunie, în caz contrar coloniștii din Cisiordania – teritoriu palestinian ocupat de Israel din 1967 – riscă să își piardă protecția juridică oferită de legislația israeliană. În cazul în care parlamentul este dizolvat înainte sau la data respectivă, legea este reînnoită automat.
Dar miercuri seară, dezbaterile pentru aprobarea altor proiecte de lege se prelungeau în parlament, parlamentarii de dreapta acuzându-i, printre alții, pe parlamentarii arabi că au încercat să încetinească procesul legislativ pentru ca „legea coloniștilor” să nu fie reînnoită la timp, scrie Le Point.
Atât de mult încât votul asupra dizolvării parlamentului a fost amânat pentru joi, au declarat pentru AFP mai multe surse parlamentare sub rezerva anonimatului, confirmând informațiile din presa israeliană. Această întârziere amână și intrarea în scenă a lui Yair Lapid ca prim-ministru.
Acordul de coaliție dintre Bennett și Lapid prevedea împărțirea puterii, inclusiv o clauză conform căreia Lapid ar fi acționat ca prim-ministru interimar până la formarea unui nou guvern în cazul dizolvării parlamentului.
Lapid ar urma să asigure interimatul funcției de prim-ministru până la formarea unui nou guvern în cazul dizolvării Parlamentului, care intervine, de asemenea, într-un moment în care sondajele arată încă o fragmentare a peisajului politic israelian, cu 13 partide care își împart 120 de locuri.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 59km E de Brașov, 62km NE de Ploiești, 116km N de București, 130km S de Bacău, 131km V de Brăila, 133km NE de Pitești, 134km V de Galați, 173km E de Sibiu, 181km N de Ruse, 213km SV de Iași.
Al doilea cutremur a avut 3,2 grade
După aproximativ o oră, și anume la ora 06:09:19, a avut loc un al doilea cutremur. Tot în zona seismică Vrancea – Buzău. De această dată, a fost vorba despre un cutremur de 3,2 grade, ce s-a produs la adâncimea de 124 de kilometri.
Potrivit datelor anunțate de specialiști, acest seism s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 59km E de Brașov, 64km N de Ploiești, 118km N de București, 128km S de Bacău, 131km V de Brăila, 134km V de Galați, 135km NE de Pitești, 173km E de Sibiu, 183km N de Ruse, 210km SV de Iași.
Cutremur de 3,6 grade – în 7 iunie
În cursul acestei luni, în țară s-au produs mai multe mișcări telurice, slabe ca intensitate. Un cutremur de 3 grade pe Richter a avut loc în județul Vrancea, în după-amiaza zilei de 25 iunie, la ora 16:34:09. Totodată, în zona seismică Vrancea – Buzău s-a produs, pe 19 iunie, la ora 23:54:44, un cutremur slab, de 3,3 grade, la 141 de kilometri adâncime.
De asemenea, în seara zilei de 7 iunie, la ora 18:40:21, în zona seismică Vrancea – Buzău a avut loc un cutremur slab, de 3,6 grade, la adâncimea de 117 de kilometri.
Siria a decis să recunoască independența autoproclamatelor republici populare Donețk și Lugansk. Acest lucru a fost raportat de agenția siriană SANA, citând o „sursă oficială” din Ministerul de Externe al țării.
„Prin întruchiparea voinței comune și a dorinței de a îmbunătăți relațiile în toate domeniile, Republica Arabă Siriană a decis să recunoască independența și suveranitatea atât a Republicii Populare Lugansk, cât și a Republicii Populare Donețk”, arată agenția siriană.
Siria recunoaște independența republicilor Lugank și Donețk
La mijlocul lunii iunie, autoritățile RPD au anunțat că președintele sirian Bashar al-Assad i-a informat pe reprezentanții republicii autoproclamate despre decizia de a începe procedura de recunoaștere oficială a RPD și LPR.
Pe 21 februarie, președintele rus Vladimir Putin a recunoscut independența RPD și a LPR în granițele regiunilor Lugansk și Donețk din Ucraina. La trei zile după aceea, Rusia a lansat o invazie pe scară largă a Ucrainei, printre obiectivele căreia se număra și protecția locuitorilor republicilor autoproclamate.
Pe lângă Rusia, independența RPD și LPR a fost recunoscută de Osetia de Sud ( în 2014 ) și Abhazia ( în 2022).
Zelenski oprește relațiile diplomatice cu Siria
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat miercuri seară încetarea relațiilor diplomatice cu Siria, după ce regimul de la Damasc a recunoscut independența republicilor separatiste pro-ruse Donețk și Lugansk.
„Nu vor mai exista relații între Ucraina și Siria”, a spus Zelenski într-un videoclip postat pe Telegram, spunând că „presiunea sancțiunilor” împotriva aliatului Rusiei Damasc „va fi și mai mare”.
SNTGN TRANSGAZ SA este unicul operator al Sistemului Național de Transport gaze naturale (SNT) care asigură transportul în condiții de siguranță, eficiență şi competitivitate, a peste 90% din gazul natural consumat în România, în conformitate cu standardele UE de performanță şi mediu înconjurător.
În calitate de unic operator la Sistemului de transport gaze naturale din România, SNTGN TRANSGAZ SA desfășoară, în conformitate cu standardele naționale și ale UE privind calitatea, performanța, mediul înconjurător și dezvoltarea sustenabilă, următoarele activități:
Servicii de transport intern și internațional gaze naturale;
Dispecerizare și activități de cercetare – proiectare în domeniul transportului de gaze naturale.
Principalele obiective strategice ale companiei în perioada 2021-2025 sunt:
Continuitatea activității și asigurarea siguranței și securității energetice
Creșterea nivelului de securitate al SNT și siguranță în aprovizionarea cu gaze naturale
Piețe energetice competitive – prin crearea condițiilor tehnice necesare pentru dezvoltarea pieței gazelor naturale
Modernizarea Sistemului de Guvernanță Corporativă
Creșterea COMPETITIVITĂȚII companiei
Dezvoltarea și modernizarea tuturor proceselor operaționale
Creșterea eficienței energetice și diminuarea impactului negativ al proceselor tehnologice asupra mediului
Creșterea gradului de DEZVOLTARE SUSTENABILĂ al companiei prin creșterea capitalului uman, informațional și organizațional și alinierea cu reglementările europene relevante pentru activitatea companiei și asigurarea sustenabilității
Optimizarea procesului de management al resurselor umane
Alinierea la reglementările europene relevante pentru activitatea companiei și asigurarea sustenabilității
Menținerea echilibrului financiar și al stabilității operaționale
Asigurarea performanței financiare, economice și sociale
SNTGN Transgaz SA intenționează să devină un operator recunoscut la nivel internațional în domeniul transportului de gaze naturale, lider pe piața energiei din regiune, cu un sistem național modern de transport gaze naturale, integrat la nivel european și cu un sistem de management competitiv.
Prin Planul de Dezvoltare al Sistemului Național de Transport GazeNaturale pe zece ani, TRANSGAZ propune proiecte majore, strategice de investiție, estimate la 3 miliarde euro, investiții pentru dezvoltarea strategică și sustenabilă a infrastructurii de transport gaze naturale din România și conformarea sa la cerințele reglementărilor europene în domeniu, ca de exemplu:
1. Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale pe Coridorul Bulgaria–România–Ungaria–Austria (BRUA faza II) ~74,5 mil. Euro;
2. Dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre ~371,6 mil. Euro;
3. Amplificarea coridorului bidirecțional de transport gaze naturale Bulgaria–România–Ungaria–Austria (BRUA Faza III) ~ 530 mil. Euro;
4. Interconectarea Sistemului Național de Transport gaze naturale din România cu sistemul de transport gaze naturale din Serbia ~ 56,21 mil. Euro;
5. Dezvoltarea/Modernizarea Infrastructurii de transport gaze naturale în zona de Nord-Vest a României ~ 405 mil. Euro;
6. Creșterea capacității de transport gaze naturale a interconectării România-Bulgaria pe direcția Giurgiu-Ruse ~ 51,5 mil. Euro;
7. Eastring-România ~ 1.654 mil. Euro;
8. Sistem de monitorizare, control și achiziție de date pentru stațiile de protecție catodică aferente Sistemului Național de Transport Gaze Naturale ~ 17,7 mil. Euro;
9. Dezvoltarea sistemului SCADA pentru Sistemul Național de Transport gaze naturale ~ 5,5 mil. Euro;
10. Modernizare SMG Isaccea 2 și SMG Negru Vodă 2 în vederea realizării curgerii bidirecționale pe conducta T2 ~ 26,65 mil. Euro;
11. Modernizare SMG Isaccea 3 și Negru Vodă 3 în vederea realizării curgerii bidirecționale pe conducta T3 ~ 26,65 mil. Euro;
12. Interconectarea SNT la Terminal GNL amplasat la malul Mării Negre ~ 19,6 mil. Euro.
În vederea diversificării surselor de aprovizionare și reducerea dependenței României de gazul natural rusesc, SNTGN Transgaz SA a finalizat următoarele proiecte: dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorul Bulgaria–România–Ungaria–Austria (BRUA faza I – 397 mil. Euro), dezvoltarea SNT în scopul preluării gazelor naturale din Marea Neagră (conducta Vadu – T1 – 9,14 mil. Euro), interconectarea sistemului național de transport gaze naturale cu conducta de transport internațional gaze naturale T1 şi reverse flow Isaccea (77,7 mil. Euro), modernizare SMG Isaccea 1 (13,8 mil. Euro), dezvoltări ale SNT în zona de Nord–Est a României în scopul îmbunătățirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum și a asigurării capacităților de transport spre Republica Moldova (174,25 mil . Euro).
Harta proiectelor majore
Din anul 2008, Transgaz este o prezență activă pe piața de capital din România, fiind listat la Bursa de Valori București. 58.5097% din acțiuni sunt deținute de Statul Român prin Secretariatul General al Guvernului iar 41.4903% de către alți acționari( free-float).
Listarea la Bursa de Valori București reprezintă, pentru orice companie care decide în acest sens, o importantă alternativă de finanțare, un mecanism eficient de transparență și raportare, un vot de încredere dat managementului companiei pentru a demonstra capabilitatea acesteia de a performa, de a fi și rămâne viabilă într-un mediu aflat în continuă transformare, puterea ei de a fi competitivă și de a face față cu succes regulilor jocului concurențial.
Pentru Transgaz, admiterea la tranzacționare pe piața reglementată administrată de Bursa de Valori București a reprezentat atât o recunoaștere a activității sale eficiente, a valorii și poziției deținute de aceasta în mediul de afaceri intern și internațional cât și o sursă suplimentară, certă, de finanțare a programelor investiționale și de dezvoltare.
Capitalul social al SNTGN Transgaz SA este de 117.738.840 lei şi este divizat într-un număr de 11.773.844 acţiuni. Acţiunile sunt ordinare, nominative, indivizibile şi au o valoare nominală de 10 lei/acţiune.
Analizând evoluția acțiunii TGN în Semestrul I 2022 se poate observa faptul că prețul de închidere al acesteia a urmat un trend descendent în primele trei luni ale anului 2022, urmat de o creștere în luna aprilie, cu un maxim al perioadei de 249,00 lei/acțiune înregistrat în data de 18.04.2022 și un minim de 190 lei/acțiune înregistrat în data de 07.03.2022.
Scăderile înregistrate în primul trimestru al anului au venit pe fondul unui climat internațional negativ, în contextul deprecierii acțiunilor europene.
Totodată, declanșarea războiului din Ucraina a influențat negativ atât piețele europene cât și Bursa de Valori București, toate companiile înregistrând scăderi în această perioadă. Bursele europene și americane au înregistrat scăderi semnificative și după anunțarea sancțiunilor economice lansate împotriva Moscovei, tendința fiind negativă și la BVB, indicele BET atingând minimul ultimelor 10 luni în data de 07.03.2022.
În ceea ce privește acțiunea TGN, prețul de închidere al acesteia a urmat un trend descendent în prima parte a perioadei analizate, urmat de o creștere înregistrată în a doua jumătate a lunii martie, atingând prețul de 223 lei/acțiune.
În luna aprilie, prețul de închidere al acțiunii TGN a urmat un trend ascendent, în contextul acțiunilor întreprinse de managementul companiei, respectiv semnarea Memorandumului de Înțelegere dintre Transgaz (România) Gaz-System (Polonia), Eustream (Slovacia) și FGSZ (Ungaria), prin care cei patru Operatori de Transport și de Sistem de gaze naturale din Europa Centrală au convenit asupra unui parteneriat strategic pentru a explora posibilitățile de decarbonizare a operațiunilor lor, de a transporta gaze verzi și de a investiga potențialul transportului de CO2 dar și a publicării Raportului Anual și a aprobării valorii dividendului aferent anului financiar 2021, respectiv 14,82 lei/acțiune.
Ulterior, în luna iunie pe fondul datei de înregistrare privind plata, începând cu data de 14 iulie 2022, a dividendelor aferente anului financiar 2021, acțiunea TGN a suferit o corecție, înregistrând la sfârșitul perioadei analizate valoarea de 229,50lei/acțiune .
Referitor la evoluția principalilor indici bursieri în semestrul I 2022, aceasta a fost una similară cu cea a acțiunii TGN, cele mai mari valori ale indicilor din perioada analizată fiind înregistrate în luna martie, iar cea mai mare valoare înregistrată de acțiunea TGN a fost în luna aprilie, așa cum se poate observa în graficele de mai jos.
La sfârșitul semestrului I 2022, capitalizarea bursieră a Transgaz, a înregistrat valoarea de 2.702.097.198 lei, respectiv 546.198.217 euro.
Întrevedere de lucru importantă România- Albania, la București.
O delegație albaneză – condusă de liderul Grupului Parlamentar al Partidului Socialist din Albania, deputatul Taulant Balla, și din care au făcut parte și Ilir Pendavinji și Jurgis Çyrbja, doi dintre cei 140 de deputați ai Adunării Republicii Albania, aleși din partea Partidului Socialist – a avut întâlniri cu mai mulți oficiali români.
(sursa foto: mediaflux.ro)
E vorba despre întrevederi cu Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, cu ministrul PSD al Transporturilor, vicepremierul Sorin Grindeanu, dar și cu Secretarul General al Guvernului, Marian Neacșu, cu Robert-Marius Cazanciuc, senator și vicepreședinte al Senatului României, Angel Tîlvâr, senator, președintele Comisiei pentru Europa în Senatul României și secretar de relații internaționale al PSD, președintele Grupului PSD din Senatul României, Ștefan Radu Oprea și președintele Comisiei de politică externă Titus Corlățean și cu Daniela Gitman, secretarul de Stat pentru Afaceri Europene.
Aderarea Albaniei la UE, pe masa discuţiilor
În cadrul întrevederii de lucru s-a abordat și subiectul aderării Albaniei la UE. Secretarul de stat român a reafirmat susținerea fermă a României pentru parcursul european al Republicii Albania și a reiterat disponibilitatea țării noastre de a acorda expertiză și asistență interinstituțională pentru avansarea acestui obiectiv strategic, potrivit mediaflux.ro. În acest context, partea română a subliniat importanța lansării cât mai curând posibil a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Republica Albania și Republica Macedonia de Nord, respectiv organizarea primelor conferințe interguvernamentale în acest sens, conform aceleiași surse.
Totodată, ambele părți menționat interesul pentru dinamizarea dialogului politico-diplomatic și sectorial dintre România și Republica Albania în perioada următoare, cu accent pe impulsionarea schimburilor comerciale, intensificarea cooperării în domeniile cultural și educațional, implementarea unor proiecte comune de facilitare a interconectivității și îndeosebi pe consolidarea relației cu persoanele aparținând minorității naționale înrudite din Albania.
România mai are de plătit doar 800.000 de euro pentru vaccinurile anti-Covid de anul acesta și de anul viitor, contractate de Guvernul Cîțu, a spus Alexandru Rafila, ministrul Sănătății. Aceasta înseamnă că România a plătit în avans și dozele Pfizer din 2023, în condițiile în care pentru dozele de anul viitor ar fi trebuit să achităm 375 milioane de euro.
Conform Notei de informare a Guvernului de la sfârșitul lunii martie 2022, privind vaccinurile anti-Covid achiziționate de România în perioada 2020-2022, facturile restante la vaccinuri se ridicau la peste 124 milioane de euro, la care se adăugau facturile în plată pentru vaccinurile comandate în 2022, de 366 de milioane de euro. Se pare că România s-a executat foarte rapid de aceste obligații financiare, achitând, dintr-un foc, 490 milioane de euro producătorilor de vaccinuri de la Pfizer, Moderna, Johnson și AstraZeneca. Concluzia a fost trasă în urma afirmațiilor ministrului Sănătății, care a spus că România mai are de achitat doar 800.000 de euro pentru vaccinurile de anul acesta și cele de anul viitor. Pentru 2023, singura companie cu care Ursula a mai încheiat contracte a fost Pfizer, iar România trebuie să achite nu mai puțin de 375 milioane de euro acestui producător, pentru viitoarele 20 milioane de doze. Ceea ce înseamnă, cu doar 800.000 de euro rămași în plată, că România a achitat în avans pentru Pfizer aproape 300 milioane de euro. Acest lucru explică foarte clar de ce România se împrumută într-un ritm infernal și de ce bugetul țării a ajuns într-o situație catastrofală.
Ministrul Sănătății recunoaște: Nimeni nu le mai vrea
Pentru prima oară, ministrul Alexandru Rafila a recunoscut deschis că nicio țară din lume nu mai vrea vaccinurile anti-Covid, chiar dacă sunt gratuite. ”Ceea ce mă îngrijora pe mine, pentru că și România, totuși e o țară în Uniunea Europeană și poate să sprijine alte țări din întreaga lume care au nevoie de vaccin, este că mecanismul națiunilor, COVAX se numește, care trebuie să asigure vaccinuri pentru țări mai sărace, cu resurse mai limitate, nu mai primește vaccinuri în momentul de față. Deci ei refuză să mai primească vaccinuri tocmai datorită lipsei de interes pentru vaccinare în anumite țări. Trebuie totuși făcut ceva, pentru că pericolul pe care eu l-am sesizat este că dacă vom ajunge în situația în care vom distruge multe vaccinuri datorită lipsei de încredere, de eficiență sau amândouă pe care le vom plăti, lucrul ăsta va avea un impact nefavorabil asupra campaniei de vaccinare în general, nu legat de Covid, ci legat de încredere, de vaccin”, a declarant Alexandru Rafila, pentru gândul.ro.
Se aruncă 8,5 milioane de doze
În prezent, România are în depozite 8,5 milioane de doze, unele expirate, cu perioada prelungită pe hârtie, iar altele în curs de expirare. Toate aceste doze urmează a fi distruse, pentru că nimeni nu se mai vaccinează. Totodată, am mai aflat și răspunsul Comisiei Europene la scrisoarea celor 10 țări UE care solicitau returnarea vaccinurilor către producători. ”Reprezentanții Comisiei Europene ne-au explicat că e vorba de un contract comercial în care există obligații contractuale. Nu l-am încheiat noi contractul, dar sigur, noi, în diverse etape, am acceptat anumite cantități. Deocamdată, singurul lucru care s-a obținut este ca să existe o amânare a livrărilor până spre sfârșitul lunii septembrie pentru dozele care trebuiau să vină. Noi mai avem vaccinuri”, a precizat Alexandru Rafila.
Mii de şoferi din România participă joi, 30 iunie, la un protest de amploare, din cauza preţurilor de nesuportat la care au ajuns benzina şi motorina. Lor li se vor alătura şi reprezentanţi ai transportatorilor din România.
După ce Guvernul a anunţat compensarea cu doar 50 de bani la carburanți, şoferii au anunţat un protest de amploare şi amenință cu blocarea benzinăriilor, dar şi a drumurilor.
Compensarea de 50 bani, bătaie de joc
Şoferii au ajuns la concluzia că măsura compensării de 50 de bani este o bătaie de joc, iar mulţi dintre ei au alimentat maşinile cu sume foarte mici pentru a împiedica benzinarii să facă profituri.
Conducătorii auto au anunţat că vor continua protestele până când prețul carburanților va scădea semnificativ. Se pare că 19.000 de şoferi vor participa la această acţiune în stradă.
„La protest se vor alătura şi reprezentanţii transportatorilor. Vorbim de şoferii profesionişti, cei care fac curse în toată ţara, dar şi în străinătate. Aceştia spun că s-au săturat că nu se mai poate cu preţul actual la carburant.
Evident, lor li se vor alătura şi şoferii simpli, cei care deţin un autoturism şi care spun că la un salariu minim pe economie vor face plinul cu un sfert din salariu. Oameni din toată ţara, care vor bloca benzinăriile alimentând cu 1 leu.
Se vor organiza în coloane şi vor mărşălui cu autoturismele pe străzile din zonele metropolitane„, conform postului Antena 3.
La Iaşi se circulă cu 20 km/h
O astfel de acţiune este a fost programată şi miercuri, 29 iunie, la Iaşi, unde ieşenii au fost invitaţi în parcarea Gării, de unde s-a circulat în coloană cu viteze de 20-25 km/h.
„Vă notific prin prezenta organizarea unei adunări publice, dinamică, sub formă de marş auto, având ca obiectiv manifestarea nemulţumirii faţă de slaba reacţie a guvernanţilor referitoare la creşterile de preţuri la combustibil şi energie.
Se vor folosi mijloace de sonorizare (megafoane, boxe, claxoane). Estimăm un număr de 300 de autoturisme”, se arată într-o adresă trimisă de organizatori către Primăria Iaşi.
Ungaria a ieşit din nou în evidenţă în UE și NATO din cauza apropierii de liderul de la Kremlin. Viktor Orban a anunțat că nu va susține nicio măsură care să implice NATO în războiul din Ucraina.
‘‘Nu vom susţine nicio propunere care ar putea atrage NATO sau Ungaria în acest conflict, pentru că este un război ruso-ucrainean, iar NATO este o alianţă defensivă”, a spus Orban, potrivit şefului său de presă, Bertalan Hevesi.
”În locul unei escaladări a războiului, Ungaria sprijină eforturile în favoarea păcii’‘, a declarat marţi seară şeful guvernului de la Budapesta după cina oferită de regii Spaniei şefilor de stat şi de guvern care participă la reuniune.
Răspunsul la invazia rusă în Ucraina este una dintre principalele teme pe care le vor aborda ţările membre ale alianţei la summitul de la Madrid.
Fostul ministru al Turismului Elena Udrea rămâne în închisoare, după ce Instanța supremă i-a respins, miercuri, recursul în casație. Decizia este definitivă.
„Respinge cererea formulată de recurenta condamnată Udrea Elena Gabriela privind suspendarea executării deciziei penale nr. 93 din data de 5 iunie 2019 pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. 2303/1/2017. II. Ia act de retragerea cererilor de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, formulate de aceea?i recurentă condamnată. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 iunie 2022″, se arată în decizia Instanţei.
Este de amintit că acest dosar dar și cazul Hidroelectrica de la Curtea de Apel București au stagnat în soluționare pe parcursul deținerii Elenei Udrea pe teritoriul Bulgariei, stat unde aceasta a fost prinsă când voia să plece în Grecia.
Mai precis, Udrea, prin cei trei avocați angajați, a transmis celor 5 judecători că ea dorește să fie prezentă doar la unele proceduri din dosar, una fiind la momentul pledoariilor pe fondul căii extraordinare de atac.
Aflată recent în vizită la Veneția, o familie de turiști a improvizat un picnic, cu o față de masă întinsă pe marginea unei fântâni renascentiste. O alternativă ieftină la cheltuirea banilor în restaurante, dar autoritățile nu au fost de acord.
„Au fost aspru amendați”, a declarat Simone Venturini, un consilier municipal aflat la conducerea unei inițiative de schimbare a industriei turistice a orașului în favoarea calității.
Amenda face parte dintr-un efort mai amplu de a elimina așa numiții „turiștii de o zi” care blochează străzile și suprasolicită infrastructura Veneției, dar nu contribuie prea mult la economia locală.
Municipalitatea a decis că atunci când peste 40.000 de oameni ajung pentru o zi în oraşul lagunelor pentru a-şi face un selfie pe podul Rialto sau prin piaţa San Marco, aceştia fac mai mult rău decât bine.
Potrivit Bloomberg, descurajarea turiștilor ieftini înseamnă o taxă de până la 10 euro pentru a avea acces în oraș, începând din ianuarie.
În timp ce oficialii încă stabilesc ultimele detalii, inclusiv modul de percepere și de aplicare a taxelor, țintele avute în vedere sunt zonele populare de-a lungul Canal Grande și insulele periferice, cum ar fi Lido, Murano și Torcello.
Însă există și localnici care se opun acestei măsuri, mai ales proprietarii de magazine se tem că restricţionarea accesului va trimite un semnal în contradicţie cu istoria Veneţiei de centru comercial.
Simone Venturini susține că taxele “vor proteja Veneția de turismul de tip fast-food”.
După doi ani de blocări pandemice, splendoarea canalelor Veneţiei este din nou la mare căutare: în weekend-ul de Paşte aproximativ 120.000 de persoane au vizitat oraşul.
Giuliana Longo – patroana unui magazin din apropiere de Podul Rialto, care vinde pălării pentru gondolieri, sprijină ideea unei taxe de intrare, dar vrea ca edilii să se asigure că banii vor fi utilizaţi în atenuarea efectelor asupra mediului.
Ernesto Pancin, directorul unei asociații care reprezintă proprietarii de baruri și restaurante, consideră că administrația nu ar trebui să impună restricții asupra părților istorice ale orașului, ci să încurajeze călătorii de o zi să exploreze zone mai puțin cunoscute la orele de vârf.
Reacția împotriva excursioniștilor de o zi se aseamănă cu eforturile Amsterdamului de a elimina călătoriile legate de sex și droguri, deoarece destinațiile europene de top recunosc faptul că nu toți vizitatorii sunt bineveniți.
Este cea mai roșie dintre erorile roșii din Orientul Mijlociu: noțiunea de alianță regională de securitate împotriva dușmanilor comuni.
Această idee a reapărut înaintea vizitei planificate a președintelui Joe Biden la Jeddah luna viitoare, în contextul în care se vorbește despre o cooperare mai strânsă în materie de securitate între SUA, Israel și statele arabe din Golf împotriva amenințării Iranului.
Săptămâna trecută, regele Abdullah al II-lea al Iordaniei a declarat că ar susține formarea unei versiuni pentru Orientul Mijlociu a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.
Israelienii sunt dornici de o astfel de alianță, iar administrația Biden ar fi probabil de acord – nu în ultimul rând pentru a-l proteja pe președinte de criticile din Congres pentru că ar fi prea conciliant față de Teheran.
Dacă argumentul pentru un NATO în Orientul Mijlociu sună perfect rezonabil, acesta este complet ridicol din cauza realităților politice și militare din regiune.
Țările care ar forma o astfel de alianță s-au luptat să definească obiective de securitate comune, ca să nu mai vorbim de dușmani comuni, subliniază Washington Post. Cele mai multe dintre ele au armate concepute pentru a-și proteja regimurile de provocări interne, mai degrabă decât de dușmani externi.
Acești factori au înfrânt mai multe încercări anterioare de a construi alianțe militare în regiune.
În ultimii șapte ani au existat două eșecuri: un plan al Ligii Arabe din 2015 pentru o forță antiteroristă combinată; și o propunere din 2017 a Arabiei Saudite pentru o Alianță de Securitate în Orientul Mijlociu, sau MESA, susținută cu toată tăria de Donald Trump. (A fost supranumită în mod inevitabil „NATO arab”).
Au existat două evoluții importante de la acele eșecuri. În primul rând, Israelul a normalizat relațiile cu unele state arabe și se îndreaptă către aranjamente similare cu altele.
În al doilea rând, pericolul prezentat de Iran este mai clar și mai puternic ca niciodată. Republica islamică se află în pragul capacității de arme nucleare, după ce a construit un depozit substanțial de uraniu îmbogățit cu mult peste punctul de utilizare civilă.
Însă arabii și israelienii au percepții diferite despre amenințările Iranului, precum și strategii diferite cu privire la modul de a trata Teheranul. Acest lucru tulbură orice speranță privind misiunea „foarte clară” pe care regele Abdullah o are în vedere.
În plus, Qatarul și Omanul se bucură de relații bune cu Iranul, iar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au purtat negocieri destul de deschise cu regimul de la Teheran.
Țările arabe din Golf au un simulacru de forță militară comună: cunoscută sub numele de „Scutul Peninsulei”, aceasta are un efectiv de 40.000 de oameni și este bine echipată, grație petrodolarilor statelor participante.
Ceea ce nu are este o experiență de luptă serioasă, spre deosebire de Siria, Liban și Irak – și nu va întări o alianță anti-Iran.
Asta înseamnă că o astfel de alianță rămâne doar în strategia SUA și Israel. Orice propunere pentru un NATO arab este literă moartă.
O combinație de factori, „brandul” premierului Mario Draghi – ratele negative ale dobânzilor și șansa de a cheltui aproape 200 de miliarde de euro din fondurile de redresare ale UE – a făcut ca a treia cea mai mare economie europeană să se îndrepte spre o creștere puternică în acest an, după ce a fost lovită în timpul pandemiei.Aceste speranțe s-au spulberat acum.
Consecințele energetice ale războiului din Ucraina, inflația și alegerile care se apropie înseamnă că se pregătește o furtună perfectă, care amenință să lovească economia pe mai multe fronturi.
După ce producția Italiei a scăzut cu aproape 9 % în 2020, anul trecut a revenit cu peste 7 % și era pregătită pentru o creștere peste medie în acest an.
Dar războiul, lanțurile de aprovizionare tensionate și vârfurile prețurilor la energie au schimbat drastic această perspectivă, reducând previziunile de creștere a PIB-ului pentru 2022 la 2,4%, față de 4,1% așteptate anterior.
Economia s-ar putea contracta în continuare dacă Rusia, după ce a redus furnizarea de gaze cu 40 la sută, va decide să închidă complet robinetul. Italia rămâne al doilea cel mai mare cumpărător de gaze din Europa, după Germania.
„Riscul numărul unu care există în prezent în economia europeană și italiană, în special, este de a avea parte de o întrerupere totală a aprovizionării cu gaze naturale”, a declarat Filippo Taddei, economist-șef pentru Europa de Sud la Goldman Sachs, citat de Politico.
Inflația italiană a crescut la aproape 7% în mai, cel mai ridicat nivel din peste două decenii – în mare parte determinată de prețurile energiei.
Principala sarcină a lui Draghi a fost să își respecte angajamentele asumate de Italia în cadrul fondului de redresare al UE, care plătește miliarde în schimbul reformelor structurale.
Dar această sarcină devine din ce în ce mai dificilă înainte de primăvară, când italienii merg la vot. Rezultatele alegerilor vor avea consecințe directe asupra perspectivelor de creștere pe termen lung ale țării și asupra dorinței oricărui viitor guvern de a direcționa finanțele către un teritoriu mai sănătos. Lui Draghi i-ar putea fi greu să-și mențină majoritatea de sprijin concentrată pe agenda reformelor.
În acest moment, o coaliție de partide de dreapta, eurosceptice – Frații Italiei și Liga – sunt cotate cu aproape 40%, ceea ce le conferă un avans față de o alianță de stânga formată din Partidul Democrat și Mișcarea 5 Stele.
Este puțin probabil ca un guvern care atacă UE să se conformeze de bunăvoie cererilor Bruxelles-ului privind autocontrolul fiscal, ceea ce ar putea însemna și mai multe probleme pentru economie.
După ani în care tequila, coniacul, ginul și alte băuturi spirtoase au luat-o înainte în căutarea de noi clienți, whisky-ul scoțian se bucură de o binemeritată revenire.
Pernod Ricard și rivalul Diageo lansează soiuri mai ușoare, cu conținut redus de alcool, învechindu-și whisky-urile în butoaie în care au fost ținute anterior rom, tequila sau bere artizanală și amestecându-le cu note de agave, melasă și alte arome pentru a-i atrage pe consumatorii care nu au încercat niciodată formele tradiționale de scotch.
Renașterea provine din decizia luată în 2019 de Scotch Whisky Association de a relaxa regulile care îi împiedicau pe producători să experimenteze astfel de tehnici, de teamă că industria și-ar putea pierde asocierea cu faimoasele distilerii care împânzesc peisajul scoțian și cu brandul unei liste simple de ingrediente: orz, apă și drojdie.
Puriștii ar putea tresări la ideea ca Scotch să adopte extensii de marcă și îmbunătățiri de aromă, o strategie asociată mai des cu alte băuturi, cum ar fi berea light sau ginul.
Dar noile soiuri generează vânzări, alături de îmbutelierea rară și scumpă a single malts – whisky-uri produse de o singură distilerie.
Scotch-ul este acum cel mai mare contribuitor la creșterea vânzărilor Pernod Ricard – al doilea cel mai mare distilator din lume.
Diageo, cea mai mare companie de băuturi alcoolice din lume și proprietar a aproape 30 de distilerii scoțiene, a înregistrat o creștere a mărcilor sale de scotch cu aproape o treime în prima jumătate a anului fiscal.
Chivas Brothers de la Pernod Ricard a debutat în 2021 cu Ballantine’s Light, care a avut rezultate suficient de bune în Spania, prima sa piață, încât finalizează acorduri pentru extinderea distribuției în lunile următoare în Asia, notează Bloomberg.
Diageo a lansat Buchanan’s Two Souls în 2019, care este maturat în butoaie de stejar Don Julio tequila. De asemenea, compania a investit 185 de milioane de lire sterline pentru a-și transforma distileriile Glenkinchie, Caol Ila, Clynelish și Cardhu din Scoția și a deschis o atracție turistică importantă Johnnie Walker în Edinburgh.
Hong Kong a fost desemnat cel mai scump oraș în care se poate trăi și munci în străinătate în acest an, potrivit unui nou raport care evidențiază impactul creșterii costurilor de trai și al înrăutățirii tendințelor macroeconomice asupra pieței de expatriere.
Orașul a urcat un loc în indicele costului vieții realizat de Mercer pentru a recâștiga prima poziție, după ce în 2021 a fost devansat pe locul al doilea de Ashgabat, Turkmenistan. Aceasta marchează a patra oară în cinci ani când centrul financiar asiatic a fost clasat drept cea mai costisitoare locație pentru lucrătorii din străinătate.
Revenirea Hong Kong-ului a fost determinată parțial de presiunile inflaționiste în creștere, care au dus la creșterea costului vieții în întreaga lume. Între timp, restricțiile continue Covid-19 și volatilitatea politică au făcut mai costisitoare remunerarea personalului care este detașat acolo, a declarat Vince Cordova, partener Mercer, pentru CNBC. Alți factori includ piața imobiliară – locuințele au devenit și mai scumpe, ceea ce a dus la creșterea costului pachetelor pentru expatriați.
„Cealaltă parte este costul bunurilor și serviciilor. Oamenii care vor să muncească în Hong Kong vor trebui să cheltuie mult mai mult pentru a trăi bine”.
Hong Kong este izolat într-un top cinci dominat de orașe elvețiene în indicele Mercer: Zurich s-a clasat pe locul al doilea, urmat de Geneva, Basel și Berna.Top zece este completat de New York, Singapore, Tokyo și Beijing.
Ankara(Turcia) este cel mai puțin costisitor oraș pentru a lucra în străinătate, urmat de Bishkek(Kârgâzstan), Dușanbe(Tadjikistan), Islamabad și Karachi(Pakistan).
196 milioane de euro este suma pe care o va cheltui Guvernul pentru refugiații ucraineni, integrați în România. Banii vor fi folosiți pentru locuințe, sănătate, ajutoare sociale, educație și locuri de muncă. Și asta în timp ce compensarea la prețurile combustibililor a fost de doar 25 de bani, că atât s-a putut. Mai mult, cetățenii ucraienieni vor fi sprijiniți de autorități să-și deschidă afaceri în țara noastră.
Guvernul a elaborat un plan național de măsuri pentru protecția cetățenilor ucraineni stabiliți, mai mult sau mai puțin temporar, pe teritoriul României. Suma alocată refugiaților este una uriașă, de 196 milioane de euro, bani care vor fi suportați din bugetele instituțiilor de stat, având în vedere că Uniunea Europeană nu acordă fonduri pentru așa ceva. La data de 17 mai 2022, datele oficiale arătau că peste 986.900 de cetățeni ucraineni au intrat pe teritoriul României de la izbucnirea conflictului și până în prezent, dintre care 86.100 se află încă în țara noastră. Totodată, în această perioadă s-au înregistrat peste 4.300 de solicitări de azil și 23.500 de solicitări de protecție temporară, iar tendința de accesare a statului de protecție temporară este în creștere, dat fiind faptul că perioada legală de ședere a persoanelor strămutate din Ucraina în baza pașapoartelor turistice se apropie de expirare, arată Guvernul. ”Se impune cu necesitate adoptarea, în regim de urgență, a unor măsuri cu caracter excepțional în domeniul sănătății, educației, ocupării, locuirii, al persoanelor vulnerabile și al copiilor și tinerilor pentru a facilita incluziunea acestora în dinamica socială națională, ținând cont de faptul că neluarea acestor măsuri este de natură să producă grave prejudicii cu efecte pe termen lung, uneori chiar iremediabile, deopotrivă asupra persoanelor strămutate din Ucraina și a familiilor acestora, dar și asupra populației naționale”, se arată în nota de fundamentare a ordonanței de urgență.
Peste 115 milioane de euro pentru locuințe
Cea mai mare sumă va fi alocată pentru locuințele cetățenilor ucraineni, care va depăși 115 milioane de euro. Astfel, vor fi construite 1.000 de locuințe de necesitate pentru aceștia, vor fi alocate alte o mie de unități locative aflate în proprietatea autorităților publice centrale și locale, vor fi atribuite 169 de apartamente și alte aproape 10.000 de locuri de cazare. Totodată, statul va cheltui 50 de milioane de euro pentru educația ucrainenilor. Banii vor fi utilizați pentru acordarea de asistență psihopedagogică și consiliere, organizarea de cursuri de inițiere în limba română pentru elevi și adulți, locuri finanțate de la bugetul de stat pentru cetățenii ucraineni care doresc să-și continue studiile în instituții de învățământ superior de stat din România, precum și subvenții pentru studenți de 70 de lei pe zi pentru o perioadă de 90 de zile. Totodată, statul român va acorda alocații de hrană, îmbrăcăminte, ăîncălțăminte și rechizite în valoare de 3.732 de lei pe lună pentru fiecare elev ucrainean.
Ajutați în afaceri
Guvernul a anunțat și organizarea de cursuri pentru cetățenii ucraineni privind antreprenoriatul în România, cum ar fi module pentru accesare de fonduri, oportunităţi de afaceri, elemente de interculturalitate, legislaţie și proceduri administrative, mediul de afaceri în România, dezvoltarea de materiale și resurse în limba ucraineană. Aceștia vor primi și consultanță pentru inițierea unei afaceri, start-up, cu implicarea autorităților locale și centrale. Accesul la sistemul de sănătate al ucrainenilor va fi gratuit, aceștia fiind scutiți și de coplata pentru anumite servicii medicale, pe care doar românii trebuie să o achite. De asemenea, ANOMF va oferi subvenții firmelor care angajează ucraineni.
Scriu cu întârziere despre prințulache Paul pentru că îmi permit. Eu l-am prins la frizerie, pe vremea când, potrivit retrocedărilor, România era cât Franța și Italia la un loc. Nu-mi place de useriști, ei au cu țara asta aceeași legătură pe care o are prințul de Fasole Bătută cu monarhia, dar sunt convins că useriștii, așa impostori cum sunt, n-ar fi inventat un asemenea personaj. Paulică este creația PSD și a lui Băsescu.
În urmă cu vreo zece ani îl vedeam destul de des pe acest aristocrat din flori la o frizerie de pe strada Polonă. Pfuaaai, cum își vopsea mătreața bufonul întârziat! Mihai Viteazu pe cal era junior pe lângă eroul Lambrino cu scăfârlia în chiuvetă. Nici metalurgia unui sfârșit de toamnă într-o poiană din Sinaia nu putea genera o asemenea simfonie cromatică. Iar la plecarea din salon, Prințul Clăbuc avea o coafură de culoarea mobilierului de la Peleș. Îi stătea foarte bine, dar cred că l-ar fi prins și o perucă albă, cum a văzut el în filme că aveau regii Franței. Greu a mai dus-o România! Prințul vopsit a fost luat în garanție de un președinte chel pe nume Băsescu.
În decembrie 1947, am pierdut Coroana și ne-am trezit cu lindinii republicii în freze. Păduchii au escaladat urechea tăiată a Anei Pauker, au migrat în cârlionții „tânărului” (în 1968) Nicolae Ceaușescu și au avut ca depou șuvița pierdută a lui Băsescu.
Uneori, bastardul de elită era așteptat la salon de prințesa de Varză Acră, aventuriera Lia. Și Liei îi plac blazoanele, fiindcă dau bine în fața fostelor colege de pe stradă. Nea Paul și coana Lia conversau între ei în româna de furculition, dar am înțeles că ei pot să vorbească stricat în mai multe limbi.
L-ați capturat pe Paulică, finul lui Băsescu? Bă, băieți, nu fiți naivi! Băsescu și prințul precar ne-au capturat noi. Paulică Evadatu’ și coana Lia au născut un copil cu grădinița gata făcută, inspirându-se de la chinezi, care nu mai au nevoie de găini pentru a produce ouă. Nașul băiețelului a fost Băsescu. Traian l-a botezat pe micul Carol Ferdinand și cu asta am încheiat. Ștefan cel Mare și Terente sunt pe lista de așteptare, mai au de învățat.
Irina Angelica Glință, mama înotătorului Robert Glință (25 de ani), l-a atacat pe ministrul Eduard Novak, după sosirea înotătorilor de la Budapesta. Motivul? Se pare că Robert nici nu a fost băgat în seamă la revenirea în București.
Ministrul Sportului l-a lăudat numai pe David Popovici (17 ani), dublu campion mondial.
Mama lui Glinţă l-a „desfiinţat” pe Novak
Mama lui Robert Glință a simțit nevoie să-și exprime un punct de vedere pe contul personal de Facebook.
”La atât de multe materii au picat examenul oficialii MTS în episodul acestei primiri la aeroport încât pur și simplu mă dezic de ei! Nu mă reprezintă! Ei nu sunt România și poporul român!
Dumnealui, acest ministru obscur și total nepregătit (profesional, uman, diplomatic și mediatic), nu merită decât ocolit – cum ocolești chestia aia care stă în drum și te-ar putea accidenta sau murdări.
Nici energia, nici timpul și nici vorbele mele nu merită irosite pentru a-i comenta prestația neroadă etalată cu acest prilej„, a spus Irina Angelica, mama lui Glință.
Femeia şi-a prezentat scuzele, apoi
Ulterior, mama lui Robert Glință a revenit cu un nou mesaj, în care și-a prezentat scuzele.
„Îmi cer ietare dacă, acum sau altădată, am ofensat pe cineva! Robert a promovat dintotdeauna modestia și blândețea, m-a îndemnat mereu să las faptele să vorbească pentru el, și nu cuvintele mele – care, de multe ori, mi se încaieră în minte de ies val-vârtej pe gură sau prin degetele-mi scriicioase!
De aceea, dacă, pe viitor, mă mai ridic din banca în care m-au așezat frumos rezultatele lui Robert de ani buni încoace, luați-mă doar ca pe un om care se manifestă în acord cu propria gândire, simțire și pregătire profesională.
(Vorba lui Radu Paraschivescu: „Nimeni nu-i perfect!”). Ieri, azi, mâine și mereu, alături de Robert!”, a scris Irina Angelica Glință, pe Facebook.
Te-ai putea aștepta să găsești sceptici ai capitalismului în rândurile stângiștilor, chiar dacă le cam plac dolarii americani. În plus, capitalismul nu are prea mulți fani în ultima vreme.
Dar noii sceptici vin taman din baza sistemului economic american: studenții de afaceri, asociați cu mândrul blazon Master of Business Administration(MBA).
Decanul Columbia Business School, Glenn Hubbard, a scris că studenții săi erau sceptici față de capitalism. Decanul de la Harvard Business School, Nitin Nohria, a spus că cea mai mare provocare a lui este lipsa de încredere în capitalism. Mai mulți economiști care predau în departamentele de afaceri și economie primesc o respingere similară la cursuri.
Tinerii candidati la MBA și-au petrecut ani buni într-un mediu în care entuziasmul pentru capitalismul nestăpânit nu mai este o afacere bună.
Iar unii absolvenți care provin din consultanță cred sincer că o modalitate diferită este nu numai posibilă, ci și mai bună. Harvard Business School oferă o clasă numită „reimaginarea capitalismului”, predată de un profesor de contabilitate.
Economista Allison Scharger de la Bloomberg a vorbit cu un auto-descris sceptic al capitalismului care se pregătește să urmeze Harvard Business School după ce și-a început cariera în consultanță și apoi a lucrat în finanțe.
Spune că deziluzia lui vine de la a vedea cum capitalismul a devenit (sau a fost întotdeauna) modul de a obține cât mai multă putere de piață.
Mai mult, chiar și studenții care îmbrățișează capitalismul sunt reticenți în a-l recunoaște din cauza “implicațiilor politice”. Un candidat la MBA a subliniat prețurile mari la medicamente ca fiind un eșec al brandului de capitalism al Americii.
Alții au susținut ceea ce consideră năravul capitalismului: dacă cineva devine mai bogat, altcineva trebuie să fie mai sărac. Iar unii studenți au asociat succesul magnaților de tip Elon Musk cu mai puțină concurență și mai multă corupție. Toți sunt convinși că au dreptate.
Poate că studenții MBA din ziua de azi sunt mult mai idealiști. Inegalitatea s-a agravat în timpul vieții lor. Dar este totuși remarcabil faptul că sunt atât de preocupați de acest lucru. Un MBA de la o școală bună este un bilet de aur pentru cei 5% din cei mai bine plătiți. Sondajele arată că americanul mediu, care probabil câștigă mult mai puțin, nu enumeră inegalitatea ca fiind principala sa preocupare.
Și poate că studenții se comportă – sau o vor face în afaceri – ca niște buni capitaliști.
Nu doar că suntem în grafic cu planul de autocurățire a sistemului dezvăluit în ”lovitura” din 31 mai, dar deja dinamica operativă a ”anchetei secolului” se precipită alarmant pentru ”Rețeaua Despescu” din sistem!
”Vânat” de Bogdan Despescu, Benone Matei a ajuns ”vânătorul” acestuia!
Pentru că, după arestarea șefului SICE Sector 4, mutare pe care am anticipat-o în urmă cu nicio lună, informațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră arată că ofițerul de poliție judiciară Andrei Iulian Stancu a confirmat pe deplin ”profilul psihologic” documentat de structurile informative încă din urmă cu fix 8 ani! Foștii șefi ai Poliției Sectorului 1 știu bine de ce! Numai că, în ciuda avizelor negative, Bogdan Berechet s-a luptat ca un adevărat consătean cu socrul afacerist al ”barbugiului” Stancu și cu o încăpățânare demnă de o cauză mai bună penrtu ca acesta să fie ”plantat” șeful Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Sector 4. Funcție de pe care acesta a fost reținut de procurorii DNA, la atât de puțină vreme după ce structurile contrainformative au documentat cât de mult i-a ținut ”pumnii strânși” chiar șeful Poliției Capitalei la promovarea concursului!
Berechet oricum este obișnuit să îi sufle mascații în ceafă!
Numai că Bogdan Berechet nu va mai apuca să își recupereze ”investiția” făcută, fie și ea una doar de încredere. Pentru că Stancu a fost arestat și a ”plâns” în fața anchetatorilor ca un adevărat ”cărdușor” – cum sunt denumiți ofițerii de bani gata în sistem – ce este! Iar socrul nu îi mai poate sări în ajutor, firma de transport a acestuia de pe lângă Uzina din Mioveni fiind la rândul său verificată la sânge! Așa că Stancu a ”strănutat” deja, în speranța obținerii unui Acord de Recunoaștere a Vinovăției! Iar Bogdan Berechet a ”răcit” instant! Astfel că devine ”logică”, de fapt chiar inevitabilă, trecerea anchetei la ”next level”.
Singura preocupare de altfel legitimă fiind modalitatea de ”cosmetizare” a ejectării ”nepotului” Berechet din fruntea Direcției Generale de Poliție a Municipiului București… Pentru a se evita astfel transpunerea în practică a scenariului altfel inevitabil al arestării lui Bogdan Berechet! Variantă de lucru care se poate dovedi salvatoare pentru spălarea a ce a mai rămas din imaginea MAI-ului condus de ”pălincaro – sindicalistul” Lucian Bode doar dacă, așa cum Stancu l-a turnat pe el, Bogdan Berechet îl ”stropește” pe Bogdan Despescu! Și uite cum, dacă actualul secretar de stat ”răcește” și el instant, deja Benone Matei este pregătit să se transforme din ”vânat” în ”vânător” și să ocupe locul astfel rămas vacant. Mai ales că procurorii din spatele șefului IGPR și-au cam făcut partea lor de treabă… În timp ce Bogdan Despescu, după ce singur și-a pus stelele de chestor invers pe uniforma personalizată, pare încă incapabil de a stopa și ancheta pe axa Stancu – Berechet. Așa cum făcuse până acum cu toate celelalte care l-au vizat…
Bani de la socru! Bani de la jocuri de noroc!
Astfel titram ultimul avertisment din 31 mai! Atunci când anunțam că a fost finalizată documentarea ”trântirii” unui concurs organizat la vârful DGPMB pentru ocuparea unei funcții de conducere de către un ofițer care avea drept principală ”vulnerabilitate” identificată ”banii negri”! Și când scriam negru pe alb că acesta” toacă la jocuri de noroc banii de buzunar livrați de tatăl socru, din încasările firmei de transport de la Mioveni”. Insistând că, deși ”neagreat” de structurile care nu l-au avizat , acesta a fost totuși numit pe funcție de către Berechet, doar pentru a îi face astfel în necaz șefului Poliției Române și a mări totodată ”Rețeaua Despescu” de la nivelul Poliției Capitalei. Și uite că nu a trecut nicio lună și deja a apărut și comunicatul oficial al DNA despre reținerea lui Stancu. Numai că, pe lângă actualel acuze oficiale de primire repetată de mită în perioada februarie – aprilie 2022, deja au fost disjunse într-un alt dosar informațiile despre ”câștigarea concursului” de către acesta. După o ”rețetă a succesului” moștenită de pe vremea axei Voicu – Gore. Așa că, ”Nepoate” Berechet, mai bine stai cu ușa de la birou deschisă, să nu ți-o spargă mascații lui Benone când vin după tine!
NU RATA MÂINE! Cine sunt oamenii cu care șefi de structuri sunt amenințați de Despescu!
Grasu XXL a stropit cu apă şi a înjurat pe un tânăr care i-a reproşat că promovează jocurile de noroc, la Festivalul Nostalgia din Parcul Izvor. Acum oamenii legii fac cercetări în acest caz, cântărețul fiind acuzat că l-a amenințat pe tânărul respectiv.
Totul s-a întâmplat la festivalul Nostalgia, din Parcul Izvor.
Secția 17 Poliție s-a autosesizat
„Doamne, proști sunt pe lumea asta. Jesus, ești prea prost, du-te acasă. Nu mai mânca droguri, du-te acasă ca să nu îți iei și bătaie pe aici, prostule care ești”, a reacționat Grasu XXL, care l-a înjurat repetat pe tânăr.
Apoi, au intervenit agenţii care asiguraz paza la eveniment
„În data de 29 iunie a.c., în urma apariției unor imagini video, pe rețelele de socializare, în care un artist ar fi amenințat un bărbat, în timpul unui concert, polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 17 Poliție au demarat cercetări, din oficiu, cu privire la săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5″, a spus Poliţia într-un comunicat.
Rusia a declarat miercuri că nu este „intimidată” de anunțul președintelui american Joe Biden privind o viitoare consolidare militară a SUA în Europa, pe fondul unor tensiuni ridicate cu Moscova.
„Cei care propun astfel de decizii au iluzia că Rusia poate fi intimidată, că poate fi cumva îndiguită: nu vor reuși”, a declarat ministrul adjunct de Externe rus, Serghei Riabkov.
„Securitatea țărilor-gazdă nu va fi consolidată”
„Nu vor exista rezultate, nu rezultatele pe care le așteaptă de la aceste eforturi”, a adăugat el. Miercuri, Biden a anunțat că SUA își vor „consolida poziția militară în Europa”, astfel încât NATO să poată „răspunde la amenințări din toate direcțiile și în toate domeniile”.
Prezența americană, în termeni de militari și capacități, va fi întărită în Spania, Polonia, România, țările baltice, Marea Britanie, Germania și Italia, a precizat el, fără a da cifre.
Anunțul, făcut la Madrid, unde are loc un summit NATO, intervine într-un moment de criză între Rusia și Occident, după ce Rusia a lansat o ofensivă militară împotriva Ucrainei la sfârșitul lunii februarie.
„Securitatea țărilor în care vor fi desfășurate trupe suplimentare (americane) nu va fi consolidată”, a declarat Riabkov. „Ceea ce se întâmplă acum va duce, fără îndoială, la măsuri de răspuns din partea noastră”, a adăugat el, fără a oferi detalii.
„Au fost aspru amendați”, a declarat Simone Venturini, un consilier municipal aflat la conducerea unei inițiative de schimbare a industriei turistice a orașului în favoarea calității.
Consecințele energetice ale războiului din Ucraina, inflația și alegerile care se apropie înseamnă că se pregătește o furtună perfectă, care amenință să lovească economia pe mai multe fronturi.
Pernod Ricard și rivalul Diageo lansează soiuri mai ușoare, cu conținut redus de alcool, învechindu-și whisky-urile în butoaie în care au fost ținute anterior rom, tequila sau bere artizanală și amestecându-le cu note de agave, melasă și alte arome pentru a-i atrage pe consumatorii care nu au încercat niciodată formele tradiționale de scotch.
