România ar avea nevoie de o amânare cu până la 3 ani pentru închiderea termocentralelor pe lignit și a carierelor miniere ale Complexului Energetic Oltenia (CEO). Ca urmare, intenționează să înainteze o solicitare către Comisia Europeană (CE).
România va cere Comisiei Europene amânarea închiderii termocentralelor pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia (CEO) şi a carierelor miniere care le alimentează cu până la 3 ani faţă de deadline-ul din prezent, prevăzut de planul de restructurare a CEO convenit cu Bruxelles-ul şi de legislaţia în vigoare a decarbonării sistemului energetic naţional, relevă un document analizat de Profit.ro, potrivit News.ro.
Pe baza angajamentelor în vigoare în prezent, România ar trebui să închidă, până în 2026, capacităţi de producţie de energie pe lignit cu putere instalată cumulată de 2.085 MW.
Conform sursei citate, investiţiile CEO în unităţi de producţie noi, reprezentând două centrale pe gaze naturale de 1.325 MW în total şi 8 parcuri fotovoltaice ce însumează 690 MW, la care se adaugă retehnologizarea unei hidrocentrale de 10 MW, sunt extrem de întârziate faţă de program.
În cazul centralelor solare s-a aflat că ar fi trebuit puse în funcţiune în iunie 2024, iar grupurile pe gaze au ca termen de finalizare iunie 2026. În total, planul de restructurare are ca termen limită de implementare sfârşitul lui 2026. Doar că, potrivit celor mai recente estimări ale CEO, centralele pe gaze ar putea fi puse în funcţiune abia în martie şi iulie 2028, iar parcurile fotovoltaice – în iunie şi noiembrie 2026.
Ca atare, CEO intenționează să contracteze consultanţi care să-i elaboreze un proiect de modificare şi prelungire a planului de restructurare, proiect pentru care statul român va cere aprobarea Bruxelles-ului. „(…) se urmăreşte modificarea şi prelungirea Planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia cu o perioadă cuprinsă între minim 1,5 ani şi maxim 3 ani (…)″, se precizează în document, consultanţii urmând să elaboreze şi „(…) propunerile de modificare a măsurilor care sunt imposibil de a fi implementate până la 31.12.2026 şi termenele propuse pentru decalare până cel mai târziu la 31 decembrie 2028, cu evidenţierea impactului (cum ar fi: funcţionarea în regim comercial a blocurilor energetice pe cărbune)″, relatează Profit.ro.
Acest aspect ultim menționat este foarte important, în condiţiile în care legislaţia în vigoare a decarbonării prevede că termocentralele pe lignit trecute în conservare pot fi activate numai în situaţii de criză. Și, conform aceleiași surse, „nu trebuie să primească niciun fel de compensaţie de pe piaţa angro de energie electrică şi/sau de pe piaţa de echilibrare″.
„A bătut puțin vântul, Burduja a intrat în delirul exporturilor”
„De două zile, de când vântul a început să bată în România, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a intrat în delirul exporturilor. Refuzând să vadă imaginea de ansamblu, ministrul a ținut să-i pună la punct pe cei care au îndrăznit să avertizeze despre pericolul prăbușirii sistemului energetic, spunându-ne: ”Vedeți? Bate vântul. Suntem în siguranță”. Între timp, din sectorul termocentralelor se transmite că nu mai există stocuri de cărbune, iar INS anunță că importurile s-au majorat cu 60%.
Ascultându-l pe ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ești tentat să crezi că nu ar avea habar de ce se întâmplă în sistem. Nimic mai fals. Sigur că știe, pentru că toate sectoarele îi trimit informări, peste informări, atrăgându-i atenția, cu disperare, că situația este mai mult decât gravă și că suntem la un pas de blackout, pentru că nu mai avem producție de energie.
Iarna se anunță una grea, iar centralele fotovoltaice, pe care se bazează sistemul energetic, au intrat în hibernare. Eolienele aproape au înțepenit timp de 11 luni, producția acestora fiind la cel mai scăzut nivel de până acum. Dar, iată, de două, zile, în România a început să bată vântul, iar Burduja nu a vrut să rateze momentul, ieșind triumfător să ne spună că, iată, totul s-a rezolvat, am redevenit exportatori. Pe o perioadă scurtă, România a exportat vreo 500 MWh, fără să compenseze nici importurile de până acum, care au depășit și 3.000 MWh, și nici pe cele viitoare, când vântul va înceta să bată.” – citiți mai multe AICI, în articolul Claudiei Marcu: A bătut puțin vântul, Burduja a intrat în delirul exporturilor
Citiți și: Transelectrica avertizează. De la anul, încep penele de curent