Joi, 4 martie, se împlinesc 44 de ani de la cutremurul din 1977, cutremurul din ’77 cum îi spun cei care l-au trăit. O tragedie cu efecte devastatoare asupra României. Seismul de 7,4 grade pe scara Richter a ucis 1,570 de persoane, dintre care 1.391 numai în București.
„Marele cutremur” a afectat mii de imobile în Capitală, în jur de 30 prăbușindu-se complet, potrivit Mediafax. Din păcate, în prezent nu există un inventar al clădirilor cu risc seismic din Bucureşti.
Administraţia locală nu a reuşit încă să realizeze un inventar al clădirilor cu risc seismic, a afirmat primarul general, Nicuşor Dan, joi, la dezbaterea „De ce uităm? Ce am făcut cu clădirile degradate?”, organizată de Biblioteca Academiei Române la 44.
„Problema cea mai mare este că noi, ca administraţie, nu am reuşit până la acest moment să avem un inventar al clădirilor cu risc seismic dintre cele care sunt potenţial cu risc seismic. Aşa, vorbind grosier, orice clădire construită înainte de 1940 care are mai mult de trei-patru etaje este potenţial cu risc seismic. Şi noi n-am reuşit să ne ducem peste ele, să le expertizăm”, a punctat el.
Locuitorii din blocurile cu „bulină” stau pe un butoi cu pulbere
Edilul recunoaște un adevăr dureros și terifiant: Bucureştiul este capitala cea mai afectată de risc seismic din UE. Nicușor Dan a amintit că multe lucrări de consolidare pentru care asociaţiile de proprietari din Capitală au semnat în urmă cu 15 ani încă nu au devenit realitate.
„Această problemă este o prioritate pentru administraţia pe care o conduc, am făcut nişte schimbări la conducerea Administraţiei pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, am descoperit cu ocazia asta şi problemele de acolo. Pentru că vorbim de încredere, nu e posibil să avem convenţii semnate cu asociaţii de proprietari din anul 2005, 2006, 2007 şi care să nu fi ajuns la un rezultat”, a subliniat Nicuşor Dan.
Astfel, trebuie recâştigată încrederea locuitorilor, a apreciat el, în contextul în care a existat un monopol în domeniul lucrărilor de consolidare.
„Lipsa de încredere vine din faptul că s-a lucrat cu această companie municipală exclusiv şi că multe din firmele româneşti din Bucureşti care erau capabile să facă aceste lucrări pur şi simplu au fost scoase de pe piaţă. Şi am decis ca să lucrăm transparent cu firmele de pe piaţă”, a anunţat edilul.