Polonia a fost singurul stat UE care in ultimii ani nu a resimtit recesiunea si a avut permanent crestere economica. Autoritatile de la Varsovia se tem insa ca motoarele economiei poloneze au inceput sa scartaie, iar cresterea economica va fi sub 3%. Romania poate doar visa la acest procent…
Ani la rand, Polonia a fost vazuta ca o oaza de crestere economica intr-un desert de recesiune. In vreme ce statele membre UE raportau in 2009, 2010 si 2011 reduceri ale PIB cu cateva puncte procentuale de la an la an, Polonia nu resimtea nicio scadere economica, dimpotriva.
Saptamanalul polonez Polityka a publicat insa un articol care se vrea un semnal de alarma fata de ceea ce autorii considera a fi „un viitor nu prea optimist” pentru Polonia.
Comparatii
Analistii economici din Varsovia sustin ca sunt semne clare ale incetinirii puternice a cresterii economice. Astfel, din martie in iunie 2012, PIB a crescut cu 2,4%, fata de o crestere de 3,5% in trimestrul precedent, cifrele fiind raportate la perioadele similare din 2011. O, da, asta da scadere! Pai, daca raportam aceasta „scadere” la „rezultatele” actuale si estimarile pentru acest an ale PIB in Romania, nu prea avem pe unde scoate camasa! Reamintim ca, prin Legea bugetului de stat pe 2012, aprobata la finele anului trecut, executivul de atunci stabilea o tinta de crestere economica de 1,8-2,3% din PIB, pe care a redus-o insa ulterior la 1,5% din PIB. Scaderea nu s-a oprit insa aici, deoarece guvernul actual si-a redus prognoza de crestere economica pentru acest an, din cauza secetei, de la 1,5% la 1,2% din PIB si este posibil ca rezultatele finale sa fie sub 1% din PIB.
Crestere sub 4% = somaj de 15%
Polonia are, cu siguranta, decidenti mai priceputi in ale economiei, fie si pentru faptul ca majoritatea privatizarilor din aceasta tara a avut loc pe bursa, trransparent, cu banii jos. Acesti decidenti iau insa in serios cea ce ei numesc actuala scadere a cresterii economice. Astfel, pentru Polonia, trecerea la o crestere mai mica de 4% inseamna exact acelasi lucru ca o recesiune pentru Germania. Polonezii se tem ca incetinirea cresterii aduce somaj, iar lipsa locurilor de munca reprezinta pentru analisti cel mai ingrijorator semn al crizei economice. In prezent, rata somajului in Polonia a ajuns la 12,3%, dar expertii din domeniu se tem ca ar putea ajunge la peste 13% in decembrie. Totusi, autoritatile sunt ceva mai optimiste si sustin ca PIB va creste in acest an cu 2,2% – un procent la care Romania poate doar visa – iar somajul nu va trece de 13%. Ministrul polonez de finante Jacek Rostowski crede ca recenta investitie de 500 de milioane de zloti (circa 120 de milioane de euro) in masuri de reducere a somajului si de cresterea ratei de angajare va produce efecte benefice, dar analistii il contrazic. „Ministrul de finante bajbaie ca toata lumea, fiindca astazi nimeni nu cunoaste durata sau gravitatea recesiunii din zona euro (bine punctat, la obiect – n.r.). Daca cresterea Poloniei va fi de 2,2%, rata somajului va ajunge la 15-16%”, sustin analistii firmei de investitii Xelion.
Oficial ne merge bine
Daca vom compara strict cifrele, putem spune ca Romania sta mult mai bine, avand in vedere ca, oficial, rata somajului este la noi de numai 4,9%, iar numarul somerilor inregistrati, de 441.200. Aha, si marmota invelea ciocolata… Dar cei peste doua milioane de romani (neoficial, poate chiar trei milioane) plecati la munca in strainatate ce sunt? Sau ce ar fi, daca ramaneau in Romania? Someri, evident, ceea ce ar ridica somajul la noi la peste 15%, raportat la populatia activa (16-55 de ani).
De ce se mai tem polonezii?
Vechiul buget al UE e pe terminate si nu se vor reporta sumele necheltuite (Romania a pierdut astfel vreo 20 de miliarde de euro…). Noul buget, dorit de statele mai sarace sa ajunga la peste 1.030 de miliarde de euro, respectiv la 900 de miliarde de euro de Germania si Marea Britanie, nu a fost inca aprobat. In aceste conditii, analistii polonezi sustin ca UE nu va putea contribui decat cu 0,5% la cresterea PIB-ul Poloniei. Asadar, slabe sperante din partea „familiei europene”. Un alt atu al economiei poloneze, cheltuielile efectuate de stat pentru sustinerea IMM-urilor, va disparea, deoarece masurile de sprijin au generat un deficit bugetar de 7,4%, in vreme ce economia si-a incetinit cresterea. Polonia mai avea o parghie: rata de schimb flotanta. Potrivit Polityka, in 2009, fuga capitalurilor a condus la o depreciere a zlotului de peste 30%, ceea ce i-a favorizat pe exportatorii polonezi si a adus valuta in tara. In prezent, zlotul este tinut in frau de Banca Nationala a Poloniei, iar conducerea institutiei a anuntat reducerea ratei dobanzii de referinta, ceea ce va aprecia puternic moneda nationala si-i va defavoriza pe exportatori, singurii care mai putea produce crestere economica in Polonia. In Romania, Banca Nationala are pentru cursul valutar o „lesa” cu lungime variabila, dar masurile institutiei vor fi „suntate” cu siguranta de guvernanti in acest an electoral. Singura solutie ramane deprecierea leului, in dauna platitorilor de credite in euro, dar in favoarea exportatorilor si, ulterior, si a bugetului statului.
Solutia? Fuga spre Est!
Analistii sustin ca Polonia trebuie sa abandoneze statutul de mana de lucru pentru marile firme occidentale, sa nu mai lupte ca sa ajunga din urma tarile dezvoltate ale UE si sa-si creeze propria industrie. Aici, dezideratele sunt cam hazardate si echivaleaza cu ceea ce analistii romani definesc drept reindustrializarea Romaniei. In ambele cazuri, sau cel putin in Romania, acest lucru va ramane o misiune imposibila in urmatorii cativa ani. Dar polonezii merg mai departe si sustin ca trebuie atacate pietele din Rusia, Ucraina si Belarus, unde produsele poloneze au o reputatie buna, dupa cum reiese din cresterea comertului transfrontalier. Asa ar putea spune si Romania, care exporta inainte de 1989 sute de garnituri de tren pline cu mobila, covoare, vin si „coniac” (de fapt, vinars). Romania traieste cu nostalgia acelor vremuri, Polonia vede insa exporturile in tarile fostei URSS singura alternativa la recesiunea din zona euro.