Daca n-ar fi guvernata — bezmetic, in mod clientelar, dar sa nu ne pierdem in amanunte care ne scurteaza viata — România ar putea iesi din criza. Foarte usor. Dind drumul la inflatie. Nu ne-am elibera din imbratisarea rece a acestui fenomen planetar, dar ne-am minti ca am iesit din foame. Leusorul talentat la fizica, in sensul ca se evapora la comanda, s-ar deprecia cu 70-80% pe an in raport cu euro, insa cetatenii oligoizi care latrau, in 1990, „liberali si taranisti, puneti mina si munciti!”, s-ar bucura ca statul mareste salariile cu 10% in martie si inca 10% in septembrie. Uhaaa! Asa am trait de la revolutie pina in anul 2000. Intr-o criza perpetua, intr-o inflatie maligna, intretinute de toxicul Iliescu si de complicele lui, Mila Constantinescu. Miluta nu pot sa-i spun, fiindca nu merita alintat. Si ce mai exultau papagalii, pe motiv ca au prins erectii retributiile lor! Astazi, aceleasi gogonele nemeritat bipede se lamenteaza ca li se taie din pensii, fara sa accepte o chestie simpla: n-ai contribuit, nu iei! Faptul ca te-ai nascut nu reprezinta o recompensa. Nu ti-e nimeni dator ca ai mincat degeaba aerul patriei cintate de poeti desueti si apucatori! Esti la fel de prost ca tac’tu si ca ma-ta, carora, daca le-as spune ca vin de la coada vacii, le-as face un compliment! Ar fi insemnat ca riiosii sa aiba vaca.