Dupa ce a tinut natiunea cu sufletul pe jar, Tudorel Toader a scos la iveala, in sfarsit, actele din dosarul de candidat al lui Augustin Lazar. De fapt, nu le-a scos, a vorbit despre ele. A vorbit ca si pana acum, ceva mai pe larg, dar de vazut nu a vazut nimeni vreo hartie. Si?
Am aflat despre cum se face dosarul de candidat. Am aflat si despre evaluarea lui Augustin Lazar. Am aflat si cum pleaca dosarul la presedinte. Am mai aflat si ca nu e frumos sau nu e moral sa trimiti acte incurcate. Sau etic, nici eu nu am inteles prea bine care din variante e valabila. In fine, am aflat. Cred ca aici este cheia, ca am aflat. Mai trebuie si altceva? La ce bun? Am aflat, deci, ca am aflat. Si, ca sa nu uit, am mai aflat si cum sta treaba cu evaluarea candidatului, cum e cu avizele si ca nu e bine, frumos, etic sau moral – iar nu mi-e clar – sa bagi la CSM niste acte inaintea altora. E ca la coada la paine, nu te bagi in fata. Cat despre ordonanta de clasare la care Tudorel Toader facea referire, ca a bagat-o cineva in dosarul trimis la Cotroceni, am aflat ca ramane cum am vorbit. In plus, doar ca dosarul ala care a nascut clasarea are la baza doua plangeri. Prima este 1, iar a doua este 2. Ei, vezi, chestia asta e de natura sa lamureasca lucrurile definitiv. Le-ar fi facut Toader cunoscute, nu ma indoiesc, dar stai sa zica si CSM daca e bine, frumos, etic sau moral. Singurul lucru pe care nu l-am mai aflat a fost de ce Tudorel Toader n-a reusit sa fie barbat.